6,587 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului Deseori, căutăm refugiu pe cărările trecutului și-ntâlnim gândurile odihnindu-se-n neuitare, sufletul așteptând, parcă, răsăritul prezentului, iar fiorul poetic ne cuprinde într-o-mbrățișare. Gândurile alunecă prin cuvinte, ca și arcușul pe corzile de vioară, iar poemul prinde aripi, răcorește travaliul suferinței, ca niște stropi, iar de pe soclul creației, îi cuprindem zborul. Coborâm din prezent pe treptele melancoliei și-nveșmântați cu har, prin binefacerile muzei, sufletul, ca un păianjen, țese hainele poeziei și doar suferind
BINECUVÂNTAT AN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365368_a_366697]
-
în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TINERAȘTRII Trupei de teatru „Atitudini,” Ploiești Sunt o oază de lumină Și de suflet și de cântec. Sunt mai fragezi decât floarea Răsărită în grădină. Sunt mai dulci decât vioara Care cântă în surdină. Sunt a versului dulceață Retrăită-n zori de suflet. S-au ivit duios și sincer Într-o lume nebunindă Aducând lumină lumii Și mireasmă-n orice suflet, Licărind precum speranța Pe o mare viforândă. ÎNGER HOINAR
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
Cine-mi hotărăște destinul? Sublimul Hristic! Frumusețea Dacică a Neamului! Frumusețea umblă împodobită-n Iubire, dând surâsul Făpturii creștine. S-a pogorât din Cer, s-a oprit în lumea lui Hristos, în lumea lui Zamolxe, în Codrul străbun unde cântă viorile apelor, același cântec divin al Moșilor Neamului, care aprinde lumina fiecărei zile. Acolo e untdelemnul bucuriei! Acolo e Copacul Neamului cu brațele verzi și coroane de azur ce scânteie majestos în Cerdacul Cerului. Acolo e mântuirea noastră! Cineva îmi bate
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
trimis aici, între leagănul clipei și stele, cu semnul veciei în soartă, eu niciodată nu mă laud cu ele, nici nu îmi caut mărirea deșartă. Când le scriu aud cum pogoară vuietul sfânt din văzduh și trupul acesta ca o vioară îl simt cum se umple de duh! Cuvintele toate nu-s de la mine, spun unii că sunt „pline de vin”, poemul meu întotdeauna vine de la sinea Sinelui Divin... Referință Bibliografică: Poemul din duh... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEMUL DIN DUH... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365438_a_366767]
-
violina și violoncela, spuse violoncelul, nu îmi schimbați voi sex-genul. Afinul și cu afina aveau o fiică, Geanina, ea îngrijea grădina. Suflet cu suflet, o floare, floare cu floare, o mare, cum mă scăldam între flori, ca între valuri de viori, un fulger lovi brusc copacul, de-am zis că ne luase dracul. Ne-a luminat, eram umbre, duhuri rebele și sumbre, trist se opri caruselul la cimitirul Belu. Dincolo erau Gianina, Nicola și Paganina. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Omul deschise
OMUL DESCHISE UMBRELA, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365470_a_366799]
-
copleșitor. Nu mai găsim putere să întregim finalul, Arpegii rătăcite plâng clipele iubirii, De sunete bolnave, a ostenit pianul... Și-au poposit tăceri pe clapele trăirii. Duc dorul tinereții sau poate al nebuniei, Când doar noi doi formam orchestra de viori Și-n ritmul nesfârșit doar oda bucuriei Cântam sub cerul lumii, naivi și visători. Dar hai, să renunțăm la simfonia gravă, Primește-mă la tine în pași de menuet, Doar ține-mă de mână, eu sar peste-o octavă, Prin
SIMFONIE ÎN DOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365477_a_366806]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MIRABILA SĂMÂNȚĂ Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mirabila sămânță Ne-au omorât de mii de ori, Am renăscut în freamăt de viori Ne-au pârjolit și ne-au răstignit, Am răbufnit din stele și din mit. Ne-au pângărit credința și morminte, Ne-au ars icoanele și lucruri sfinte. Ne-au exilat în arhipelag de gheață Am răsărit ca soarele în dimineață
MIRABILA SĂMÂNŢĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365506_a_366835]
-
pe trupul tău. Mă-mbăt sorbind volumul acustic Al creatorului de note în accentele profunde ale pianului, folosit de o femeie, ce pare tristă lăsând violoncelului să-mi dezvăluie, grav și plin de reverie creând contrastul dintre mine, scaun, iubire, vioară și sunete beethoviene, temându-mă să nu cad în abis. Austria, septembrie 2015 Referință Bibliografica: Contrast / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate
CONTRAST de COSTI POP în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365532_a_366861]
-
