8,047 matches
-
până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea strig: Străinii ne vor iar divizați, Deșteaptă-te, române, căci Țara plânge iară ! URMEAZĂ-MĂ, SUNT LAȚUL... Urmează-mă, sunt lațul de foc care te-ncinge Cu scânteieri de
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
versuri și-am colectat talente, Lansându-i prin Cenaclu pe cerul meu valah; I-am beștelit pe-adepții lui „dolce far niente” Și am cântat femeia gemând sub mine „ah !”... Doream cu nebunie un lider ca Bălcescu Sau ca Mihai Viteazul, ca Ștefan ori Dracula... Chiar eu doream să-mi spuneți că-s „Noul Eminescu”, Când cei experți în versuri rostiră „Jos căciula!” Am proslăvit speranțe, crezând că-s salvatoare... Toate-au murit ! Iar eu, lovit de colo-colo, Nu-mi mai
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
ani de detenție. La doar un an după liberare, el a murit, fără să fi avut mulțumirea de a-și vedea publicate poeziile. Toate încercările și demersurile renumitului lingvist Cicerone Poghirc, fostul său coleg de clasă la Liceul Militar “Mihai Viteazul” din Timișoara, de a scoate la lumină sutele de poezii scrise de Mandinescu au eșuat. Comisia de specialiști, întrunită în acest scop, a apreciat valoarea unora dintre poeziile sale ca fiind “de nivelul unor poezii ale lui Eminescu, dar, pentru
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici a bisericii, nici a marii finanțe, marea dramă a
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Unirea cea Mică, a Moldovei și Valahiei a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat, prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
tinerei mămici. Fericitul tătic ținea în palmă mânuțele fătului. - Acesta îți este nepoțelul! - rosti fiica din așternut, ridicând în brațe un bebeluș de o frumusețe rară. - Vino la bunicul! - rosti Contele și îl cuprinse între palme. Va fi un cavaler viteaz și frumos ca un prinț din poveste! Ăsta va avea parte de o zână! - Hei, ce ai Conte!? Vrei să ne corcim neamul!? - zise în glumă Contesa și-l luă din palmele bărbatului și-l strânse la piept cu dragoste
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
trăise, luptase pentru apărarea neamului creștinesc și iubise cu patimă o făptură din altă lume. Paloș se trezise dintr-odată într-o existență ce părea veșnică, dar care ca orice început are și un sfârșit, uneori tragic. S-a născut viteaz și a murit ca o nălucă a nopții... De la una din ferestrele palatului, un chip frumos cu privirile ca două văpăi zări scena uciderii soțului și-i înțelese avertismentul. În acel moment vru să năvălească peste oșteni, dar pruncul din
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
și actor. A debutat ca regizor în 1959 cu filmul de ficțiune de scurt metraj „Scoicile nu au vorbit niciodată”. După succesul la Cannes cu scurtmetrajul „Memoria Trandafirului” a devenit cunoscut în țară prin filmele istorice: „Dacii” (1966) și „Mihai Viteazul” (1970), „Nemuritorii” (1974), „Osânda” (1976), „Zile fierbinti” (1976), „Razboiul independentei” (1977), dar si pentru „Nea Mărin miliardar (1979)”, „Ultima noapte de dragoste”(1980) „Noi, cei din linia întâi (1986)”, precum și pentru seria de filme polițiste care îl aveau ca personaj
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
cel puțin nedreaptă... Ca să-și cunoască tradiția și deci adevărata identitate spirituală, culturală și națională, tinerii noștri ar trebui îndrumați să asculte, dincolo de mărturiile istorice bisericești, glasul voievozilor cărturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu, al scriitorilor noștri clasici, de la Heliade-Rădulescu la Eminescu. Zice bunăoară, Neagoe Basarab: <>! Ce mărturie mai frumoasă a credinței și evlaviei ortodoxe se poate închipui? Și ea vine de la un om de stat, de la un voievod! De aceea
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
