5,341 matches
-
o relație metonimică cu el. În aria senzualității Jugendstil intră și gestul cochet sau zâmbetul enigmatic al acestor femei-flori, al căror chip își face cu greu loc din tapiseria vegetală. Desenele acuarelate, servind drept antract panourilor decorative, relevă finețea compozițiilor, punând în evidență virtuozitatea liniei și capacitatea pictorului de a lucra pe suprafețe întinse. Desenul alunecă spre o "scriitură artistă", tendință cultivată de Art Nouveau, conferind picturii virtuozitatea scriiturii decorative, fapt care duce la asimilarea panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție ce pune în evidență o nouă relație centru-periferie, așa cum aceasta era modelată în diferite spații culturale. Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la Primul Război Mondial, propune o dublă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă, ar constitui o excelentă panoramare a devenirii artei plastice românești de la finele secolului XIX și începutul secolului XX. Toate aceste studii și albume își așteaptă cercetătorul, o teză de doctorat cu acest subiect ar evidenția ceea ce am încercat să pun în evidență, existența unui întreg continent uitat, a unei sensibilități care a modelat indelebil o fază a modernității românești în artele plastice înainte de apariția avangardelor. Așa cum literatura română este de neconceput fără cele câteva generații simboliste, de la cea adunată în jurul cenaclului macedonskian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cazinouri, restaurante, magazine, muzee tematice, teatre și habitate pentru pești și animale. Aceste spații au și un nou design, care, potrivit celor trei arhitecți Venturi, Brown și Izenour, respinge arhitectura modernistă din majoritatea orașelor americane (stilul zgârie-nori) în favoarea clădirilor care pun în evidență semne și simboluri de tot felul. Spațiile tematice ar fi fost inoportune în clădirile tipic moderniste, cu pereți de sticlă și oțel, care ignoră simbolurile de orice fel. Este nevoie de un design diferit, care să se potrivească temei respective
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
absorbție și de emisie fluorescentă pentru triptofan. După cum se observă, Trp-ul prezintă absorbție maximă la 280 nm. Spectrul de emisie fluorescentă arată că intensitatea de emisie este maximă la aproximativ 340 nm. De asemenea, prin suprapunerea celor două spectre, este pusă în evidență deplasarea Stokes. Principalul motiv pentru care se studiază fluorescența intrinsecă a proteinelor este acela de a obține informații cu privire la conformația acestora, în diferite medii în care sunt dizolvate. Acest fapt este posibil, deoarece atât fluorescența Trp, cât și cea a
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
-și refacă filmul din punctul lor de vedere, al imaginii, al coloanei sonore etc. Chiar dacă aceste componente sunt și trebuie să fie creative, regizorul este singurul care știe tot întregul, el transmite mesajul său, el știe ce sens vrea să pună în evidență. Ați terminat de filmat și ajungeți la faza de vizionare. Ce vă spun acum imaginile pe care le-ați gândit cu mult timp înainte? Până la acest moment lucrezi ca un orb, totul este o boare în mintea ta. Din punctul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ele la mari distanțe.) Modul cum este scrisă Originea speciilor îl îndeamnă tot timpul pe cititor să examineze critic temeiurile pentru și împotriva generalizărilor pe care le conține. Autorul conducea discuția așa cum face un judecător corect și competent, urmărind să pună în evidență tăria și slăbiciunile fiecărui punct de vedere. Cititorul este invitat să judece dacă principalele date ale geologiei, anatomiei comparate, embriologiei, zoologiei și botanicii, cu deosebire cele cu privire la răspândirea geografică a speciilor, „concordă mai bine cu punctul de vedere comun al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în continuă schimbare, formate din indivizi care se deosebesc din multe puncte de vedere unii de alții. De aici nu rezultă totuși că pentru Darwin speciile ar fi fost simple abstracții. Contrastul dintre abordarea populațională și abordarea esențialistă este bine pus în evidență de caracterizarea dată omului ca specie biologică. Filozoful David Hull subliniază că nu toate organismele care aparțin speciei homo sapiens sunt identice din punctul de vedere al acelor trăsături care sunt socotite esențiale. În general, caracteristici ale indivizilor dintr-o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
