22,519 matches
-
schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe propoziții biblice, întâlnite de exemplu în
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
o asexuare. În paralel cu redactarea tratatelor sale teologice, Eriugena a predat artele liberale. Eriugena este adesea considerat ca fiind marele raționalist al Evului Mediu, capabil de a rezista într-o lume a dogmei și superstiției, accentuând rolul libertății și rațiunii în fața credinței oarbe, spunând chiar că filosofia este singura cale către salvare. Nici o autoritate, fie ea Scriptura ori textele Părinților, nu trebuie să ne îndepărteze de uzul rațiunii, deoarece adevărata rațiune nu poate intra niciodată în conflict cu autoritatea care
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
rezista într-o lume a dogmei și superstiției, accentuând rolul libertății și rațiunii în fața credinței oarbe, spunând chiar că filosofia este singura cale către salvare. Nici o autoritate, fie ea Scriptura ori textele Părinților, nu trebuie să ne îndepărteze de uzul rațiunii, deoarece adevărata rațiune nu poate intra niciodată în conflict cu autoritatea care este într-adevăr legitimă. Totuși, Eriugena nu procedează la o exaltare a rațiunii în detrimentul autorității, încercând să mențină o armonie între cele două. El a dominat toate construcțiile
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
lume a dogmei și superstiției, accentuând rolul libertății și rațiunii în fața credinței oarbe, spunând chiar că filosofia este singura cale către salvare. Nici o autoritate, fie ea Scriptura ori textele Părinților, nu trebuie să ne îndepărteze de uzul rațiunii, deoarece adevărata rațiune nu poate intra niciodată în conflict cu autoritatea care este într-adevăr legitimă. Totuși, Eriugena nu procedează la o exaltare a rațiunii în detrimentul autorității, încercând să mențină o armonie între cele două. El a dominat toate construcțiile speculative ale timpului
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Nici o autoritate, fie ea Scriptura ori textele Părinților, nu trebuie să ne îndepărteze de uzul rațiunii, deoarece adevărata rațiune nu poate intra niciodată în conflict cu autoritatea care este într-adevăr legitimă. Totuși, Eriugena nu procedează la o exaltare a rațiunii în detrimentul autorității, încercând să mențină o armonie între cele două. El a dominat toate construcțiile speculative ale timpului său, un timp în care textele antice erau cunoscute numai fragmentar iar controversele teologice vizau probleme încă limitate. S-a considerat că
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
succesive ale omului față de Adevăr. Fiecare stare a omului față de Adevăr întâlnește un anumit tip de răspuns la problema cunoașterii. 1. Starea pre-evanghelică. Înainte de venirea lui Christos, când omenirea căzută în păcat nu se afla în posesia adevărului evanghelic revelat, rațiunea a fost singura călăuzitoare a înțelepciunii și, în mod autonom, fără nici o autoritate exterioară, a reușit să explice prin ea însăși natura și existența cauzei sale prime, a Creatorului, ajungând la edificarea unei Fizici. Rațiunea a fost singurul sprijin aflat
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
în posesia adevărului evanghelic revelat, rațiunea a fost singura călăuzitoare a înțelepciunii și, în mod autonom, fără nici o autoritate exterioară, a reușit să explice prin ea însăși natura și existența cauzei sale prime, a Creatorului, ajungând la edificarea unei Fizici. Rațiunea a fost singurul sprijin aflat la îndemâna omului și, neînsoțită de revelație, a reușit să construiască Filosofia (un dar pe care Dumnezeu însuși l-a dat grecilor, cum susținuse Iustin Martirul și Filozoful). Rațiunea autentică nu poate da greș, căci este
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
a Creatorului, ajungând la edificarea unei Fizici. Rațiunea a fost singurul sprijin aflat la îndemâna omului și, neînsoțită de revelație, a reușit să construiască Filosofia (un dar pe care Dumnezeu însuși l-a dat grecilor, cum susținuse Iustin Martirul și Filozoful). Rațiunea autentică nu poate da greș, căci este de fapt "logos", rațiune universală. Astfel, încă în starea pre-evanghelică, numită prima stare a omului față de adevăr, rațiunea necălăuzită de revelație a putut să fie instrumentul indispensabil pentru cunoașterea creaturilor lui Dumnezeu. 2
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
sprijin aflat la îndemâna omului și, neînsoțită de revelație, a reușit să construiască Filosofia (un dar pe care Dumnezeu însuși l-a dat grecilor, cum susținuse Iustin Martirul și Filozoful). Rațiunea autentică nu poate da greș, căci este de fapt "logos", rațiune universală. Astfel, încă în starea pre-evanghelică, numită prima stare a omului față de adevăr, rațiunea necălăuzită de revelație a putut să fie instrumentul indispensabil pentru cunoașterea creaturilor lui Dumnezeu. 2. Identitatea creaturii cu Dumnezeu însuși este un adevăr mai adânc la
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
dar pe care Dumnezeu însuși l-a dat grecilor, cum susținuse Iustin Martirul și Filozoful). Rațiunea autentică nu poate da greș, căci este de fapt "logos", rațiune universală. Astfel, încă în starea pre-evanghelică, numită prima stare a omului față de adevăr, rațiunea necălăuzită de revelație a putut să fie instrumentul indispensabil pentru cunoașterea creaturilor lui Dumnezeu. 2. Identitatea creaturii cu Dumnezeu însuși este un adevăr mai adânc la care omul va avea acces în cea de-a doua stare a sa față de
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
pentru cunoașterea creaturilor lui Dumnezeu. 2. Identitatea creaturii cu Dumnezeu însuși este un adevăr mai adânc la care omul va avea acces în cea de-a doua stare a sa față de adevăr, starea evanghelică, începută odată cu venirea lui Cristos. Acum rațiunea nu mai este singură, ci însoțită de Adevărul revelat. Adevărata înțelepciune constă în acceptarea acestui Adevăr ca sursă sigură dezvăluită de Dumnezeu. De această dată credința precede exercitarea rațiunii, care însă nici nu dispare nici nu este minimalizată; scopul ei
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
sa față de adevăr, starea evanghelică, începută odată cu venirea lui Cristos. Acum rațiunea nu mai este singură, ci însoțită de Adevărul revelat. