7,219 matches
-
stânjenitoare, l-am Întrebat: „Ești acolo?”. „Da”, a răspuns el, „ai spus ceva ce mi-a captat atenția și mă gândeam”. Fără să fie conștient, prietenul meu Întrerupsese legătura dintre noi. A fi implicat ca ascultător Înseamnă să-i oferiți vorbitorului feedback pentru ca acesta să știe că sunteți interesat. Pasul 5: Fiți Respectuos. Dând dovadă de respect, ascultătorul conferă demnitate vorbitorului. Atunci când nu am reușit să-i ofer toată atenția mea doamnei din exemplul de dinainte, am tratat-o fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
gândeam”. Fără să fie conștient, prietenul meu Întrerupsese legătura dintre noi. A fi implicat ca ascultător Înseamnă să-i oferiți vorbitorului feedback pentru ca acesta să știe că sunteți interesat. Pasul 5: Fiți Respectuos. Dând dovadă de respect, ascultătorul conferă demnitate vorbitorului. Atunci când nu am reușit să-i ofer toată atenția mea doamnei din exemplul de dinainte, am tratat-o fără să-mi dau seama cu o oarecare lipsă de respect. Ascultarea respectuoasă Înseamnă să-i oferiți ascultătorului toată atenția, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de coincidențe. În filozofia lui Gadamer „esența” limbii (die Sprachlichkeit) nu poate fi reificată tocmai pentru că limba e mai mult decât o simplă „competență comunicativă” (J. Habermas). Experiența limbii, mai cu seamă perlocuția, presupune o uitare de sine, prin care vorbitorul își apropie auditoriul. Prejudecățile - sau achizițiile „subdoxatice”2 - sunt rectificate sau refondate la fiecare schimb de păreri. Echivalentul afectiv al deschiderii hermeneutice este sinceritatea. Prejudecățile cuantifică natura istorică a cunoașterii, ale cărei limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ori pentru unul și același subiect. Cu alte cuvinte, dacă cineva spunea un lucru de mai mult de două ori, în analiza de conținut primea tot două puncte. În acest fel, speram să reducem importanța lungimii interviului sau a elocinței vorbitorului, concentrându-ne mai multasupra ideilor exprimate. Numărul de ocurențe ale fiecărei categorii într-un dosar individual a fost, astfel, 2, 1 sau 0. Am adoptat, firește, și alte reguli, cum ar fi, de pildă, evaluarea frecvenței de apariție în text
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din copilărie, piesa de teatru la care participă. După doar câteva fraze, va reveni să rezume întreaga perioadă în termeni mai abstracți: „Clasele I și a II-a chiar au fost niște experiențe strașnice, chiar așa”. Din când în când, vorbitorii introduc câte o conjuncție sau o locuțiune conjunctivală pentru a semnala tranziția spre un alt nivel de concretețe. David spune, de exemplu: „Aveam o învățătoare care punea accentul pe valorile adevărate - cum ar fi onestitatea, să nu copiem la examene
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la examene, prietenia și ajutorul reciproc”, iar în altă parte: „Relațiile în familie erau calde, erau bune, dar nu foarte deschise. Cu alte cuvinte, când aveam probleme, preferam să le fac față de unul singur”. Asemenea cuvinte de legătură sugerează că vorbitorul este conștient de faptul că trebuie să explice sensul afirmațiilor pe care le face. De exemplu, David își aduce aminte când s-a mutat cu familia lui într-un alt oraș, la vârsta de 8 ani: „Dintr-odată mi s-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
solicita un exemplu, sugerând faptul că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație a fost făcută și/sau pe calitățile personale ale vorbitorului, printre acestea numărându-se fluența exprimării. Există mai multe feluri de tranziții. De exemplu, Sara spune: „Întotdeauna mă-ntorceam într-o casă plină de bucurie, cu mâncarea gătită și cu mama care era acasă, care era acolo pentru noi, urându
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