gânduri în versuri/ stinse și moi/ măsurate de ceasul/ timpului dat înapoi/ roiesc în mintea mi/ ca un roi de albine/ mi e bine Doamne/mi e bine cu Tine/ din zori până n seară/ ești cântecul cald/ prelins pe vioară/ ușor ca fulgul de nea/ mă topesc de căldură/ sunt numai iubire/ nu mai am ură/ spre forme celeste/ mă înalț fără trup ușoară/ ce ieri m a durut/ nu mai poate să doară/ sunt muzică/ miere din floare/ culoare
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
Prigoria va lacrima în ploi... Apă și foc se războiesc zeloase, În urma noastră fi-vor alte nunți, O pasare visează șapte punți Și gheare-n lacrimarul dintre oase... Năuce clipe, văduve de hâr, Vor rătăci prin iarnă căpcăună... Tăcerea, o vioară fără struna, În pragul serii suspina-va rar... O herghelie fără de căpestre, La poarta pietrei, ultimul colind Îl va rosti pe stele, juruind, Însemnul inimii buestre... Tot mai adânc, pocnirile de bice Se vor ascunde-n lira lui Orfeu, Ostatic
GOLGOTĂ NOUĂ de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365544_a_366873]
-
trist?, Lasă-mă ca să mă duc. Plec în lumea mea departe, Călător peste pământ, Toamna asta ne desparte Printre ploi și printre vânt. Dorul tău și doina mea, Se-ntâlnesc în primăvară În poieni de peruzea, Să ne cânte la vioară. Și de nu ne întâlnim, Să fii, codrule, cuminte, Că eu nu mai înfrunzesc, Am murit printre cuvinte. joi, 12 septembrie 2013 Referință Bibliografică: codrule / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 986, Anul III, 12 septembrie 2013
CODRULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365013_a_366342]
-
-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte ce dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira, de a te atinge în cele mai năvalnice porniri de amor descătușat. Lasă-ți vioara trupului mlădios să primească lunecarea arcușului întins, să vibreze și să anunțe păsările cerului cât de mult dorești și cât de dulce iubești! Știu ce este în sufletul tău, când taci și când vorbești. Știu ce este în inima ta
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365063_a_366392]
-
la maturitate la o surprinzătoare originalitate de limbaj, bazată pe valorificarea potențelor expresive ale cântecului românesc. Citând în continuare: două rapsodii române pentru orchestră, trei simfonii, trei suite de orchestră, o simfonie concertată pentru violoncel și orchestră, trei sonate pentru vioară și pian (a III-a, în caracter popular românesc), o simfonie de cameră, opera Oedip etc. A fost președinte de onoare al Societății Compozitorilor Români și inițiatorul Premiului de compoziție care-i poartă numele. Violonist de renume, în arta interpretativă
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
o grădină. Pretutindeni salcâmi, care te întâmpină cu mireasma lor suavă. Casa bătrânească, modestă, de om cu posibilități mijlocii. În fața ei, tradiționalul cerdac făcut din scânduri și unit prin stâlpi cu strașina”... Mai târziu, pe la cinci ani, după ce avusese o vioară adevărată și-și demonstrase potențele, tatăl său, Costache Enescu, intuind „că în fiul său puteau să zacă ascunse însușiri excepționale”, îi caută un profesor și „recurse la serviciile unui lăutar foarte cunoscut prin părțile locului, Niculae Chioru. Dar, după câteva
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
agent al securități române care l-a supravegheat permanent pe compozitor. Dintr-un document din 27 mai 1955 rezultă că el a încercat să-l determine pe muzician să se reîntoarcă în țară, el este acel care a luat vestita vioară Guarneri și mai multe partituri muzicale ale prețuitului George Enescu. Cercetările de ultim moment confirmă că imediat ce George Enescu și-a dat obștescul sfârșit, Bedițeanu a împachetat aceste și alte obiecte în două valize pe care le-a încărcat în
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
le-a încărcat în mașina s-a personală și s-a făcut nevăzut. Se crede că ele au ajuns la București, la guvernul român, iar astăzi, cine știe în ce colecție a unui fost sau actual demnitar se află acea vioară Guarneri, că de manuscrise, probabil, se ocupă CNSAS În încheierea eseului său, Ion N. Oprea cita ceea ce este Parisul pentru foarte mulți dintre români (op.cit. p.75): “Parisul este patria de suflet a multor români. Nu cerșetorii din metrou, spărgătorii
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat să mi-l imaginez pe Fănuș Neagu, copil fiind, îngenuncheat, cum își unește mâinile deasupra inimii și se roagă: ,, Fă Doamne din trupul meu sălașul iubirii, din glasul meu vioară a slovelor, din gândul meu râu de vise, iar din brațele mele aripi de îngeri, ca să pot cutreiera nepătrunsele taine ale vieții! Amin!” Și... Dumnezeu i-a ascultat ruga, iar prin scânteia divină ce-a așezat-o în el, ne-
