3,223 matches
-
să veghezi, sunt voia-ți iară./ Mă fac puternic pentru slava toată/ și mă rotesc o liniște stelară -/ peste cetatea timpului ciudată 692. Este un poem care aduce excelenta apropiere între Spiritul cosmic și omul supus acestuia în stare de veghe sau somn. Au fost scriitori care au recurs la harul creativ și la poetica particulară a somnului. Uneori punerea în scenă a unor peisaje fascinante, de o splendoare fără seamăn, pline de o fecundă imaginație, îmbogățite de o vastă paletă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și la mare distanță. Telepatia și hipnoza, recunoscute științific demonstrează legăturile noastre cu divinitatea și semenii noștri, altfel decât în viața cotidiană. Hipnoza are un destin asemănător visului, fiind o stare particulară de somn sau, dimpotrivă, o stare particulară de veghe. Aflată la această limită, în hipnoză pot apărea vise. Doar tu, și somnul gol. Să-l știi, în stare nu ești. Tu dormi. Eu treaz, ca grănicerul, iar tu în somn, și peste tine cerul. Tu-n somnul tău și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
țărmuri năruite; pe mare năvi, iar tu în somn, departe 705. Viața conștientă este continuarea visului în care ne putem refugia, într-o metafizică extatică, o simbolistică prin care putem accede la elaborarea operelor literare 706. Cum spune poetul: "O, veghe gravidă de lucrurile lumii, să nu te întuneci, să nu te stingi, nu te stinge acoperă-ți cu os, cu mușchi, cu piele a ta meninge. Să nu te stingi, să nu lași alt eres să-ți dea o altă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Să nu te stingi, să nu lași alt eres să-ți dea o altă formă frunții, să-ți ningă înțelesuri fără de-nțeles ierburile, iederele, munții...! 707. Avem cheia! A spune că visul este asemenea poesiei și revelației, starea adevărată de veghe a poetului pare un adevăr tainic ce marchează sufletul de creator și îl îndrumă în lumile superioare, în clopote succesive, unde se simte ca la sânul mamei. "Viața reală este și ea ca un vis; ea n-are nici o unitate
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumi pe care psihologii le califică drept conștiență, respectiv inconștiență, prima corespunzând conștienței obiective, iar cea de a doua subconștientului. Această dualitate nu pune nici o problemă de înțelegere deoarece viața cotidiană ne aduce proba evidenței sale. Astfel în stare de veghe noi suntem conștienți de noi înșine, de alții și de mediul în care ne aflăm. Tot ceea ce gândim, spunem și facem este orientat către mediul nostru exterior, respectiv toate faptele și gesturile noastre trebuie să se adapteze normelor pe care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care trebuie să le parcurgem, și atâtor altor constrângeri pe care nu putem să le ignorăm dacă vrem să utilizăm în mod eficace fiecare din zilele vieții noastre. Astfel de constrângeri sunt inevitabile, deoarece când suntem în stare de veghe partea obiectivă a conștienței noastre este cea care își exercită controlul asupra noastră, raportându-se la percepția lumii terestre, respectiv la acțiunea mentală și fizică pe care o exercităm asupra acestei lumi. Aceasta este relația arcului reflex fizic care se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încă mai simțim un parfum care într-un anumit moment al vieții ne-a trezit interesul. Astfel de fenomene își au originea în faptul că subconștientul înregistrează toate impresiile asupra cărora s-a concentrat conștiința noastră obiectivă în stare de veghe, chiar dacă numai pentru câteva secunde. Din acest punct de vedere, subconștientul posedă în arhivă filmul complet al evenimentelor majore care au jalonat existența noastră actuală din momentul în care ne-am încarnat pe acest plan terestru sau, și mai interesant
