10,890 matches
-
păcatului, ceea ce-i provoacă remușcare și căință pentru faptele comise. Cel mai important aspect negativ psiho-moral este vinovăția. Ea are În Psihologia Morală o dublă semnificație: vinovăția dată de comiterea unui act negativ, a unui prejudiciu adus altei persoane și vinovăția datorită refuzului de a ajuta o persoană aflată În suferință și care ar fi putut fi mult ușurată sau chiar salvată de ajutorul tău. Trebuie să vedem În culpabilitate principalul motiv al căinței și remușcării, ca acte sau ca eforturi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi vinovată. Este o revenire asupra actelor comise și o reevaluare a acestora În planul conștiinței morale a individului, declanșând un alt tip de suferințe morale sub formă de remușcări și căință. Căința este o reactualizare În planul conștiinței a vinovăției comise sau a unui act pe care am fost refuzat să-l facem. Pentru M. Scheler, ea este o „amintire dureroasă”, o remușcare care revine sau persistă În mod obsedant În conștiința individului. Ce este căința? Este ea un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
M. Scheler, ea este o „amintire dureroasă”, o remușcare care revine sau persistă În mod obsedant În conștiința individului. Ce este căința? Este ea un act reparator moral propriu-zis sau este numai o intenție psiho-morală a unui individ apăsat de vinovăție? Pentru F. Nietzsche, „căința este o iluzie internă”. M. Scheler o identifică cu remușcarea. De fapt, căința este regretul de a nu fi făcut un lucru pe care trebuia să-l faci. Ea te va urmări ca o frământare permanentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care persoana se simte culpabilizată. Reparația este și un act simbolic de catharsis, prin care individul caută să se desprindă de efectele acțiunilor sale negative. Aceasta este reparația morală În cazul culpabilității. Ca exemplu de reparație se poate menționa recunoașterea vinovăției sau restituirea unor obiecte furate În scopul eliberării celui care a comis aceste acte de presiunea propriei sale culpabilități etc. Doliul este tot un act reparator cu caracter simbolic și ritualizat. El este legat de pierderea unei persoane apropiate, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morală Între cele două persoane. Acesta este realizat prin iertare. Iertarea este recunoașterea și afirmarea dorinței persoanei vinovate de a se separa de culpabilitate, precum și acceptarea acestei recunoașteri și acordarea iertării de către persoana prejudiciată, În același timp cu Înțelegerea vinovăției. Reparația este, În felul acesta, un act de restaurare simbolică. Scopul său este refacerea unor relații psiho-morale de comunicare pozitivă Între cele două persoane. Dar, În plus, actul reparator este și un proces de evaluare sufletească și morală, care pune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să se Îndepărteze de obstacolele care Îi sunt puse În față, de a rupe barierele care-l Închid. Prin aceasta, chinul este eliberarea disperată a omului de constrângeri. Dar chinul mai este și amintirea dureroasă care te apasă, legat de vinovățiile comise În trecut. Toate acestea asociază chinul cu pedeapsa morală pentru faptele comise. Chinul este răspunderea și pedeapsa morală combinate, destul de greu de separat una de alta. Frământare, efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru faptele comise. Chinul este răspunderea și pedeapsa morală combinate, destul de greu de separat una de alta. Frământare, efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind sădit În adâncul conștiinței sale morale, amintindu-i permanent de vinovăția sa. Chinul este Închiderea persoanei În Închisoarea propriei sale conștiințe, ca o permanentă asociere a acesteia cu vinovăția comisă. Este complexul lui Cain. De aici derivă toate formele de chin ale persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind sădit În adâncul conștiinței sale morale, amintindu-i permanent de vinovăția sa. Chinul este Închiderea persoanei În Închisoarea propriei sale conștiințe, ca o permanentă asociere a acesteia cu vinovăția comisă. Este complexul lui Cain. De aici derivă toate formele de chin ale persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el este mai apropiat de efortul de reparație prin pedeapsă, decât de suferința propriu-zisă. Formele de manifestare ale acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
