9,695 matches
-
aflat și viitoarea Doamnă a țării Românești. Cumpătare, poate, zgârcenie („calicie” - zice C. Gane) - e posibil, sărăcie în nici un caz, fiindcă fostul vornic Antonie Mocindea dintre boierii din Târșor (Mănăstirea Târșorul „ot sud Praova” era ctitoria lui Antonie din Popești, voievodul care l-a angajat pe Radu-Toma, fiul lui Udriște Năsturel, să deschidă o școală la Câmpulung, „țara fiind săracă și făr’ de-nvățătură”) și Popești (C. Gane adaugă că era înrudit și cu proprietarii de pământ din Negoiești), iar Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
C. Gane)? Dacă ne întoarcem privirea de la istorie către literatura scrisă despre înfiorătoarele evenimente (pe care Doamna Marica le-a văzut ori i-au fost comunicate), constatăm existența unor deosebiri în relatarea faptelor. Aș începe cu acea „Cuvântare adresată - de Voievod - fiilor săi înainte de moarte” (secvență pe care C. Giurescu o identifică drept adaos original în feluritele texte în care apare). Este limpede că aceste discursuri brâncovenești - cuvântarea evocată și cea adresată boierilor și lui Ștefan Cantacuzino înaintea plecării spre Istanbul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necunoscut al Istoriei oștirei ce s-au făcut asupra Moreii la anul 7223 [1715] (Nicolae Iorga îl identifică în persoana unui Constantin Vătaful, aflat în suita paharnicului State Leurdeanu, trimis al lui Ștefan Cantacuzino la înalta Poartă), martor la executarea Voievodului și a fiilor lui (după opinia lui Nicolae Iorga), dă următoarea ordine: Constantin (fiul cel mare), Ștefan, Răducan, Matei, Enache Văcărescu (ginerele lui Brâncoveanu - este de părere autorul) și Constantin Brâncoveanu, înșiruire pe care o aflăm și în relatarea lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locul ultim pentru domn: „Primul decapitat fu Văcărescu, apoi prințișorul cel mic Mateiaș, și al treilea fu Răducanu (care urma să facă nunta, după învoirea vizirului), după care fură decapitați Ștefăniță și Constantin, cel mai mare, iar la urmă nenorocitul voievod, părintele lor, care a fost spectator la această cruzime și barbarie”. (Nu mai insist. Rostul acestor pagini nu atinge o asemenea discuție și, oricum, istoricii și-au spus cuvântul). Trupurile descăpățânate - expuse „devant la grande porte de la Cour, pour server
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
imobile - care îi mai rămăseseră (sumele de bani depuse în depozitele din străinătate, mai cu seamă parte din acea uriașă bogăție a lui Constantin Brâncoveanu, care, împreună cu suspiciunile privind „hainirea” - abil întreținute de adversari - îl duseră la moarte pe nefericitul Voievod). Căci îi revenea datoria să aibă grijă nu doar de „familie”, ci și de „casă”, și nu numai de a ei, ci și de cele ale ginerilor, pe care le aflase ajunse - cum va scrie ea -, din cauza extorcărilor turcești, „la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o candelă îi comunică acest lucru celui dispus să o citească (și a citit-o, abia în 1914, V. Drăghiceanu): „Această candelă, ce s-au dat la Sf. Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Constantin Brâncoveanul Basarab Voievod și iaste făcută de Doamna Măriei Sale, Maria, care și Măria Sa nădăjduiaște în Domnul, iarăși să i se odihnească oasele. Iulie în 12 zile, leat 7228” [1720]. în 1717, încă, Doamna Marica a făcut un act - în prezența fiicelor și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai îmblânzim dramatismul opiniilor lui Iorga și să lăsăm „închiderea” pe seama turcilor, „moștenitori”, spuneam, ai bizantinilor și în această privință (un călător străin afirma chiar că, în țările Române, camerele femeilor se cheamă și „harem”). „Odăile Doamnei” (aflate dincolo de camerele Voievodului și dotate, pe măsura trecerii timpului, cu acele elemente de confort pe care le observa la Iași Paul de Alep: „locuințele unde stau sunt acoperite în întregime cu plăci de faianță, iar Vasile [Lupu] le-a clădit în întregime din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
