22,240 matches
-
profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor - profesor și profesor - director. Acest chestionar datează din 1964. Revizuirile ulterioare au dus la simplificarea lui de la 8 la 6 dimensiuni, 3 referitoare la comportamentul profesorului și alte 3 referitoare la comportamentul directorului. Cele trei dimensiuni descriind comportamentul profesorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nici o școală reală. Școlile diferă între ele în funcție de tipul de climat care domină. Caracterizarea acestuia se face ținând cont de relațiile dintre profesori și de raporturile profesori - director. Calitatea acestor relații este resimțită de ceilalți membri ai școlii, de elevi. Interacțiunile dintre profesori sau dintre profesori și conducerea școlii se răsfrâng asupra relației profesor - elev, în care elevul are rolul principal. I.3 Profesia de profesor Profesorul este situat într-un sistem de relații ce depășesc incinta școlii incluzând părinții elevilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
meserii, constând în fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern pare să-i deranjeze mai mult pe bărbați decât pe femei. În același timp, femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a baza relația pe interacțiune sau pe indiferență; * a se limita la transmiterea cunoștințelor sau a extinde relația asupra personalității complexe a elevului; * a judeca elevul după niște criterii generale, precum rezultatele școlare sau în funcție de calitățile individuale ale acestuia; * a judeca elevul după ceea ce este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și a raportării acestora la ceilalți și la cerințele lor, dar vorbim despre identitate odată cu perioada adolescenței când abilitățile cognitive și de interacțiune socială sunt suficient de mature pentru a permite reflectarea asupra propriei persoane și a dezvoltării acesteia. Prin specificul problemelor decizionale pe care le aduce cu sine, perioada adolescenței forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor valori, interese și abilități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
procesele fizice, cognitive și emoționale ale copilului în creștere în mediul social. Tot identitate este și conștiința că „eu sunt eu în cercul celorlalți“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i influențează viața. Întrebarea principalii care desconspiră căutarea identității este „Cine sunt eu?“. Cu cât răspunsul la această întrebare este mai clar conturat, cu atât gradul de autonomie este mai ridicat. Un
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sine, de respect al celuilalt“ ( B. Bettelheim apud C. Liesse, 2000). Autonomia nu înseamnă să fii dependent de alții, dar nici să fii independent și să te descurci fără ei. Autonomia este deci capacitatea de a deveni tu însuți în interacțiune cu ceilalți. Autonomia și interculturalitatea sunt strâns legate. Nu pot să mă deschid celorlalți decât în măsura în care am eu însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau lider, de a lua la cunoștință de diferite forme de conducere, de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
forme de conducere, de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mesajul său ia o valoare specifică pentru toți elevii și are rezonanțe particulare pentru unii dintre ei (S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității în menținerea raporturilor educative între profesor și elev, în cadrul cărora se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar profesorului, în cazul relației pedagogice, ci și elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales că orice relație are în vedere controlul reciproc al comportamentelor. La o extremă această
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cerere. Cei mai buni profesori sunt, în general, pasionați de domeniul pe care îl predau. Ei ajung să producă schimbări la elevii lor printr-o structurare atentă a conținutului. La rândul lor, elevii pot contribui prin întrebări, provocări, căutări individuale. Interacțiunea profesor elev nu se limitează numai la conținutul lecției, ci se extinde la mesajele raționale, la sentimentele personale, la atitudini și valori. Relația profesor - elev trebuie să fie astfel structurată încât elevul să îndrăznească să acționeze în prezența profesorului, să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevilor cum să se poarte la ore și cum să-și îndeplinească sarcinile academice 4. Dacă profesorul insistă în comportamentul său iar elevul nu opune rezistență, atunci el își va modifica imaginea de sine, motivația pentru învățare, nivelul de aspirație, interacțiunile cu profesorul 5. Aceste schimbări vor întări expectanțele profesorului, deci elevii se vor conforma acestora mai mult decât au făcut-o anterior 6. În cele din urmă acest proces va influența rezultatele elevilor. Elevii de la care se așteaptă mult vor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii și să stimuleze autonomia elevului. nu poate fi neglijată nici contribuția comunicării didactice în procesul construirii autonomiei elevului. dialogul profesor-elev, cu sau fără cuvinte, are o importanță deosebită în realizarea pe toate planurile a celui din urmă. Sistemul de recompense
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pacienți vârstnici (vârsta medie 85 de ani, clearance de creatinină > 20 ml/min) cărora li s-au administrat doze terapeutice de tinzaparină s-a arătat că rata hemoragiilor majore a fost scăzută (1,5%) și majoritatea acestora au fost atribuite interacțiunilor medicamentoase(68). Așadar, deși heparinele cu greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice, în special în prezența comorbidităților și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
majoritatea acestora au fost atribuite interacțiunilor medicamentoase(68). Așadar, deși heparinele cu greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice, în special în prezența comorbidităților și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia poate crește interacțiunile medicamentoase și riscul hemoragic. Un studiu care a inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament cu anticoagulante orale a demonstrat că rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale (exprimată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
Așadar, deși heparinele cu greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice, în special în prezența comorbidităților și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia poate crește interacțiunile medicamentoase și riscul hemoragic. Un studiu care a inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament cu anticoagulante orale a demonstrat că rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale (exprimată ca raportul cazurilor observate la numărul de cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
să aibă în vedere anumite considerații privind prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
valoare bunurilor pentru a asigura circulația acestora în economie. Raportarea indivizilor la bani conduce de multe ori la o atitudine inadecvată față de rolul acestora în explicarea motivației comportamentelor dezvoltate într-o organizație. Banii și motivația muncii sunt într-o permanentă interacțiune în mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora. În mediul privat, condițiile salariale sunt dependente de profitul firmei și oferă angajatului acces la o dezvoltare profesională adecvată pentru a deveni și mai performant pe piața muncii. Fiecare sistem are avantaje și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]