3,889 matches
-
în templul lui Baal, așa încît templul lui Baal s-a umplut de la un capăt pînă la celălalt. 22. Iehu a zis celui ce păzea odaia cu veșmintele: " Scoate veșminte pentru toți slujitorii lui Baal." Și omul acela a scos veșminte pentru ei. 23. Atunci Iehu a venit în templul lui Baal cu Ionadab, fiul lui Recab și a zis slujitorilor lui Baal: "Căutați și vedeți, să nu fie nici un slujitor al Domnului aici, ci să fie numai slujitori de ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ascultat de cuvintele cărții acesteia, și n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea." 14. Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Șafan și Asaia, s-au dus la proorocița Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhaș, păzitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. După ce i-au vorbit, 15. ea le-a zis: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Spuneți omului care v-a trimis la mine: 16. "Așa vorbește Domnul: "Iată, voi trimite nenorociri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
te vei întoarce acasă. Când îți schimbi bluza cu năsturași de argint mă găsești pierdut în buzunărelul din colț, mă arunci plictisită. Eu fac poezele în alt ungher rătăcit; iubirea redusă la un joc spiralat neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din folie diamantată, băieții vor numai tricouri de firmă dacă și soțul face grevă fără venituri cât vei rezista? Furioasă renunți la bikini! Din bucătărie iradiază arome vanilate s-a lăsat răcoarea
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
ori nu se cunoșteau de loc, mai mult sau mai puțin În largul lor, guvernante Îmbrăcate cu uniforma de sărbătoare potrivită pentru a-i Însoți pe copii la o onomastică, acolo toată lumea se lua la Întrecere În frumusețe, În calitatea veșmintelor, În sfîrșit În tot ce putea fi motivul unei Întreceri În fața porții de la intrarea casei Lastarria și parcă nu știu cum toți se urau unii pe alții. Vilma nu Înțelegea prea bine ciudățeniile casei În care locuiau verii copiilor; obișnuită cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a nu știu cita oară În plîns amintindu-și că acum fața ei era numai zgîrieturi. Și că avea un ochi pe jumătate Închis și corpul Îi ardea tot. Frumoasa metisă gemea fără Întrerupere, stînd Într-un picior și cu veșmintele rupte care-i dezgoleau corpul acoperit de zgîrieturi. Nilda Îi ținea isonul vărsînd șiroaie de lacrimi; de ce plîngea mai tare, de aceea simțea durerile, fiindcă buza de sus Îi era despicată În două, umflată, hidropică, plină de sînge. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spre orașul Linn în ziua dinaintea atacului, făcând partea inițială a călătoriei într-un scuter aerian. De aici, într-un loc izolat, descărcă un măgar și o căruță cu legume și merse cu greu pe lângă ea ultimele douăsprezece mile. În veșminte mohorâte, de lucru, ale unui inițiat al templului, era unul din mulții căruțași, încât nu era nici o problemă. Atât de vastă era armata de sclavi ținută în Linn, că forțele lui Czinczar au căutat rapid să stabilească un flux normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
69. patru sute treizeci și cinci de cămile, și șase mii șapte sute douăzeci de măgari. 70. Mulți din capii de familie au făcut daruri pentru lucrare. Dregătorul a dat vistieriei o mie de darici de aur, cincizeci de potire, cinci sute treizeci de veșminte preoțești. 71. Capii de familie au dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de darici de aur și două mii două sute de mine de argint; 72. Celălalt popor a dat douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de darici de aur și două mii două sute de mine de argint; 72. Celălalt popor a dat douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine de argint, și șaizeci și șapte de veșminte preoțești. 73. Preoții și Leviții, ușierii, cîntăreții, oamenii din popor, slujitorii Templului și tot Israelul s-au așezat în cetățile lor. $8 1. Cînd a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci tot poporul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
cronicilor bisericești, care și-au apărat odoarele cu toate puterile, însă în anumite timpuri inimile au avut parcă prea mult jar pe ele... 51 Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, este cel mai vechi păstrat în colecțiile din România. Sacosul, veșmânt la origine imperial, apoi purtat de Patriarhii de la Constantinopol, a fost introdus în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. Este croit în forma de „T” și încheiat în părțile laterale cu clopoței după modelul veșmântului preoțesc din Vechiul Testament. Este purtat