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a marilor bucurii sau necazuri, circumstanțele ce ne-au făcut să reflectăm profund la sensul existenței noastre. Astfel în nivelele superioare ale subconștientului este înregistrată trama fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie. 809 Raționamentul divin este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aprofundată pe care nu poate să o facă raționamentul obiectiv, și asta fiindcă subconștientul dispune de memoria tuturor faptelor care ne privesc și poate avea deci o viziune a viitorului, lucru ce este imposibil a se obține în stare de veghe. Solicitat deopotrivă de spațiile nețărmurite ale visului, cât și de teritoriile sigure ale realului, decantând reveria și observația lucidă, împletindu-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acele vremuri nu se putea concepe percepția Cuvântului lui Dumnezeu fără a fi cel puțin bănuit de nebunie. Dar aceleași lucruri s-au întâmplat în somn tuturor marilor patriarhi ai Vechiului Testament, Dumnezeu însuși vorbindu-le și în starea de veghe atunci când le constata neîncrederea. De fapt informația Spiritului cosmic vine adesea prin îngeri, cuante din Lumină, mai ales în Noul Testament. Îngerii sunt mesageri trimiși oamenilor cărora le vorbesc în somn sau chiar în starea de veghe. Sferele îngerești au existat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în starea de veghe atunci când le constata neîncrederea. De fapt informația Spiritului cosmic vine adesea prin îngeri, cuante din Lumină, mai ales în Noul Testament. Îngerii sunt mesageri trimiși oamenilor cărora le vorbesc în somn sau chiar în starea de veghe. Sferele îngerești au existat în veșnicie și taina creării lor este știută doar de Dumnezeu. Raiul și Iadul se întrepătrund cu diverse ascensiuni sau coborâri, de la Orfeu și Dante până la Blake și Milton. Blake afirmă că poemele sale i-au
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Să nu uităm că în apocalips Isus este Steaua luminoasă a dimineții 856 Mereu există o contradicție între a fi treaz și a fi prezent în lumea spiritului, între percepția neantului divin, a Cuvântului în somn sau în starea de veghe, la fel cum dialectic mă întreb cum singur, retras, pot să împac singurătatea. Numai liniștea este capabilă de a-mi induce contemplația din procesul psihologic al misticii creștine prin prisma dogmei iubirii. Poate doar amintind de libertatea gândirii în fenomenele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încă mai simțim un parfum care într-un anumit moment al vieții ne-a trezit interesul. Astfel de fenomene își au originea în faptul că subconștientul înregistrează toate impresiile asupra cărora s-a concentrat conștiința noastră obiectivă în stare de veghe, chiar dacă numai pentru câteva secunde. Din acest punct de vedere, subconștientul posedă în arhivă filmul complet al evenimentelor majore care au jalonat existența noastră actuală din momentul în care ne-am încarnat pe acest plan terestru sau, și mai interesant
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a marilor bucurii sau necazuri, circumstanțele ce ne-au făcut să reflectăm profund la sensul existenței noastre. Astfel în nivelele superioare ale subconștientului este înregistrată trama fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie 879. Raționamentul divin este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aprofundată pe care nu poate să o facă raționamentul obiectiv, și asta fiindcă subconștientul dispune de memoria tuturor faptelor care ne privesc și poate avea deci o viziune a viitorului, lucru ce este imposibil a se obține în stare de veghe. Solicitat deopotrivă de spațiile nețărmurite ale visului, cât și de teritoriile sigure ale realului, decantând reveria și observația lucidă, împletindu-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toată noaptea cântând 924. Simbolistica poemelor 925 reprezintă mult mai mult decât visul unui inițiat, ele sunt alchimia în sine a unui mag ce a îndrăznit să creadă într-atât în Dumnezeu, încât să dorească a transcede în starea de veghe ce alții nici măcar nu și-au închipuit că se poate visa în adâncă adormire. Norul romboid, substanța eterică mercuriană deține întreaga existență, plasma oamenilor de știință, matricea vibratorie a câmpurilor energetice din elemente. Și lumina descinde de la Marele Arhitect al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