acest lucru face cât se poate de clar faptul că ceea ce urmează să aflăm este percepția lui asupra anumitor lucruri, nu afirmarea unuiprincipiu general. Introduceri de genul îmi imaginez că, bănuiesc că, din câte știu reprezintă indicatori ai faptului că vorbitorul dorește să exprime incertitudinea afirmației pe care urmează să o facă. Un alt tip de limitare este delimitarea ariei căreia i se aplică generalizarea respectivă. Expresii de genul de obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pe care urmează să o facă. Un alt tip de limitare este delimitarea ariei căreia i se aplică generalizarea respectivă. Expresii de genul de obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de limitare și indică faptul că vorbitorul este conștient de limitele generalizării sale. Lory, de pildă, ne spune cât de ușor se înroșește, adăugând: „Dar de obicei doar oamenii naivi roșesc, iar eu nu mă-ncadrez în categoria asta”. Pentru a afla dacă există sau nu diferențe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
critice pe care le-au făcut intervievații. Am definit, astfel, afirmațiile critice drept afirmații contrare faptelor aparente. Această reacție se poate referi la orice situație (de pildă, la stilul părinților), atâta vreme cât denotă un act de judecată sau de evaluare din partea vorbitorului. Afirmațiile de acest tip reflectă gândirea critică și, astfel, pot fi calificate ca gândire responsabilă. Ele sunt responsabile în măsura în care vorbitorul își exersează o capacitate de a evalua evenimentele în mod independent mai degrabă decât pasiv, acceptându-le ca valori nominale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
poate referi la orice situație (de pildă, la stilul părinților), atâta vreme cât denotă un act de judecată sau de evaluare din partea vorbitorului. Afirmațiile de acest tip reflectă gândirea critică și, astfel, pot fi calificate ca gândire responsabilă. Ele sunt responsabile în măsura în care vorbitorul își exersează o capacitate de a evalua evenimentele în mod independent mai degrabă decât pasiv, acceptându-le ca valori nominale. Exprimarea opiniilor critice, mai ales când acestea se referă la figuri de autoritate (cum ar fi părinții, profesorii), presupune a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram foarte ascultător, un copil bun, îmi făceam temele, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă ar fi spus
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sunt deloc de acord cu chestia asta. și continuă să vorbească despre talentul la matematică al tatălui ei și despre cât de mult iubea mama ei cărțile. Critica implicită nu este exprimată direct, dar poate fi dedusă din conținutul afirmațiilor vorbitorului. De obicei critica este transmisă printr-o contradicție între două comportamente sau printr-o foarte atentă alegere a cuvintelor. Sara spune, de exemplu: „Îmi aduc aminte că mergeam acolo tot timpul, obișnuiam să mergem des acolo, luam autobuzul fără prea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pe vremea aia”. Comentariile Sarei sugerează o diferență de comportament - comportamentul copiilor de atunci, care mergeau cu autobuzul fără să se plângă, și cel al copiilor răsfățați din ziua de astăzi. Critica reținută reflectă conștientizarea contextului și sugerează faptul că vorbitorul este gata să își domolească judecățile în lumina circumstanțelor. Descriind cheder-ul3 unde a studiat, Danny spune: ...Bănuiesc că nu doar părinților mei le venea mai ușor ca eu să învăț acolo; probabil că și alți părinți considerau că e bine
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
-i de fapt la atenuarea criticii îndreptate împotriva părinților lui, prin împărțirea responsabilității între toți părinții care trăiesc sau au trăit conform normelor părinților lui. Ar trebui remarcat faptul că, deși o atitudine critică poate fi ori pozitivă, ori negativă, vorbitorii nu fac eforturi să-și explice opiniile atunci când sunt pozitive. Doar criticile negative sunt prezentate ca fiind opinii, pe câtă vreme evaluările pozitive sunt livrate pur și simplu fără explicații și prezentate ca descriptive, așa că nu pot fi utilizate în măsurarea gândirii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
exprimarea opiniilor critice, sau reflectă diferențe fundamentale la nivelul proceselor de gândire subiacente? Opinia mea personală este aceea că atât critica directă, cât și cea implicită reprezintă procese de gândire independente, egale ca valoare. Exprimarea directă a criticilor presupune un vorbitor „mai curajos”, care este gata să-și apere opiniile mai degrabă decât să se retragă în spatele scuzei că a fost prost înțeles. Acest lucru ar putea însemna asumarea unei mai mari responsabilități vizavi de propriile păreri, dar nu este neapărat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
