2,211 matches
-
potrivind-o de acru. Luată de pe foc, se adaugă un amestec de smântână, gălbenușuri și un polonic de zeamă fierbinte la ciorbă. Se servește cu ardei iuți. Sigur că se poate cumpăra burta deja fiartă, proaspătă sau congelată. Dar fără zeama originală, ciorbei îi va lipsi gustul tipic. Jurnalistul și scriitorul Radu Anton Roman a scris: „Acest fel de mâncare pare că se face pentru birjari beți, dar are cel mai sofisticat și pretențios mod de pregătire în toată bucătăria românească
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
cu privire la ceea ce acestia au descris ca o situație critică a arborelui, recomandând o serie de măsuri dendrologice urgente. . La 14 iunie 2014, serviciile municipale ieșene, sub îndrumarea Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au purces la aplicarea unui tratament dublu, cu zeamă bordeleză împotriva ciupercii Trematovalsa Matruchotii și cu insecticidul Proteus (concentrație 0,03%), împotriva celor trei paraziți biologici identificați anterior. Pentru tratarea clorozei și a anemiei arborelui, solul a fost tratat cu zece saci de mraniță, 5 kg de sare potasică
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
ci necesită o preparare. Se recoltează brazde înierbate pe o adâncime de 20 cm. Brazdele se așază apoi în platforme de descompunere, de obicei late de 2 m și înalte de 1,5 m. Acestea se udă cu apă sau zeamă de bălegar și se lasă să fermenteze circa 6 - 8 luni, până ce iarba brazdelor s-a descompus, după care materialul astfel obținut se cerne, sau se pisează, rezultând un pământ de țelină cu o structură granulată, bun pentru pregătirea amestecurilor
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
chefir care se dezvoltă și în alte lichide. Ele pot fi diferite de chefir și prin aspect și prin componența microbiană. Chefirul de apă se dezvoltă în apă cu zahăr (uneori se adaugă fructe uscate cum ar fi smochinele și zeama de lămâie), sunt lăsate o zi sau mai mult la temperatura camerei. Pentru a prepara chefir tradițional este nevoie de granule de chefir care sunt o comunitate cu aspect gelatinos formată din bacterii și ciuperci. Granulele de chefir conțin o
Chefir () [Corola-website/Science/316695_a_318024]
-
calități organoleptice și nutritive diferite. De obicei se folosește laptele nefiert. Pe lângă acestea, granulele de chefir fac să fermenteze și înlocuitori ai laptelui, cum ar fi laptele făcut din soia, orez și cocos, precum și alte lichide dulci cum ar fi: zeama de fructe, apa de cocos, berea, planta wort și berea de ghimbir. Totuși, granulele încetează să crească dacă lichidul nu conține toți factorii de creștere necesari bacteriilor. Pentru sinteza polizaharidei din care sunt compuse granulele (kefiran) nu sunt neapărat necesare
Chefir () [Corola-website/Science/316695_a_318024]
-
Herman Boerhaave a modelat procesul de digestie. Fiziologul Albrecht von Haller a elaborat diferența dintre nervi și mușchi. Subapreciat în timpul vieții sale, James Lind, un medic din Marina Britanică, a efectuat primul experiment nutrițional în 1747. Lind a descoperit că zeama de lămâie verde a salvat marinarii ale căror nave erau pe mare mai mult timp de scorbut, o boală care constă în sângerare dureroasă și fatală. Între 1500 și 1800, au murit aproximativ două milioane de marinari datorită scorbutului. Descoperirea a
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
toamna anului 1849, a plecat la școlile românești din Blaj, unde se înscrie în clasa a V-a liceală. La Blaj, elevul Maniu trăia foarte greu, cu “țipăul” (pâinea gratuită pe care o primeau de la Mitropolie elevii săraci) și cu “zeama” săracă, gratuită de la bucătăria Seminarului teologic, unde zilnic era un cazan de ciorbă pentru elevii săraci. În 1850 vine acasă în vacanța de Paști, dar din cauza lipsurilor era să întrerupă școala. A și rămas aici, până când a intervenit fostul lui
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
