14,506 matches
-
sistem își dobândește identitatea de-a lungul timpului, este necesar s) fim capabili s)-l descriem în diferite momente din timp, adic) s) descriem stadiile lui succesive. Este de asemenea necesar s) fim în stare s) localiz)m schimb)rile variabile care dau naștere unor diferite stadii succesive” (1964, p. 4). Foarte bine, ins) criteriile pe care le ofer) pentru determinarea identit)ții unui sistem sunt slabe și incomplete. În mod evident, nu avem de-a face cu un sistem, dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pot fi logic deduse nici un fel de generaliz)ri valide. Putem s) spunem ceea ce vedem, ins) nu putem ști ce poate s) însemne. De câte ori credem c) vedem ceva diferit sau nou, va trebui s) indic)m drept cauz) o alt) ,,variabil)” de la nivelul unit)ților. În cazul în care situația concret) a actorilor le afecteaz) comportamentul și le influențeaz) interacțiunile, tentativă de a explica de pe pozițiile nivelului unit)ților va conduce la infinită proliferare a variabilelor, întrucât, la acel nivel, o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nivelul unit)ților. În cazul în care situația concret) a actorilor le afecteaz) comportamentul și le influențeaz) interacțiunile, tentativă de a explica de pe pozițiile nivelului unit)ților va conduce la infinită proliferare a variabilelor, întrucât, la acel nivel, o singur) variabil) - sau un singur set de variabile - nu este de ajuns pentru a produce rezultatul observat. Așa-numitele variabile prolifereaz) enorm, atunci când abordarea care a fost adoptat) nu reușește s) clarifice ceea ce este important din punct de vedere cauzal, pentru subiectul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
separați. Rezultatul observat este preschimbat în cauz), care este apoi atribuit) actorilor. Cu toate acestea, nu exist) nici un temei logic sau proces vizibil, prin care s) se permit) efectelor care deriv) din sistem s) fie atribuite unit)ților. În consecinț), variabilele trebuie ad)ugate în mod arbitrar, în funcție de bună sau de proasta inspirație a autorului. Acest lucru duce la argumente interminabile, sortite s) r)mân) neconcluzive. Dac) ar fi s)-i lu)m pe Morgenthau, Kissinger, Levy, si pe ceilalti în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
supuse variației, care sunt în mod obișnuit angajate în cercetare - noțiuni precum mediu, situație, context sau ambiant). Conceptul de structur) este unul util, în m)sura în care ofer) o semnificație clar) și constant) unor astfel de termeni vagi și variabili. Cunoaștem ce anume trebuie s) omitem din orice definiție a structurii, dac) vrem că ea s) ne fie util) din punct de vedere teoretic. Abstragerea din atributele unit)ții înseamn) a l)să de-o parte chestiuni legate de tipurile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prec)dere doar la momentul de vârf din secolul al XVIII-lea al funcțion)rii sistemului balanței de putere, atunci când marile puteri aflate într-un num)r rezonabil au interacționat și au fost eventual capabile s) se adapteze unei distribuții variabile de putere, schimbându-și partenerii cu o ușurinț) devenit) posibil) prin absența clivajelor ideologice, sau de alt) natur). În schimb, confirmarea ar trebui dobândit) prin intermediul observ)rii cazurilor dificile. Ar trebui, de exemplu, s) c)ut)m exemple de state
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în care toate națiunile sunt constrânse, o lume în care toate națiunile pierd controlul? Prea puțin). Pentru a trasa efectele care decurg din inegalit)ți, trebuie s) se înțeleag) termenul ,,interdependent” în semnificația să nud), și s) se identifice combinațiile variabile de relativ) dependent), în cazul unora dintre națiuni, si de relativ) independent), în cazul altora. Așa cum ar trebui s) ne aștept)m într-o lume de națiuni extrem de inegale, unele sunt sever limitate, în timp ce altele dispun de arii largi de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
septembrie, 1975, p. 5). Leg)tură dintre atributelele interne și rezultatele externe nu este privit) ca fiind una indestructibil). Circumstanțele și angajamentele interne nu mai influențeaz) calitatea vieții internaționale. * CEE (în lb. engl. EEC - European Economic Community) (n.tr.). O variabil), contrar înțelesului încet)țenit în știință politic), nu înseamn) doar ceea ce variaz). Este vorba aici de un concept care ia diferite valori, un concept dezvoltat ca parte a unui extrem de simplificat model al unei p)rți oarecare a lumii. A
