5,010 matches
-
bază garantat nu e salariul minim, pentru acela trebuie să muncești, e un venit, mai mare decât salariul minim pe economie pe care îl primești doar fiindcă exiști. Ideea de bază este profund umanistă: nimeni n-ar trebui să se zbată în sărăcie și să nu-și poată acoperi nevoile de bază: hrană, casă, transport, școală. E misiunea statului să „implementeze” umanismul. Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat circa 6,000 de euro pe an, fără să
Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat 6.000 de euro fără să faceți nimic? () [Corola-blog/BlogPost/338159_a_339488]
-
spațială și pentru procesarea vizuală, n.r.].” Odată ce toți electrozii s-au fixat la locul lor și au început să trimită semnale, pe ecranul calculatorului au început să danseze semnalele receptate din creier. Un puseu de râs le făcea să se zbată în zigzaguri ascuțite, iar în momentele de concentrare se alungeau ca niște fire bine întinse. Am închis ochii, pentru a ajunge la o stare cât mai neutră, în funcție de care să fie măsurate răspunsurile la picturile care urmau să se succeadă
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
în reflecția simplă că procentul lor este mult prea mic ca să contituie o forță de resuscitare a stagnării noastre naționale. Când se for face mari acești olimpici, vor fi pur și simplu prea puțini ca să imprime majorității covârșitoare, care se zbate la limita de jos a raționamentelor, o direcție de creștere și angajare productivă într-un viitor coerent planificat. În consecință, una dintre cele mai mari probleme rămâne analfabetismul funcțional - inabilitatea cititorului de 15 ani de a face deducții pe marginea
Mândri că suntem mediocri () [Corola-blog/BlogPost/337858_a_339187]
-
ale unor schimburi culturale. Rețete străvechi și ingrediente rare călătoresc în cele mai îndepărtate locuri, combinațiile îndrăznețe ale gusturilor diferite nasc noi rețete și ajungem să recunoaștem în cărțile de gastronomie de astăzi o radiografie a unei lumi care se zbate, nu doar în farfurie, între inevitabilitatea globalizării și imposibilitatea renunțării la individualitate. Foto: Guliver Getty Images Pare că avem cărți de bucate de când lumea și pământul, însă o industrie a acestor cărți s-a dezvoltat cu adevărat abia în urmă
Când am venit în București, nu știam decât să fierb un ceai. Însă întâlnirea cu o carte mi-a deschis pasiunea pentru gătit () [Corola-blog/BlogPost/337860_a_339189]
-
palma stângă protejată de o mănușă de lucru portocalie, cheamă corpul inconștient și taie gâtul ud căscând un hău sângeriu. Sângele se scurge în cuva de inox de dedesubt. Cheamă, taie, șorțul de cauciuc alb se stropește. Corpurile inconștiente se zbat, se știe că păsările arată reflexe musculare puternice, spune Ghidul, semn că creierul a pierdut controlul. Bărbatul le mai pune palma stângă pe piept, să nu stropească, apoi cheamă, taie. Sala e un labirint mișcător de pui suspendați care urcă
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
după tata, un om blajin, Dumitru îi spunea nenea Niculita. Acesta îl lua în brațe și îi cântă. Nenea Niculita a stat lângă patul de moarte al mamei lui nea Mitică, nora să, si a văzut-o cât s-a zbătut înainte să-și dea sufletul. Nu vroia să moară! Atunci, bunicul a scris în Ceaslovul sau: “Da, Doamne, la toti și la toate / Cinci minute de liniște înainte de moarte”. “Mama e totul”, spune nea Mitică. “Dacă îți moare mama, orice
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
se construiesc variante, putând fi folosite de către cititorul său (căruia i se adresează în mod direct) ca instrumente de analiză: „Acum urmează, dragă cititorule, două posibilități: A) Las peștele să moară pe uscat, ... B)Privesc peștele cu milă cum se zbate sângerând pe pietre ... ” sau „Ajung la birou, șeful mă cheamă la el. Acum, dragă cititorule, sunt iarăși două posibilități: A) Se face restructurare și voi fi data afară ... B) nu se face restructurare și primesc noi sarcini de serviciu” (Peștele
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
nostru, la fel ca bondarii aduși din Olanda ca să sa facă roșiile românești să zumzăie de gust și sănătate. Pe acest misionar nu l-am auzit niciodată spunîndu-ne: să construim, să oferim, ci doar să tăiem din toate. Românii se zbat pe două fronturi: unul din Afganistan, altul de acasă. Se zbat să supraviețuiască. Din păcate pe ambele fronturi se moare. Dacă instituțiile fantomă ale puterii mișună și se lovesc cap în cap, ce s-a gîndit Guvernul? Hai să înființăm