chinului sunt extrem de nuanțate și ele se Înscriu În ontologia umanului. Chinul este un supliciu ritualizat, deși aparent formal; el este absurd, inutil și inexplicabil. El se raportează la acțiunile umane, fiind În final o Încercare de „repetare reparatorie” a vinovăției comise. Aceasta o vedem În panorama tragicului, care nu este altceva decât spectacolul chinului expiator. Toate personajele tragice au fost eroi, dar, prin vinovăția lor, au devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inexplicabil. El se raportează la acțiunile umane, fiind În final o Încercare de „repetare reparatorie” a vinovăției comise. Aceasta o vedem În panorama tragicului, care nu este altceva decât spectacolul chinului expiator. Toate personajele tragice au fost eroi, dar, prin vinovăția lor, au devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere reparație, iar persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au fost eroi, dar, prin vinovăția lor, au devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere reparație, iar persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului, a eroului căzut. Prin chinuri și suferințe el speră că-și va redobândi starea originară, de dinaintea căderii. Orice personaj tragic este o victimă a vinovăției sale, de care trebuie să răspundă. Anularea chinului, ca situație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului, a eroului căzut. Prin chinuri și suferințe el speră că-și va redobândi starea originară, de dinaintea căderii. Orice personaj tragic este o victimă a vinovăției sale, de care trebuie să răspundă. Anularea chinului, ca situație tragică, poate fi făcută numai printr-un act expiator. Vinovatul poate fi absolvit de chinuri numai dacă victima l-a iertat. Iertarea nu este Împăcare, ci un acord moral și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Alături de iertare, al doilea factor care poate anula chinul este uitarea faptelor comise, ceea ce ar corespunde, Într-o formă ocolită, tot cu iertarea. Atât iertarea, cât și uitarea sunt atitudini care vin dinspre cel prejudiciat către cel care a comis vinovăția sau prejudiciul. Împăcarea are semnificația simbolică a ștergerii vinovăției, a anulării acesteia și a refacerii relațiilor dintre cele două persoane. Ultima formă de anulare a chinului este căința, regretul sincer pentru păcatul comis și dorința de a-și repara greșeala
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este uitarea faptelor comise, ceea ce ar corespunde, Într-o formă ocolită, tot cu iertarea. Atât iertarea, cât și uitarea sunt atitudini care vin dinspre cel prejudiciat către cel care a comis vinovăția sau prejudiciul. Împăcarea are semnificația simbolică a ștergerii vinovăției, a anulării acesteia și a refacerii relațiilor dintre cele două persoane. Ultima formă de anulare a chinului este căința, regretul sincer pentru păcatul comis și dorința de a-și repara greșeala, vinovăția. În acest caz, chinul este acceptat ca fiind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau prejudiciul. Împăcarea are semnificația simbolică a ștergerii vinovăției, a anulării acesteia și a refacerii relațiilor dintre cele două persoane. Ultima formă de anulare a chinului este căința, regretul sincer pentru păcatul comis și dorința de a-și repara greșeala, vinovăția. În acest caz, chinul este acceptat ca fiind o cale absolut obligatorie de parcurs. Nu poți spera În mântuire dacă nu treci tu Însuți prin nenorocirile pe care le-ai produs. Chinul are, În cazul acesta, semnificația simbolică a unui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Încercare la care este supusă ființa umană, inevitabile În decursul existenței acesteia. Prin ele, persoana iese mai Întărită și mai Înțeleaptă, sau sfârșește prin a cădea definitiv Învinsă. Spre deosebire de morala Antichității clasice, precreștine, care vedea În situația tragică rezolvarea vinovăției și, prin aceasta, restaurarea umanului, morala creștină oferă o nouă perspectivă. În conformitate cu morala creștină, condiția umanului trebuie păstrată și salvată ori de câte ori ea este amenințată. Persoana umană, creație a lui Dumnezeu, este inseparabilă de divinitate, prin iubire. În creștinism, omul nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care omul nu este niciodată singur. Iubirea va transforma suferința În plenitudine, iar mântuirea interioară va Înnobila umanul, Înălțându-l și Întărindu-1. Catharsisul este purificare. Mântuirea este Înălțarea și transfigurarea umanului prin comuniunea iubirii dintre om și Dumnezeu. În cazul vinovăției tragice, eroul este singur În lupta cu destinul. În cazul păcatului, omul suferă, dar sfârșește prin a se reîntoarce la Dumnezeu. În perspectiva unei morale raționaliste, vinovăția devine un act care contravine legilor umane și de care persoana trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înălțarea și transfigurarea umanului prin comuniunea iubirii dintre om și Dumnezeu. În cazul vinovăției tragice, eroul este singur În lupta cu destinul. În cazul păcatului, omul suferă, dar sfârșește prin a se reîntoarce la Dumnezeu. În perspectiva unei morale raționaliste, vinovăția devine un act care contravine legilor umane și de care persoana trebuie să răspundă. În această situație, omul este singur. Vinovăția Îl Închide, situându-l, prin abaterea de la normele și legile sociale, În afara societății. El trebuie să plătească pentru vinovăția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
destinul. În cazul păcatului, omul suferă, dar sfârșește prin a se reîntoarce la Dumnezeu. În perspectiva unei morale raționaliste, vinovăția devine un act care contravine legilor umane și de care persoana trebuie să răspundă. În această situație, omul este singur. Vinovăția Îl Închide, situându-l, prin abaterea de la normele și legile sociale, În afara societății. El trebuie să plătească pentru vinovăția sa. Semnificația simbolică a pedepsei cuprinde in nuce legea talionului. Pedeapsa este plata simbolică a abaterii de la lege. Responsabilitatea obligă omul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vinovăția devine un act care contravine legilor umane și de care persoana trebuie să răspundă. În această situație, omul este singur. Vinovăția Îl Închide, situându-l, prin abaterea de la normele și legile sociale, În afara societății. El trebuie să plătească pentru vinovăția sa. Semnificația simbolică a pedepsei cuprinde in nuce legea talionului. Pedeapsa este plata simbolică a abaterii de la lege. Responsabilitatea obligă omul, dar Îl Însingurează. El nu este niciodată cu adevărat liber. Omul este, În perspectiva acestei mentalități, permanent responsabil, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
perspectiva acestei mentalități, permanent responsabil, o responsabilitate care Închide În limitele impuse, de această dată, de legile umane. În felul acesta, catharsisului și mântuirii se mai adaugă și pedeapsa reparatorie. Toate acestea au semnificația simbolică a separării omului de impuritatea vinovăției sale, a anulării actelor negative, În vederea restaurării depline a umanului. Catharsisul, mântuirea și pedeapsa separatorie nu sunt, În final, decât formule de anulare ale limitelor impuse umanului. 16 SITUAȚIILE DESCHISE ALE VIEȚII Definiție și cadru În Psihologia Morală, situațiile deschise
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și a Încrederii persoanei aflate În suferință, terapeutul devine imaginea arhetipală a salvatorului. Prin prestigiu și autoritate, el oferă pacientului acel suport moral care Îl va ajuta să se elibereze din constrângerile limitative impuse de existența suferinței, a bolii, a vinovăției etc. Orice suferință fiind resimțită În planul interior al sufletului, actul terapeutic va trebui să acționeze ca o pătrundere interioară În persoana bolnavului, având ca scop restaurarea acestuia. Pătrunderea În intimitatea unei persoane se face, În cazul psihoterapiei, prin cuvânt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă voi situa În contradicție sau chiar În conflict deschis, declarat, cu propria mea conștiință morală. Făcând ceea ce-mi este interzis, În interiorul ființei mele se va produce o ruptură Între eul meu și supraeul moral. Conștiința mea, Încărcată de vinovăție, mă va condamna, mă va Închide. Voi trăi „tortura sufletească interioară” a vinovăției. A face ceea ce-mi este permis Îmi dă satisfacție. A face ceea ce-mi este interzis mă face să sufăr și voi fi sancționat În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]