califică drept conștientă și inconștientă, prima dintre aceste două lumi corespunzând conștienței obiective, iar cea de a doua subconștientului 1077. Această dualitate nu pune nici o problemă de înțelegere deoarece viața cotidiană ne aduce proba evidenței sale. Astfel în stare de veghe noi suntem conștienți de noi înșine, de alții și de mediul în care ne aflăm. Tot ceea ce gândim, spunem și facem este orientat către mediul nostru exterior, respectiv toate faptele și gesturile noastre trebuie să se adapteze normelor pe care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Activitățile noastre sunt supuse orelor ce trec, distanțelor pe care trebuie să le parcurgem, și atâtor altor constrângeri inevitabile, pe care nu putem să le ignorăm dacă vrem să utilizăm în mod eficace fiecare din zilele noastre, în stare de veghe faza obiectivă a conștiinței noastre își exercită controlul asupra ființei noastre. Azi și aici, aș dori, cititorule, să-ți acorzi singur o ultimă șansă, aceea de a crede. Nu-i ușor, chiar după multiple lecturi, după nenumărate experiențe sau încercări
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noaptea este un sfetnic bun pentru că astfel subconștientul se eliberează când dormim și devine mai activ. Dispunând de memoria tuturor faptelor care ne privesc el are o viziune a viitorului, lucru ce este imposibil să se obțină în stare de veghe. Poeții lui Dumnezeu vedeau lumea arhetipurilor și o zugrăveau cu evlavie prin cuvinte precise și luminoase din graiul cunoașterii, Declinul credinței se manifestă în lumea științei și artei printr-o întunecare a graiului. Poeții naturii cântă frumosul lumii sensibile, după
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
delicatese, traducere de Iulia Dondorici, Editura Univers, București, 1981. 1229 Liviu Pendefunda, Dogmă sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1230 Shakespeare în Neguțătorul din Veneția 1231 Fauriel, citat de Olimpian Ungherea, Dex masonic, vol. I. 1232 Raymond Queneau, 1903-1974, Veghe. 1233 (Artephius. A Renaissance tradition held that Artephius had been born in the first or second century and died in the twelfth, thanks to having discovered the alchemical elixir that made it possible to prolong life. In his Secret Book
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu toată stăruința, rugându-vă pentru toți sfinții”. Cu atât mai mult, cu cât nu ne pregătim de lupta cu ispitele și de suferințe pentru timp limitat, ci pentru toată viața. Toată viața trebuie să ne fie o stare de veghe, de trezvie, o vigilență sfântă, pentru a putea mărturisi Adevărul și a suporta consecințele acestei mărturisiri, cu conștiința că Dumnezeu e de partea noastră; căci noi suntem uneltele prin care El Își arată puterea lucrătoare în fața lumii. Numai având această
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
salută, Peregrine.“ E după-masă (e absolut adevărat că-mi lipsește storcătorul meu) și stau la fereastra de sus, care dă spre mare. Cerul e înnorat și marea e de un albastru-cenușiu schimbător, o culoare agresivă și neplăcută. Pescărușii stau de veghe. Casa transpiră umezeală. E posibil că sunt încă deprimat de experiența de aseară, care n-a fost, de bună seamă, decât o iluzie optică. (Oricum, o să verific de îndată ce răsare luna.) E bine că, cel puțin, pot scrie „deprimat“ și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lungul drumului principal. În felul ăsta, nu apăream deloc în „priveliștea“ bovindoului de la Nibletts. Încercam să nu fiu convins că Hartley va veni la biserică; în orice caz, hotărâm că e singurul loc unde merita să-mi stabilesc punctul de veghe, din moment ce era foarte puțin probabil că ea să vină la Capul Shruff. Bineînțeles, nu se afla nimeni în biserică, deși de ieri și până acum fusese cineva care așezase pe altar o vază mare cu trandafiri albi parfumați, ceea ce îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca să dau instrucțiuni. Gilbert mânca ochiuri cu pâine prăjită și roșii la grătar. — Unde-i băiatul? — S-a dus să înoate. Ce face Hartley? — Oh... groaznic. Adică foarte bine. Ascultă. Gilbert, ai putea să te duci afară să stai de veghe? În regulă, termină-ți mai întâi micul dejun, o duci bine, nu-i așa? — Ce înțelegi prin „a sta de veghe“? întrebă Gilbert bănuitor. — Pur și simplu să stai, sau, dacă preferi, să șezi la capătul digului rutier, și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ce face Hartley? — Oh... groaznic. Adică foarte bine. Ascultă. Gilbert, ai putea să te duci afară să stai de veghe? În regulă, termină-ți mai întâi micul dejun, o duci bine, nu-i așa? — Ce înțelegi prin „a sta de veghe“? întrebă Gilbert bănuitor. — Pur și simplu să stai, sau, dacă preferi, să șezi la capătul digului rutier, și să vii să-mi dai de veste când îl zărești pe el sosind. Dar cum să-l recunosc? După cravaș\? — Nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]