PANTOFUL GĂURIT de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344303_a_345632]
-
roșiile românești să zumzăie de gust și sănătate. Pe acest misionar nu l-am auzit niciodată spunîndu-ne: să construim, să oferim, ci doar să tăiem din toate. Românii se zbat pe două fronturi: unul din Afganistan, altul de acasă. Se zbat să supraviețuiască. Din păcate pe ambele fronturi se moare. Dacă instituțiile fantomă ale puterii mișună și se lovesc cap în cap, ce s-a gîndit Guvernul? Hai să înființăm o funcție de ministru delegat pentru problemele lor de competitivitate. Noul ministru
PANTOFUL GĂURIT de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344303_a_345632]
-
pietrele reci Răsfirate pe creste golașe de munte Năzuințe crescute pe-albastre poteci Contrarii ce vor destine să-nfrunte În scorburi de suflete triste se-ascund Dureri neștiute de minți prigonite Ce-acum văd pământul pătrat, nu rotund Și se zbat să învie dorințe-mpietrite. Noian de speranțe se sting în tăceri De focuri aprinse în nopți liniștite Potire de suflet râvnesc primăveri Limpezime de cer și iubiri împlinite. Deschid larg fereastra, spre lume privesc Ce mulți stau la coadă...la
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
geme de suspine Sufletul nostru nu-i de răstignit! SĂTUI DE MINCIUNĂ Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de sătui de minciună Nu mai știm să zâmbim dar în noi o dorință se zbate Vrem liniște-n suflet, visând la o viață mai bună. Copiii ne pleacă , batrânii ne mor de durere Pe străzi felinare murdare și gemete surde Săraci urgisiți de tristeți așteptând mângâiere. Cei ”mari” sunt hiene și sfâșie suflete crude. Convoaie
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
clipa-i minunată... Și altele atâtea ce-mi bântuie prin minte... ZBUCIUM O ploaie măruntă de toamnă e-n mine Și-mi biciue trupul și gândul pribeag Sub frunze-arămii rătăcind în suspine Îmi sprijin speranțe de-un firav toiag. Se zbat întrebări iar răspunsuri bizare Încearcă să-mi spună: așteaptă-n tăcere Căci lacrimi de toamnă și raze de soare Și versul curgând îți vor fi mângâiere. Sub picuri ce cad potolind fierbințeala Din doruri născută sub soare de vară Refuz
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
De la scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe ne-au rămas celebrele versuri: „Când? Cum? Și Unde? - în zei tăcere e! Rămâi la pentru că și nu-ntreba de ce.” Oamenii totuși caută răspunsuri, cei credincioși știu unde să le găsească, ateii se zbat în necredință toată viața. Trăim în acest univers care ne este școală-laborator pentru ridicarea ființei pe un plan superior. Universul pentru noi are o limită materială, deși el pare nelimitat. În plan spiritual nu există nici început și nici sfârșit
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
o prelungită reașezare a valorilor? Care este prestația lui în politic? - Îmi place că folosiți cuvântul cărturar, căzut în desuetudine în epoca de barbarie lingvistică în care trăim. Îl prefer oricând nefericitului adjectiv 'intelectual' care, în lipsă de substanță, se zbate să obțină, prin impostură neologistică, prestigiu semantic. Presupunând că intelectualul și cărturarul sunt două specii distincte - și ajung să cred că, spre deosebire de cărturari, 'intelectualii' nu pot fi decât publici - cărturarul se ține adesea departe de lumea politică. Cu alte cuvinte
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
și cum voi mai spune - în certă ascensiune: «Cât îmi lipsești... Sunt singură și mă plimb printre gânduri. O perdea de vise mă poartă în trecut. Jonglez cu liniștea sculptată de trăiri pierdute. Sărutări dulci îmi încălzesc sufletul ce se zbate în prezent printre vise. Cât îmi lipsești!» Versul alb o prinde bine pe doamna Nedelcu. La pagina 46, îmi notasem eu deasemenea că merită să amintim patru versuri foarte frumoase: «E noapte... e frig... Merg în vârful picioarelor să nu
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
drumul mare, Și vorbele-ți fură din gură. Țară, ne-aleasă de nimeni pe lume, Ce dormi dea-n picioarelea: -Noapte Bună! Îți las condamnările toate și foamea Și-n viscole plec, pe cuțite sub talpă. 15-05-11 Magnoliile Mi se zbate un ochi- e dreptul... și se zbate plângând; am să vin cu o floare să-ți aduc mai curând. Doar tu îmi ești iubită, numai tu, oricât de mare-ar fi lumea asta mare, ești floarea mea din fiecare zi
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