De la aceste premise și până la concluzia că, prin acumularea și accentuarea treptată a unor caracteristici cu valoare adaptativă, într-o ambianță dată, vor lua naștere noi varietăți și noi specii nu a fost decât un pas. Iată o formulare care pune în evidență corelația intimă dintre motivele care au orientat gândirea lui Darwin în elaborarea unei noi paradigme a cercetării naturii: „Datorită acestei lupte [lupta pentru existență - n.m., M.F.], variațiile, oricât de mici și indiferent de cauza care le-a provocat, dacă sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de vedere al creaționismului tradițional, varietatea modalităților de adaptare a organismelor care trăiesc într-o anumită ambianță și imperfecțiunea acestor adaptări apăreau drept imperfecțiuni ale Proiectului și, prin urmare, ale Proiectantului. Iar din punctul de vedere al lamarckismului, aceste fapte puneau în evidență limite dintre cele mai drastice ale aplicării unuia din principiile acestei tradiții de cercetare, încrederea în capacitatea mediului de a modela funcțiile, structurile și comportarea organismelor. Dacă, așa cum scria Lamarck în a sa Philosophie zoologique, „... fiecare specie a căpătat, sub
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
palentolog al generației sale, a cărui contribuție la elaborarea teoriei sintetice a evoluției este comparabilă cu cea a lui Dobzhansky. Angajarea lui Simpson pare să fi fost deosebit de importantă deoarece, așa cum recunoscuse deja Darwin, cercetările asupra rămășițelor fosile întârziau să pună în evidență acele forme de tranziție între specii și alte unități sistematice care erau implicate în explicația evoluției prin selecție naturală. Simpson susținea ceea ce părea a fi cel mai greu de susținut pe baza datelor paleontologiei: gradualismul darwinian. Evoluția speciilor are loc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de membri. Schimbări rapide, în perioade scurte de timp, pot avea loc însă în populații mici și izolate geografic. Aici, restructurări genetice bruște pot să genereze noi fenotipuri, pe care încrucișările au șanse mai mici să le anuleze. Discontinuitățile mari puse în evidență de documentele fosile se explică simplu prin faptul că populațiile care constituie verigile intermediare în tranziții treptate de la o specie la alta au fost răspândite pe arii mici și au supraviețuit o perioadă de timp foarte scurtă. De aceea probabilitatea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
valoare adaptativă într-o ambianță relativ neschimbată. Sugestia insistentă a lui Gould este că cercetătorii evoluției nu ar trebui să se lase seduși de farmecul unor explicații deosebit de simple, ci să acorde atenția cuvenită tuturor factorilor a căror acțiune este pusă în evidență și susținută de probe empirice. Este cazul schimbărilor cu efecte catastrofale care au survenit periodic pe glob sau în anumite regiuni ale globului. Mulți biologi au refuzat să ia în considerare asemenea evenimente, cel puțin după apariția Originii speciilor, din cauza
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetarilor întreprinse în aceste discipline, afirmă ei, indică tot mai clar că selecția naturală nu reprezintă factorul omniprezent și exclusiv al evoluției. Și aceasta deoarece nu toate caracteristicile organismelor vor putea fi explicate prin funcțiile lor adaptative. Genetica populațiilor a pus în evidență rolul mutațiilor neutre, lipsite de semnificație adaptativă, în evoluția nucleotidelor sau a unităților individuale ale programelor DNA. Multe substituții ale unei nucleotide cu alta nu au nici un rol în adaptare. Tocmai prin evidențierea faptului că numeroase mutații sunt neutre sub
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atât lipsa constrângerilor, datorită gradului înalt de adaptare al organismelor, cât și că nivelul adaptării va fi în mod necesar micșorat datorită acțiunii constrângerilor. Multe critici la adresa programului adaptaționist vizează, de fapt, doar ceea ce autorul numește „adaptaționism dur“. Recunoașterea constrângerilor puse în evidență prin cercetările de biologie a dezvoltării, afirmă Amundson, este pe deplin compatibilă cu „adaptaționismul slab“, cu acea poziție care recunoaște că multe adaptări imperfecte se datorează constrângerilor. O teorie a evoluției speciilor a fost posibilă fără cunoștințele oferite mai nou
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rolul jucat de partidele românești în crearea politicilor publice, în perioada 1990-2004, pornind de la un tablou al legislației adoptate de Parlament. Întrebarea la care își propune să răspundă este: în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 cabinete pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările în compoziția politică a formulelor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politică a formulelor de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă Capitolul de față își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locală, națională, regională, internațională. Părțile concurente sunt, în funcție de scara avută în vedere: statul (statele), partide și grupuri de presiune, organizații internaționale guvernamentale și nonguvernamentale, noile mișcări sociale (feminismul, ecologismul dar și fundamentalismele neototalitare), corpus-ul cetățenilor, masa indivizilor. Identificarea părților pune în evidență trei aspecte importante ale modelului: 1) ponderea noilor veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă dintre cetățeni, persoanele civic angajate și indivizii masificați și manipulați; 3) dimensiunea internațională. Cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