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
52. • Lucian Boia, op. cit., p. 15; vezi și Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999. • Mircea Martin, Un decolonizator de spirite, în Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 8. ne apare doar ca o funcție variabilă și complexă a discursului 78. Ca să nu absolutizăm, ne amintim totuși ideea lui P. Valery care susținea, în aceeași ordine de idei, că nu există teorie care să nu fie un fragment, cu grijă pregătit, al unei autobiografii 79. Biografia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
puncte, În relație cu anumiți pereți și de la diferite Înălțimi față de nivelul podelei. Cu o astfel de tehnologie, care Îi permite istoricului culturii să examineze obiectele și așa cum apar ele În diferite momente istorice, putem examina opera În interiorul unor contexte variabile oferite de decoruri schimbătoare, condițiile obiectului ș.a.m.d.1. Dezvoltarea acestor tehnologii nu poate lăsa neafectată percepția noastră despre literatură, lume și noi Înșine, după cum modificarea (de statut și de formă) a teoriei literare este și ea de la sine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Stăm, unde vrei tu, ea (deja apropiindu-se bucuroasă să te cunoască), eu și cu tine, și te Întreb: ce vezi? Amprenta obiectului: tonuri de negru și gri agitându-se În fața ochilor tăi: un contur plin de culoare, totuși mereu variabil, mereu În mișcare; petele căprui ale ochilor, de două ori un pic de roz (zgarda pentru pureci, și limba, când, satisfăcută, Își linge firimiturile de biscuit de la baza mustăților). Și mai auzi: tropăitul pe care Îl face alergând și sărind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cerință invocată de „realitate” ori de „viață”. Sugestia mea În favoarea tratării culturii comuniste dintr-o perspectivă anarhetipică, să zic așa, e motivată de observația că orizontul ideologic comunist era fracturat de cel cultural propriu-zis. Violența ideologizării comuniste a avut viteze variabile, generațiile de după 1950 au reacționat diferit. Modelul comunist de reprimare prin forță nu a reușit să asigure normalitatea, legitimitatea unei societăți de indivizi și nici de mase. Tocmai de aceea, În cele din urmă, comunismul se prăbușește. Modelul său a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a teritoriului respectiv În care marginile - vagi - vor figura alături de punctele de reper fixate de noi Împreună cu poziția lor relativă, și Împreună cu căile de acces, obstacolele interpuse etc. O hartă de acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar și romanele Desen după natură (1966), Dansul focului (I-II, 1968), Pavilionul (I-III, 1969-1972), Calypso (1977) și volumul de proze scurte Piața cu pălării și tromboane (1971). O cotitură se produce în viața
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
după natură, București, 1966; Dansul focului, I-II, București, 1968; Pavilionul, I-III, București, 1969-1972; Piața cu pălării și tromboane, pref. Petru Comarnescu, București, 1971; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici), București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
în sens creator, „adevăratul agent al progresului și [...] singurul reactiv împotriva multiplicării în serie și a continuității vegetative”. Al șaselea volum adună concluziile sub semnul ideii din titlu, Mutația valorilor estetice, introducând în demonstrație conceptul de relativism, adică de gust variabil, deschis reevaluărilor. Prin imitație, zice criticul, valorile se difuzează de la o cultură la alta, dar imitația nu se încheie cu o „transplantare integrală”, ci „se continuă prin asimilare, adaptare și elaborație sub o formă proprie, în care factorul rasei are
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ca structură cu Istoria Lausiană despre care vom vorbi imediat: începe cu un prolog - în care se spune că viața călugărilor din deșert este descrisă ca să fie un exemplu pentru ceilalți frați - urmat de o serie de capitole de mărime variabilă, dedicat fiecare câte unui personaj. Sunt relatate anecdote și sunt reproduse spusele acestuia. Istoria are aspectul unei mărturii directe (formula ce se repetă când e introdus un personaj este „noi am văzut”) și, într-adevăr, așa este în bună parte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