gură. Țară, ne-aleasă de nimeni pe lume, Ce dormi dea-n picioarelea: -Noapte Bună! Îți las condamnările toate și foamea Și-n viscole plec, pe cuțite sub talpă. 15-05-11 Magnoliile Mi se zbate un ochi- e dreptul... și se zbate plângând; am să vin cu o floare să-ți aduc mai curând. Doar tu îmi ești iubită, numai tu, oricât de mare-ar fi lumea asta mare, ești floarea mea din fiecare zi cu trup mirosind a soare, briză ce-
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
din depărtarea neînțeleasă. Pe umeri tu porți o dragoste moartă, Văzduhuri de lacrimi picotează în casă. Nebun fuge timpul scăpat din zăbală, Iar strigătul de taină într-o piatră s-a-nchis; De azi, în ochiul drept o viață se zbate, Și apoi printre gene pătrunde în vis. 20-05-11 Destinul spirală de fum Poate grăbit într-o zi am să plec undeva, Cu țigara în mână și cu doruri în piept. Te voi suna la telefonul fără număr, Să-ți spun
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
culmea este pregătită tot de oameni. Realitatea mea este că depind de oameni cum și ei depind de mine. Așa am ajuns să îmi doresc să fac pe cineva fericit direct proporțional cu fericirea pe care doresc să o simt zbătându-se în piept, trup și gând în fiecare clipă a existenței mele. Experiențele multor oameni mă fac însă sceptică în privința unui viitor în care fericirea să fie trecută pe ordinea fiecărei zi. Unii nu și-au întâlnit niciodată fericirea, alții
SCRISOARE CĂTRE IUBITUL MEU de DIANA ILIA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343774_a_345103]
-
Charlottei Bront" ) sau de o sinecură de ocazie cadorisită politic cu multă grijă în orice regim). O certitudine, fiindcă ești conștient, la fel precum celebra postmortem, bineînțeles, poetă a secolului XX Sylvia Plath (cea care, din cauza sărăciei în care se zbătea, a fost nevoită să își curme umilința supraviețuirii deschizând butonul ucigaș al conductei de gaz), de faptul că, atunci când atingi instrumentul personal de scris pentru a naște idei, viața în sine nu îți mai aparține deloc ție însăți (însuți), ci
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri Lumea nu mă mai intrigă: Ce numește ea comoară Mâine zbate-se să moară De la rob până la rigă Feri în lături. Te desfid Între noi singurătate Cu o mie de lăcate Stă destinul ca un zid. Referință Bibliografică: Te iubesc singurătate / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 629, Anul
TE IUBESC SINGURĂTATE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343825_a_345154]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MI SE ZBATE-N CAP UN GÂND Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 634 din 25 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului mai e toamnă, încă este, mai zic unii ce provizii fac de parcă trei divizii trag în iarnă la neveste! alții stau
MI SE ZBATE-N CAP UN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343857_a_345186]
-
cozi de pește, spun că toamna va fi lungă! întind banii să le-ajungă, dar îi scăpa printre dește. unora nu le mai pasă, în criză sunt, mereu, de timp; musafiri, la ei în casă, trăiesc acelaș anotimp. mi se zbate-n cap un gând: iarna asta cum va trece...? dar mă spăl cu apă rece și-alte gânduri vin pe rând... Referință Bibliografică: mi se zbate-n cap un gând / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634, Anul
MI SE ZBATE-N CAP UN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343857_a_345186]
-
sunt, mereu, de timp; musafiri, la ei în casă, trăiesc acelaș anotimp. mi se zbate-n cap un gând: iarna asta cum va trece...? dar mă spăl cu apă rece și-alte gânduri vin pe rând... Referință Bibliografică: mi se zbate-n cap un gând / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634, Anul II, 25 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MI SE ZBATE-N CAP UN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343857_a_345186]
-
Publicat în: Ediția nr. 634 din 25 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului în pagini înzăpezit va fi drumul de lungi așteptări spinteci duioase pânze precum Iona dar fiecare cu nada sa fiecare cu cercul său albastru în care fluturi se zbat în lanțuri de nuanțe atârn cerul ca pe o eșarfă albă de catargul nădejdi sămăsimți parte din umbra ta respir gândurile prind culoare culoarea fluturilor peste palmele sărate ale clipelor las țipătul sărutul să picteze colțurile abrupte ale sufletului este
PRIMESC GÂNDURILE TALE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343862_a_345191]