ul, sau "liquamen" (adică "zeamă", "suc" sau "sos", în latină), era un sos, principalul condiment utilizat în Roma Antică. "ul" era cunoscut, încă din perioada etruscă și în Grecia antică, din secolul al VI-lea î.Hr.. Grecii îl numeau "garos", care semnifica și "pește mic
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
a acestui preparat. Aluatul cozonacului secuiesc este făcut din: făină de grâu, lapte, ouă, drojdie, margarină sau unt, zahăr vanilat, sare, zahăr. Aluatul se lasă la dospit în jur de jumătate de oră. Siropul este alcătuit din zahăr, apă și zeamă sau coajă de lămâie. Aluatul se întinde pe un sul de lemn care este uns în prealabil cu ulei. Aluatul este tăiat în fâșii și se așează pe sul în spirală lăsându-se distanță între ele o mică distanță care
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
Ele se sărează și sunt apoi puse într-o pânză rară și lăsate câteva ore la frigider înainte de a le pregăti (sau se cumpără în borcan). După ce s-au scurs, icrele se pun întru-un castron împreuna cu o linguriță zeama de lămâie, se bat bine cu furculița, mai bine cu o măturică, după care începe turnarea untdelemnului, picături ca la maioneză, ca să se lege. Pentru o consistență optimă se pune ceva miez de franzelă muiată și stoarsă. Substanța acră emulsionează
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
bine, 1-2 linguri de făină. Pentru ciorbă: 2-3 litri de apă sau bulion de carne, ½ ardei, 1 ceapă, 1 morcov, opțional o bucată de praz, 2 linguri untdelemn, sare, piper, verdețuri tocate (frunze de țelină, leuștean, mărar, pătrunjel), borș sau zeamă de varză murată după gust, 2 gălbenușuri de ouă, smântână sau iaurt; în plus posibil: ardei iute, mujdei, o roșie tăiată în bucățele.. Perișoarele: Mai întâi se pun la fiert 500 de ml. de apă ușor sărată într-o crăticioară
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
julienne") și se călesc cu circa două linguri de untdelemn, ca să-și dezvolte aroma. Când apa sărată sau bulionul de carne a început să clocotească, se pun perișoarele și se fierb circa 5 minute la foc mic până când plutesc în zeamă. La sfârșit se adaugă legumele și verdeața, precum și borșul, lăsând ciorba să tragă acoperită vreo trei minute. Smântâna (sau iaurtul) se bate cu gălbenușurile și două linguri de apă rece, apoi se diluează cu un polonic de ciorbă fierbinte și
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
Ciorba de potroace este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele pot să difere un pic de la o regiune la alta. Înăcrirea bazează la această supă mereu pe zeamă de varză. Se pot folosi potroace de curcan, gâscă, pui sau rață. Este nevoie de: 2,5 litri de apă sau supă de carne de pasăre, 500 ml zeamă de varză, 1 kg măruntaie de pasăre (aripi, picioare, gât, pipotă
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
o regiune la alta. Înăcrirea bazează la această supă mereu pe zeamă de varză. Se pot folosi potroace de curcan, gâscă, pui sau rață. Este nevoie de: 2,5 litri de apă sau supă de carne de pasăre, 500 ml zeamă de varză, 1 kg măruntaie de pasăre (aripi, picioare, gât, pipotă etc.), zarzavat de supă (2 cepe, 1morcov, ¼ de țelină, ½ păstârnac, ¼ de praz) 1 ardei roșu, 2 roșii (fără obligă), 4 linguri cu orez, verdeață (leuștean, mărar, pătrunjel), ulei sau
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
ciorbă fierbinte și după aceea se răstoarnă în oală. Dacă nu se folosesc ouă, ciorba se decorează cu o lingură de smântâna înaintea servitului. La masă se servește extra mărar tocat fin. La ciorba de potroace borșul este înlocuit de zeamă de varză. Fără zeamă de varză nu există ciorba de potroace.
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
aceea se răstoarnă în oală. Dacă nu se folosesc ouă, ciorba se decorează cu o lingură de smântâna înaintea servitului. La masă se servește extra mărar tocat fin. La ciorba de potroace borșul este înlocuit de zeamă de varză. Fără zeamă de varză nu există ciorba de potroace.