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în colecțiile din România. Sacosul, veșmânt la origine imperial, apoi purtat de Patriarhii de la Constantinopol, a fost introdus în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. Este croit în forma de „T” și încheiat în părțile laterale cu clopoței după modelul veșmântului preoțesc din Vechiul Testament. Este purtat de înalții ierarhi ai Bisericii Răsăritene. Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei este confecționat din catifea de mătase verde decorat pe margini, părțile laterale și la mâneci cu motive vegetale și florale inspirate din repertoriul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
incendiilor și a furturilor atât de frecvente în scurgerea vremii, cea mai mare și valoroasă parte din ele s au pierdut. Tezaurul Mănăstirii Secu cuprinde o serie de broderii, în fir de aur și argint, argintării, evanghelii ferecate în argint, veșminte frumos brodate, cruci de lemn îmbrăcate în argint aurit, potire și discuri, litiere și manuscrise. Ca și în alte mănăstiri, Mănăstirea Secu a păstrat până astăzi o bogată bibliotecă ale cărei cărți și manuscrise rămân de o necontestată valoare culturală
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
continuare s-a adăugat de către unii călugări din soborul acestei mănăstiri. În izvoarele ce menționează despre existența în timp a moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, se arată că turcii când au ocupat Constantinopolul la 1453, au strâns din biserici toate odoarele, veșmintele de preț și cutiile lucrate artistic, ce conțineau Sfinte Moaște și le-au adus în visteriile sultanului. În vremea Patriarhului Ieremia, Sultanul a dat ordin să se strice niște curți împărătești spre a le face mai mari. În aceste ziduri
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lumina, după cuvântul Tău cel nemincinos. De aceea păcătuind, ne poticnim zilnic pentru că umblăm în întuneric. Dă-ne să viețuim restul zilelor noastre cu ochii minții luminați. Dă-ne să umblăm ca fii ai luminii în lumina poruncilor Tale, albește veșmântul strălucitor al sfântului Botez pre care l-am înnegrit cu faptele noastre, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină. Dă-ne să îmbrăcăm armele luminii ca să îndepărtăm pre stăpânul întunericului ce se preface în înger al
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
era destul de Împlinit, ceea ce arăta că se bucurase de o oarecare abundență În viață și nu prea suferise de foame. Purta o pălărie veche și murdară, din fetru cafeniu, un pardesiu cenușiu ponosit și un fular roșu zdrențuit -, iar aceste veșminte aveau un aspect Învechit, uzat și obosit, inimitabil, pe care nici cel mai mare creator de modele al lumii nu l-ar fi putut realiza intenționat. Pe aceste veșminte era gravată viața a milioane de oameni. Aspectul lor lăbărțat, diform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
un pardesiu cenușiu ponosit și un fular roșu zdrențuit -, iar aceste veșminte aveau un aspect Învechit, uzat și obosit, inimitabil, pe care nici cel mai mare creator de modele al lumii nu l-ar fi putut realiza intenționat. Pe aceste veșminte era gravată viața a milioane de oameni. Aspectul lor lăbărțat, diform și mizer vorbea despre viața amărîtă a milioane de nulități ale străzii, fapt atît de pregnant și de evident Încît, În timp ce mortul ședea acolo, iar obrazul lui căpăta culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
străzii, fapt atît de pregnant și de evident Încît, În timp ce mortul ședea acolo, iar obrazul lui căpăta culoarea cenușie a cadavrelor, trupul său parcă se strîngea, se micșora, se subția sub ochii noștri, rupînd ultimele sale legături cu viața, iar veșmintele dobîndeau ele Însele personalitate și trăsături mult mai vii decît trupul pe care Îl acopereau. Iar acum chipul mortului ajunsese să arate Înspăimîntător, din pricina acelei ciudate irealități reale care ascunde o cumplită ironie, căci, pe măsură ce le privești, fața și trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