tâmplele în brațele tale străbune Și lasă-mă aruncat în veri târzii și bătrâne, Să-mi ostoiesc dorul de maica-mi cuminte-n țărâne. Lasă-mă să te iubesc în limba mea română, Vechi meterez de arsă cetate prin hume, Viteaz în iarnă scuturat în friguri sub lune, În arzindele palme urzind gânduri spre mâine. Referință Bibliografică: Spune-mi că mă iubești... / Stroie Mugurel Cătălin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1714, Anul V, 10 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI… de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503]
-
Hîncești, “Codrenii” - raionul Călărași, “Mugurel” - Cernăuți, Ucraina, “Perinița” - Consiliul Județean Prahova, “Floare de Cireș”, - Bănești, județul Prahova. A doua zi s-a desfășurat Parada portului popular, care s-a deplasat în cântec de fanfară, de la statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, pe Bulevardul Republicii până la Palatul Culturii, Ploiești. A fost urmată de un spectacol folcloric susținut de aceleași formații artistice, la Amfiteatrul Palatului Culturii, Ploiești. Pe data de 23 august, festivitatea s-a desfășurat, în mod simbolic, în Parcul Cosntantin Stere
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
recitat fragmente de poezii patriotice scrise de poeți români și basarabeni, a adresat repetat îndemnul la Unire. Reprezentanților ansamblurilor participante le-au fost conferite diplome de excelență și machete pe care se află busturile domnitorilor români întregitori de țară: Mihai Viteazul, Al.I. Cuza, Ferdinand I. A urmat un spectacol folcloric în aer liber la care și-au dat concursul formațiile amintite anterior. Pentru o mai bună convingere despre asemănările de limbă, de port, dans și cântec popular dintre cele trei
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
s-au sacrificat pentru a o face și mai frumoasă, iar nu pentru a o sluți diverși Manea sluții și urâții... dar și o subtilă atenționare a eventualilor prădători, mânați doar de bicisnica lor lăcomie, că aici viețuiește un popor viteaz și mândru, care nu se va lăsa îngenuncheat atât de ușor... La fel de bine, avem de-a face cu o Odă României și Galaților, poate că n-am greși prea mult gândindu-ne și la un Imn de slavă adus de
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > BABA NOVAC - CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Baba Novac s-a născut în Serbia, în satul Porec (actual Donji Milanovac), pe
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
româncă (din familia Basarabilor) și tată sârb, pretendent, într-o periodă, la tronul Serbiei. Baba Novac, eroul martir legendar, care îl numea pe Marele Voievod “IUBITUL MEU DOMNITOR”, a fost unul dintre principalii colaboratori apropiați ai Marelui nostru Voievod, Mihai Viteazul, pe competența, talentul și devotamentul căruia Domnitorul s-a sprijinit. Este meritul marilor cârmuitori de popoare, care știu să se înconjoare de elemente reprezentative, de cei mai înzestrați. Prima sa misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
devotamentul căruia Domnitorul s-a sprijinit. Este meritul marilor cârmuitori de popoare, care știu să se înconjoare de elemente reprezentative, de cei mai înzestrați. Prima sa misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
a instalat garnizoana în orașul Iași. Îl găsim pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În semn de cinstire a bravului său căpitan, ucis la vârsta de 80 de ani, Mihai Viteazul a înălțat, la
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În semn de cinstire a bravului său căpitan, ucis la vârsta de 80 de ani, Mihai Viteazul a înălțat, la 11 august 1601, un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
înălțat, la 11 august 1601, un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent director general al Muzeului Etnografic al Transilvaniei
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
și Pedagogică, București, 1977, lucrări care sunt și parte a Expoziției “ISTORIA ROMÂNIEI ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE”, alcătuită de noi și expusă și la Congrese Internaționale, desfășurate în România: - “Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura lui Mihai ca Domn al celor trei Țări Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]