preludiu denumit kukulion, cu o metrică diferită. Stanțele formează de obicei un acrostih și adesea reproduc numele autorului. Ultimul vers al preludiului introduce un refren care este repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rândul lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cânta refrenul. Oricum, textul unui kontakion este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dezvoltat ca pe o simplă confruntare între susținătorii capitalismului și „nostalgicii socialismului”. În această confruntare, conform paradigmelor dominante, nu funcționau decât două variabile. Pe de o parte, „voința politică” de a face tranziția - sau, dimpotrivă, de a i se opune variabilă care se referea la conducerea politică și a administrației, iar pe de altă parte, sistemele de valori dobândite prin educație, (sau așa-numitele „mentalități”), variabilă ce caracteriza atât politicienii - sau numai unele partide politice -, cât și cea mai mare parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o parte, „voința politică” de a face tranziția - sau, dimpotrivă, de a i se opune variabilă care se referea la conducerea politică și a administrației, iar pe de altă parte, sistemele de valori dobândite prin educație, (sau așa-numitele „mentalități”), variabilă ce caracteriza atât politicienii - sau numai unele partide politice -, cât și cea mai mare parte a populației. Deoarece postcomunismul însuși a fost interpretat în termenii aproape exclusivi ai unei confruntări între voințele politice și subculturi, această paradigmă în care determinanții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
controlului asupra politicului. De aceea, principala confruntare s-a purtat pe teren politic și a avut rezultate ambigue. În diferite momente ale istoriei sale, diferite elite foste sau postcomuniste au preluat controlul politicului și s-au străduit, cu un succes variabil, să-și elimine sau să-și subordoneze adversarii. Câtă vreme câștigătorul politic a fost incert, societatea românească a păstrat un grad ridicat de libertate. Când acesta s-a redus substanțial ca urmare a faptului că o parte cel puțin a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sistemul economic, financiar și administrativ public. Prima bancă privată românească, Credit Bank, a fost înființată prin contribuția unor firme de stat românești și a unor investitori privați, români și străini. Următoarele s-au străduit să repete aceeași rețetă, cu succes variabil. Prima „regulă de aur” a acestor bănci era de a obține cât mai mult capital de stat, prin intermediul acționarilor firme de stat, și cât mai mult management privat (adică reprezentând acționariatul privat al băncii). A doua „regulă de aur” consta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să se instituționalizeze în primii ani de după revoluție, prin intermediul Partidului Democrat Agrar. Alte țări est-europene foste comuniste au construit și ele asemenea partide politice, formate din mici burghezi care pretindeau că reprezintă țărănimea și care au avut un succes politic variabil. Indiferent de grupurile sociale pe ale căror voturi se bazau, până la urmă, mica burghezie românească s-a reprezentat pe sine și a susținut acele politici economice și sociale care o serveau. O clasă socială redusă numeric - mai puțin de 5
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la celălalt, facem excavații metodice și răbdătoare în viață, „căutând lucruri remarcabile, din care să se poată scoate oricând câteva pagini corecte, curgătoare”. În Trenul de noapte (1989) balanța înclină vizibil către viață. Trei dintre cele patru povestiri, de dimensiuni variabile, cantonează în satul ardelenesc postbelic. O lume care păstrează aderențe intertextuale vizibile, coborând în timp până la Ioan Slavici. De mai mari proporții - aproape o nuvelă -, Spovedania are în centru un destin epic de tip romanesc. În acest text autorul dovedește
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
autonomii universitare (acolo unde aceasta există); diferitele reforme ale cursurilor și titlurilor (În particular, adoptarea sistemului sovietic de doctorat, aspirantura); integrarea Într-un sistem de schimburi internaționale În care locul prioritar revenea Uniunii Sovietice. Ansamblul acestor măsuri au produs efecte variabile de la o țară la alta asupra dezvoltării diferitelor școli de partid. Un rol Însemnat revenea Însă și bazei de recrutare de care dispuneau aceste școli, atât În termeni de efective, cât și de capital social deținut de membrii aparatului partidelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]