privind neîncetat mortul cu un sentiment de proprietate, aproape fizic, sumbru, nesătul, cleios, care parcă se contopea cu obiectul pe care-l priveau. Între timp se petrecuse un lucru uluitor. Așa cum trupul mortului se strînsese și se Împuținase parcă În veșmintele sale - ca și cum materia se retrăsese În mod perceptibil, sub ochii noștri, dintr-o viață cu care nu mai avea nimic comun - tot așa se transformaseră incredibil proprietățile luminii și dimensiunile lățimii, lungimii și adîncimii spațiului ce-l Înconjura. Și mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În locurile obișnuite și cunoscute lor, iar chipul ei strălucise orbitor În aerul cenușiu și murdar, Își măsurase glasul, pasul și măreția cu banalitatea obosită și brutală a zeci de milioane de oameni și, În cele din urmă, le sfîșiase veșmintele, le amuțise glasurile stridente și batjocoritoare și, prin imaginea celui mai umil dintre semenii lor, le arătase calea ce-o vor urma toți, spaima și groaza ce-i vor Învălui pe toți - pentru toate acestea stăteau În fața ei tăcuți, singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de ciment; mortul a fost luat repede de pe bancă și Întins pe brancardă și, În aceeași clipă un preot și-a făcut apariția din mulțime și a Îngenuncheat pe ciment lîngă mort. Era tînăr, durduliu, Îngrijit și foarte alb, cu excepția veșmintelor sale, cu o față de porc, lumească și de loc preoțească, iar pe obrajii albi și plini se vedea umbra neagră a bărbii sale dese. Purta un pardesiu negru elegant, cu guler de catifea, o eșarfă albă și fină de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
parcă el Însuși se redusese la atît: o pălărie, un zîmbet vag și grotesc de bețiv, doi obraji tremurători, două margini de guler mișcătoare, două gheare cenușii și murdare legate cu o cravată ca o funie și o grămadă de veșminte uzate, murdare, fără formă, care se mișcau și se legănau Încet la fiecare pas al brancardierilor. Brancardierii ieșiră cu grijă, dar repede, pe poartă și se Îndreptară pe scările unui pasaj lateral Întunecat, deasupra căruia scria „Ieșire“. CÎnd Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cenușie. Partea ca o haină îi fu aruncată lui Gosseyn; și, când acesta o prinse, cei doi se repeziră spre el și-i traseră pe picioare un fel de pantaloni de pijama. Dându-și seama că îi fuseseră date aceste veșminte și - că Vocea Patru ceruse să se grăbească foarte tare, Gosseyn își îmbrăcă repede haina. După care se lăsă să alunece în "pantaloni". În timp ce-și aranja haine pe el, cei doi îi vârâră niște încălțări pe tălpi, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
erau vorbele cu care căuta să o refuze - nu-mi permit să profit de sentimentele bune pe care le ai față de mine. Într-un fel, era puțin cam târziu. Femeia își dezbrăcase deja ciudata cămașă bărbătească, dând la iveală un veșmânt transparent și jumătatea de sus a doi sâni dezgoliți. Lucrul acesta deveni și mai evident și mai intim, deoarece, după ce el vorbi, ea se întoarse și se postă cu fața la el. Era dificil să-ți dai seama, după expresia feței ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
că oricum viața trece în timp ce aceasta, opera, este asemenea granitului din statuile care se cuvin creatorului. Măi, măi, mormăi, încurcată daraveră asta a culturii naționale, întortocheată dezbatere, comunismul răsare unde nici că te-ai aștepta, sub straiele omului recent, sub veșmintele acelei sintagme pe nume corectitudinea politică, o cenzură și ea, o propagandă cu de-a sila, o poliție ideologică. Ia te uită, îți zici, în cultura noastră peste tot pândește capcana roșie, în timp ce aceea brună nu e niciunde. Așadar, în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Geții cât și Dacii se foloseau de bogatele ocne de sare a le Munteniei și Transilvaniei. Îmbrăcămintea Geto-Dacilor era după cât se vede identică la ambele popoare. Cel puțin basoreliefurile columnei lui Traian, nu ne dau decât un singur soi de veșmânt la toți barbarii reprezentați pe ele, și între care fără îndoială că au trebuit să fie și Geți. Un vers al lui Ovidiu vorbește între altele despre «Creții purtători de pantaloni», și tocmai pantalonii erau partea caracteristică a vestmântului Dacilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ovid pare a tăgădui femeilor dace îndeletnicirea cu țesutul, alți autori arată dimpotrivă că ele se dedau la această lucrare. Așa Hesichiu ne spune că «cânepa este o plîntă ce are oarecare asemănare cu inul; femeile Traciei fac dintr-însa veșminte.» Întrucât vedem pe columna lui Traian popoarele Daciei îmbrăcate cu stofe țesute, putem admite cu siguranță că aceste țesături nu erau importate, ci pregătite de femeile lor. Olăria rămasă de la Daci, ne arată pretutindeni forme simple, o ornamentare rudimentară și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]