loc un proces calculat și perfect conștient, utilizat în exprimarea unei anumite opinii. Acestea fiind spuse, critica reținută nu este un indicator al unor abilități cognitive mai slabe, ci o dovadă a faptului că o critică este exprimată, în ciuda rezervelor vorbitorului, și că respectivele rezerve au apărut în schemă printr-un proces de gândire susținut în mod conștient. Folosirea criticilor ca unitate de măsură a gândirii responsabile necesită, în orice caz, clarificări ulterioare. Mai întâi, faptul că un adult își permite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de profesori nu înseamnă că este independent de figurile de autoritate care sunt, de fapt, importante pentru el. În orice caz, această problemă este specifică atunci când se urmărește stabilirea unei măsurători potrivite pentru studiul unui capitol mai vechi din viața vorbitorului și, oricum, nu e inerentă măsurătorii în cauză. În al doilea rând, eșecul de a susține o opinie personală poate indica lipsa ocaziilor de a exprima părerea în cauză, mai degrabă decât absența opiniilor critice în general. Dacă rezerva manifestată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mai directă metodă de evaluare a emoțiilor intervievaților este ascultarea exprimării directe a sentimentelor, fie la nivel de conținut („Sunt trist”), fie în termeni paralingvistici (lacrimi). Lectura atentă a conținuturilor ne poate oferi într-un mod indirect informații despre emoțiile vorbitorului (de pildă, ceea ce nu s-a spus; vezi exemplul oferit în analiza noastră privind importanța căsătoriei în viața Sarei, în capitolul 4). În analiza de conținut, concluziile sunt formulate pe baza unor lecturi empatice și sensibile. Secțiunea următoare a capitolului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
care sunt legate de simptomele și percepțiile diverselor forme de disconfort psihologic. Astfel, de pildă, în relatările care descriu agorafobii, sunt accentuate adverbele ce pun în evidență elementul imprevizibilității și formele pasive ale verbelor care reflectă sentimentele de neajutorare ale vorbitorului (Capps și Ochs, 1995). În exemplul care urmează, voi arăta modul în care aspectele formale ale relatărilor cu încărcătură emoțională pot fi utilizate ca instrumente pentru înțelegerea unui anumit episod al poveștii vieții. Măsurătoarea În vederea realizării acestui studiu, am adunat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
spațiale poate fi un indicator al intenției de a păstra distanța sau de a apropia un anumit eveniment de narator. • Formele verbale la trecut, prezent și viitor, ca și tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte, respectiv, poate și cam ridică întrebări asupra modului lor de folosire: sunt sau nu utilizate în mod consecvent în legătură cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
întoarceri în timp, digresiuni, salturi în timp sau tăceri ar putea indica încercări de a evita discutarea unei experiențe dificile. • Repetarea anumitor părți ale discursului (silabe, cuvinte, fraze, idei) ar putea atesta că subiectul discuției stârnește emoții puternice în relatarea vorbitorului. • Descrierile detaliate ale evenimentelor ar putea indica o anumită reținere în prezentarea emoțiilor dificile. Metodă Pentru realizarea demonstrației, am decis să utilizez relatările femeilor de vârstă mijlocie din eșantionul nostru. Recitind poveștile lor de viață, am marcat toate episoadele dificile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
eșantionul nostru. Recitind poveștile lor de viață, am marcat toate episoadele dificile. Aceste „episoade dificile” au inclus experiențele de pierdere (moarte, divorț) și evenimentele dureroase (accidente, infertilitate). Am acordatmai multă importanță relatării efective a episoadelor respective decât evaluărilor pe care vorbitoarele noastre le făceau evenimentelor. În această etapă a analizei, o problemă era aceea că poveștile vieții au fost obținute prin intervievare și, în acest fel, aspectul lor formal ar fi putut deveni tributar interacțiunii dintre intervievatoare și intervievată. Unele intervievatoare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]