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
pune ca pecete un sărut Pe lacrima uitată printre gene Să nu mai plângi...să nu-ți mai fie teamă Când noaptea cu tăcerea-i se așterne... De-ai fi aici...iubire...lângă mine M-aș transforma în strună de vioară Și ți-aș cânta eterna simfonie A inimii...ce-alină și-nfioară... Cu brațe de speranțe te-aș cuprinde Și poate aș găsi cumva cuvinte Să le transform în cânt și fericire, Să ți le scriu pe-o lacrimă fierbinte... Referință
DE-AI FI AICI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365210_a_366539]
-
Și ne reverși în suflet curaj de început, Imboldul tău ne-avântă, ne luminează-n față Și-ntâiul pas ne pare mai ușor de trecut. Cu flamura ta verde cuprinzi imensa zare Și o încarci în cântec pe-ale mierlei viori, Natura toată freamătă prin mici viețuitoare, Primăvară, ne aduci tremurători fiori! Bine-ai venit, la noi, mlădioasă fecioară! Cu blândul tău zefir ce ne bate-n în fereștri, Ne înflorești grădinile dinlăuntru și de-afară Pe ulicioara vieții noastre, cochetă
PRIMĂVARĂ, MLĂDIOASĂ FECIOARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365232_a_366561]
-
nou volum de autor. Stau, astfel, în așteptarea tiparului ( a banilor pentru tipar) pentru a scoate anul acesta trei volume de poezie - TOAMNĂ FATALĂ, DUMNEZEU SURGHIUNIT și STEAUA MEA, și două volume de proză: romanul BALADĂ PENTRU PÂINE, LACRIMI ȘI VIOARĂ scris în anii 1980 și care abia acum va fi perceput detașat de vechiul regim cu bunele și relele lui, precum și volumul de proze paradoxale, FORȚA A CINCEA, incluzând un roman și un ciclu de proze scurte de atmosferă fantastică
STEAUA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364825_a_366154]
-
relief iscusința narativă a Marianei Cristescu și asociațiile neașteptate, inedite pe care le face la tot pasul. În aceeași notă admirativă se înscrie și eseul “Fenomenul Alexandru Tomescu”, tânărul muzician care și-a câltigat dreptul de a cânta pe faimoasa vioară “Stradivarius Elder-Voicu 1702”, pentru o perioadă de cinci ani. Alexandru Tomescu împreună cu pianistul Horia Mihail și cu violoncelistul Răzvan Suma a înființat formația de muzică de cameră „Romanian Piano Trio”. Recent, cei trei virtuoși au concertat în cinci din marile
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Pluteau pe liniști fluide, sub presimțiri... Câtă nebunie, amândoi, am cules! Sentimente tandre, mângâieri ca de moar Înflorind emoții, farmec de culoare... Ne-am trezit într-un joc de lumini, era doar Puritate,.. bucurie temătoare. Cerul deschis cernea picuri de vioară Vremea prea dulce aripa-și întindea Peste semnele alunecate-n vară, Peste strălucirea care ne oglindea... Joc suav, arșita zilei cu umbre lungi! Sângerând văzduhul, din nou aluneca În sărbătoare, împărțind soarele-n dungi. Peisaj colorat, o mână desena... Referință
JOC SUAV de LIA RUSE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366304_a_367633]
-
din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Culorile franjurate peste cochilia unui timp absorbit de ape pe verticala nordului ridică țărmurile în picioare. Umbrele, care acoperă orologiile, sunt plecate în pelerinaj spre zodiile dintre solstiții. La vremea amiezilor, încătușate în viori sunetele se sparg în pereții de sticlă. Pe aici îmi erau pașii fără urme, între zile amenințate de drumurile-simbol, ca nisipurile detașate de ape, pe care se odihnește trupul iubirii. Nimeni nu știe cum în adâncul visului, dorința e o
INTRAT ÎN CÂNTEC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366322_a_367651]
-
un inepuizabil izvor de bucurie, proiectând în lumină sensul superior al existenței, într-un lirism tonifiant, chiar dacă vreun “plâns-adânc” își face și el loc uneori: „În petale picurânde/ Am pus viață deseori/ Și oricând de orișiunde/ Am strâns coarde de viori/ Am făcut arcuș din suflet/ Am cântat până în zori/ Plânsu-adânc și largul zâmbet,/ Mari speranțe cu fiori.// Înălțat-am câteodată/ Capul prin văzduhuri rare./ Am sperat să iau de-acolo/ Boabe de mărgăritare./ Și în noapte peste gândul/ Ce m-
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
Umbrită de nori și furtună Chemare spre ziua ce bună Când tu vei veni să ne-asculți. CÂND ZIUA VA VENI... Te-am văzut prin lumina Ce mâna o ridică Pe capetele sfinte O șoaptă se-nfiripă Și murmur de vioare Se-aud în asfințit Coboară peste mare Un cântec de argint Eternul fericirii Îl căutăm în noi În aripa deschisă Spre soare, spre culori Și pacea se așterne Mai caldă ,mai senină Pe fruntea noastră plină De gânduri ,de lumină
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]