monarhice, dirijând o Curte „mobilă”, când în Moldova, când în Polonia, la Uście. Sau pe cele trei văduve pomenite mai sus. De multe ori nici n-a fost nevoie de „achiziționarea” acestui statut. N-au fost puține cazurile când „perechea” Voievodului și-a depășit (și-a ignorat, chiar) condiția - care însemna ascultare, fecunditate și prolificitate (niște Marii - ne spune unul dintre modelele feminine medievale - cuminți, înglodate într-o maternitate neîntreruptă) iar, în spațiul public, tăcere (era „Doamna mută” în timpul procesiunilor, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
liber sau la înmormântări) - și a apărut în avanscenă. Nu sunt puține Doamnele care au condus treburile publice în locul soților lor absenți pentru un timp din țară. Pe Elena, soția lui Matei Basarab, veritabilă regentă într-o țară al cărei Voievod își căuta confirmarea la Stanbul, cronicarul - am văzut și mai sus - chiar o „înscăunează”: „Iar doamna Elena a lui Matei-vodă venit-au în scaun în București, marți, dechemvrie 18 dni”. Maria, Doamna lui Grigore I Ghica, era mai influentă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a încântat pe Paul de Alep, brodată - probabil - de Doamna Despina Milița) și epitrahilele dăruite apoi bisericilor și mănăstirilor ctitorite de Voievozi sau de Doamnele țării și acoperămintele de mormânt ce-i cinsteau pe cei dispăruți și exprimau o reclamată solidaritate cu ei. Alte operații de prelucrare a textilelor erau încredințate slujnicelor și roabelor (vezi nota 119). în odăile acestea din partea Doamnei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rămâneau văduve) erau foarte rar singure. Erau înconjurate de Domnițe (mai multe fete roiau în preajma Elenei Rareș - Stana, Maria, Ruxandra, Eufrosina - sau a Ruxandrei Lăpușneanu - Anghelina, Tudora, Cneajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; ele erau preparate spre a deveni neveste de voievozi - Ana, fiica lui Petru Rareș, a fost soția lui Vlad înecatul, iar sora ei, Chiajna, a fost măritată cu Mircea Ciobanul, după ce tatăl ei murise - ori să intre în familiile de mari boieri - Maria, o altă fiică a lui Petru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plimbau prin grădini Dacă este aproape sigur că urmașii lui Petru Cercel în palatul domnesc de la Târgoviște au putut să se bucure de „mândrele grădini italienești”, amenajate lângă palat (construit de Domn; ca și biserica) - Franco Sivori, secretarul italian al Voievodului, le-a văzut și vorbește cu admirație despre ele, ca și despre „colțul zoologic” („a pus să se facă apoi cuști nespus de mari și frumoase pentru a ține sălbăticiuni” [«seragli die metter solvaticineț] asemănător celor văzute de el în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plimba, cu siguranță, văduva Ecaterina Salvaressi și tot acolo își ospăta Radu Mihnea, aflat la a treia domnie în țara Românească, prin 1613, oaspeții veniți din Ardeal (unul dintre ei, juristul și diplomatul Toma Boisos, și-a notat: „într-o zi voievodul ne-a dat un ospăț bogat într-o grădină foarte frumoasă sub un umbrar de primăvară...”), în Moldova, cu câteva bune decenii înainte, Alexandru Lăpușneanu pusese să i se facă la Mănăstirea Slatina, ctitoria sa, o grădină riguros desenată, tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românești (după cum, la fel, se răspândise după 1550 și în Occident). Grădina domnească era un spațiu vegetal privat, realizat, la început, prin utilizarea cadrului natural (era doar o variantă „amenajată” închisă, ocrotită, a pădurii) și destinat folosirii lui individuale de către Voievod și familia sa. Din când în când, pe măsura trecerii timpului, grupului familial restrâns al Domnului (căruia în vremea „interregnului” i se substituia Văduva) i se puteau adăuga, în căutarea „desfătării” oferite de „primblări”, curtenii sau unii oaspeți ai Curții