gestionarea binelui public. Tocmai de aceea, transformarea puterii politice din mijloc de conducere societală în scop de dominare-subordonare totalitară sau partidocratică este un indicator cât se poate de vizibil pentru evaluarea gradului de normalitate și rezonabilitate politică. Lucru, de altfel, pus în evidență prin paradigma părților și a întregului. Clivajul dintre politica puterii și politicile publice decurge din cel anterior. Atenția acordată politicii puterii, până la un punct de înțeles, primează în fața aceleia acordate politicilor publice. Mult mai tehnice și mai puțin spectaculoase, vitale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate partidele în crearea politicilor. Acest tip de demers și volumul mare de date empirice analizate (aproximativ 4.500 de legi) reprezintă principalul argument în privința relevanței cercetării. Deși se poate considera că nu utilizează date și metode de natură să pună în evidență cu predilecție rolul jucat de partide în crearea politicilor, are avantajul noutății în analizele de acest gen dedicate sistemului politic românesc. Miza cercetării este dublă, pornind de la reperele cheie la care se încearcă raportarea partidelor: politicile publice și Parlamentul. Întrebarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acest gen dedicate sistemului politic românesc. Miza cercetării este dublă, pornind de la reperele cheie la care se încearcă raportarea partidelor: politicile publice și Parlamentul. Întrebarea fundamentală este: "în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 formule guvernamentale (cabinete) pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice românești, în materie de ideologie și de politici publice ?"2. În subsidiar, este ilustrat și modul în care variațiile în compoziția politică a legislativului și executivului sau în relațiile între
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
literatura secundară. Cea de a treia categorie de date menționată este extrasă în principal din cronologii politice și literatură secundară, dar și din rapoarte ale organizațiilor internaționale. Analiza datelor pornește de la identificarea trăsăturilor politicilor publice pe baza producției legislative. Sunt puse în evidență, din punct de vedere cantitativ, aspecte precum: distribuția legilor în diverse politici sectoriale, raportul între reglementări cu caracter fundamental fiecare domeniu și ajustări legislative minore, celeritatea procesului legislativ. Aceste informații conturează un tablou al deciziilor luate între 1990 și 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fie o influență exercitată doar de partidele care sunt la putere. În acest ultim caz, coalițiile de guvernare ridică problema cuantificării impactului exercitat de fiecare partener și, în special, de cel al partidului pivot. Oricum, influența cel mai ușor de pus în evidență este cea asupra agendei, fie ea guvernamentală sau parlamentară, fiind mult mai dificil de dovedit impactul la nivelul politicilor publice propriu-zise7. Un aspect interesant este că tocmai această linie de cercetare tinde să respingă relevanța Parlamentului în procesul elaborării politicilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
publică și Politici sociale și Justiție/Dr.omului Politici sociale Adm. publică și Politici sociale Adm. publică Justiție/Dr.omului Notă: Sunt luate în considerare cele mai importante legi. Cu toate acestea, o analiză aprofundată a fiecărei legislaturi în parte pune în evidență numeroase aspecte relevante pentru rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice. Ele nu pot "contrazice" rezultatele analizei longitudinale, dar completează imaginea furnizată de aceasta cu elemente care pot fi înțelese doar prin raportare la trăsăturile formațiunilor politice și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței vs. politicile ignorării Rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice este cel mai bine pus în evidență de opțiunea pentru gradualism făcută de putere. Chiar și așa, influența este vizibilă mai curând în ritmul adoptării legislației decât la nivelul conținutului politicilor, căci, în mare parte, presiunea contextului este cea care dictează luarea deciziilor și nu opțiunile programatice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]