Ciorbă de potroace () [Corola-website/Science/335183_a_336512]
-
cei dintâi născuți odată cu începutul secolului al XX-lea. La Frătești, sat aparținător comunei Lelești, primul lăutar s-a numit Poițâră. El a cântat la o vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
5:00, iar munca începea la 6:00 sau 7:00, în funcție de distanța până la șantier. Pauza de masă era de o jumătate de oră, iar munca se continua până la orele 15:30. Hrana varia în funcție de perioadă. Dimineața se primea o zeamă de orz prăjit ("cafeaua") și 250 de grame de pâine, neagră, veche și tare. La prânz și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
apără de deochi), "sib"(măr), "siyah-dane" (semințe negre, de la diverse plante), "senged" (măslină sălbatică), "somaq" (un condiment ce se obține măcinând un anume fruct roșu, acrișor), "serke" (oțet), "sir"(usturoi), "sabzi"(grâu sau linte încolțite),"samanu"(mâncare tradițională, preparată din zeamă de grâu încolțit și făină). Același platou "haft sin" este regăsit și pe "sofre-ye xage xezr"- masa lui Khezr (prooroc musulman ce nu este amintit printre prorocii din Biblie și Coran, fiind asemanat cu Sființii Ilie si Gheorghe din religia
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
că sunt un independent și totuși am o dependență. De ciorbă! Adică nu prea pot fără ea. Am și un top al ciorbelor: pe primul loc este cea pe care mi-o făcea mama, iarna, cu ciolan afumat, acrită cu zeamă de varză, și dreasă cu zdrențe de ou. Dar nu sunt un mofturos neapărat. Mănânc orice ciorbă. În 1979, am primit primul șoc. Turneu de o lună și... la New York și Washington DC cu O Scrisoare Pierdută, pusă în scenă
Mircea Diaconu, mărturisire după ce a trăit un șoc: Același dezastru. Penibilă! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103247_a_104539]
-
-mă să fac o pauză, că salivez... Peste alte câteva zile când mă întorc spre Bruxelles, mă opresc la barajul de pe Valea Oltului și cer o ciorbă de perișoare. Eh, de necrezut! Asta era tot de perișoare, dar acrită cu zeamă de varză. Un regal! Mai vine și patronu' și îmi zice că are niște clătite cu brânză la cuptor și îmi spune ca un profesionist: Știți ce mai trebuie? 50 de țuică." La sfârșit mi-au dat și o cană
Mircea Diaconu, mărturisire după ce a trăit un șoc: Același dezastru. Penibilă! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103247_a_104539]
-
este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele, în special în ceea ce privește peștele și verdețurile, diferă de la o regiune la alta. Înăcrirea se bazează la această supă în mod normal pe borș, dar poate fi acrit și cu oțet sau zeamă de lămâie. Originar se folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
pe deasupra un sos făcut din iaurt, ouă bătute, făină și câteva linguri din sosul sarmalelor. Se mai lasă în cuptor, scuturând din când în când vasul spre evitarea prinderii sarmalelor. În blidele arnăuților, peste sarmalele calde, se pune ultima cunună - zeamă de roșii, fierbinte și bucățele de unt. Nu mai e vreme de taifas, în curând meterhaneaua va începe. Un singur godac pentru oricâți caballeros, oricum nu-i feliu temelie, ci numai fudulie, fiecine apucă o ciorvârtă și-i firitisesc părinții
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
rumenește uniform, apoi se face focul mic și se lasă să se pătrundă carnea. Din când în când se unge cu sosul din tavă și se mai presară cu piper, cimbru și sare, dacă s-a împuținat lichidul, se adăugește zeamă de carne. La final, se scoate tavă din cuptor, se îndepărtează sforile și se ornează tipsia de adus la masă. Obicinuit, se adaugă diverse ierburi fierte pentru iepuri: gulii, morcovi, fasole verde, mazăre, varză de Bruxelles și conopidă. Se amestecă
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
albușurile spumă tare apoi se adaugă în compoziția cu brânză, amestecând ușor ca să se omogenizeze. 3 ouă 3 linguri cu vârf de zahar pudra sau tos 4 linguri mari cu vârf de făină proaspăt cernuta 1 lingură ulei 1 linguriță zeama lămâie 2 lingurițe coaja de lămâie și portocala rasă Zahăr vanilat 1. Se bat albușurile spumă tare cu mixer-ul sau cu țelul în formă de spirală(cca 10 minute). 2. Se pune zahărul și zeama de lămâie și se
PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI. Rețetă pentru o pască delicioasă by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104932_a_106224]