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepotul lui Stan pârcălab, anume Stan, el s-au așăzat cu doamna Dospina de a să bunăvoie și le-au dat moșiile ce s-au mai zis mai sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca (Marica, Mirica - un hrisov îi zice și „domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ele căsătoriile dintre rude - le îndemna tradiția bizantină, care le punea la dispoziție și pravilele) și de moșteniri, împărțind dreptatea, cel mai adesea, în baza unor mandate domnești (drepturile de jurisdicție încredințate mănăstirilor, episcopilor sau mitropolitului, întărite și reconfirmate de voievozii în succesiune, se transformau deseori în imunități) sau chiar și fără delegări speciale. Inamicii văduvelor au fost mulți și inventivi. Două dintre văduvele care și-au legat, în timp, existența și numele de neamul boieresc Gheuca din Moldova au avut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor cu lăcașele de cult, pentru care multe dintre ele au fost dăruitoare generoase. Atenți, de cele mai multe ori, la starea unor bunuri ce urmau să le aparțină - prin donație - (egumenul și soborul de la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași îi reclamă Voievodului „pre oamenii giupânesei Drăgotoae, dzicându că iaste ea bolnavă, iar fratele ei și nepoții ei vădzându-o că iaste bolnavă, ei împrăștie bucatele și le ascundu și fac cum iaste voia lor”; ca urmare, Miron Barnovschi a poruncit - pe 2 noiembrie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai rămăsese din avere, căci Vodă luase mai cu seamă banii lichizi), fiindcă nu ajungea pentru plata datoriilor. Și nu este vorba doar de succesiunile desființate prin confiscarea averii. Frații Miron și Velicico Costin (omorâți în decembrie 1691 din dispoziția Voievodului Constantin Cantemir, care a aflat în cei doi fii ai hatmanului Iancu niște opozanți) au murit datori (pe ale lui Miron Costin nici fiul său, cronicarul Nicolae Costin, nu le-a putut achita). Soția lui Miron Costin, Elena, fiică lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
da; ce, neavând bani să-i dam, ne-am socotit în-de-noi frățește...”) pare a fi fost un destin în neamul Costinilor, căci Nicolae, fiul lui Miron și istoric de bună ținută, a murit în 1712, cu datorii neplătite. Inimiciția unor Voievozi (conservată încă „din boierie”) putea pulveriza averea adversarilor. Era de ajuns o acuză de „hiclenie”, pentru ca bunurile celui învinuit să treacă pe seama Domniei. Așa a pățit marele vistier Stoica din Strâmba (cel însurat cu Dochia), căruia Alexandru Vodă Iliaș i-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înainte de 25 martie 1620, când își făcea testamentul), neavând copii (de aceea bruma de avere va ajunge la un nepot), fără să poată să justifice situația financiară în fața lui Gavril Vodă Movilă. Mai mult i-a rămas dator „ughi mulți”. Voievodul a îngăduit ca mai multe sate ce aparținuseră vistierului să se răscumpere însușindu-și cei 150 de galbeni plătiți, ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele. Așa se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nevoiți - am zis deja - să renunțe la moștenire, fiindcă nu puteau plăti din ea datoriile tatălui lor. La fel, văduva și fiica vistierului Mușat au renunțat - în divan - („fiind femei sărace, au mers în divanul cel mare, înaintea domnului Matei voievod și a tuturor boierilor divanului, și s-au lepădat în 3-4 rânduri de toate moșiile lui Mușat vistier...”), întrucât, moștenind ele două treimi din toate (moșii, case, vii, țigani, rumâni), ar fi trebuit să achite două părți din datorie; ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și i-au scos capul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și i-au scos capul de la pieire și din rea urgie, căci nimeni din rudele ei nu o sprijinise”) ori de Voievozi de care erau legați prin relații de rudenie („Iar Costandin Vodă încă nu i-au lăsat să fie atăta obidiți, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Și n-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și dreaptă [...] Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești...” -, unii voievozi au extins comportarea dură și asupra „femeilor în negru”: temniță, torturi, bătăi, chinuri, rapt - într-un cuvânt - violență. Textele vechi ne oferă, în acest sens, o adevărată antologie („precursori” și „urmași” ai lui Gheorghe Duca, un campion al abuzurilor și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]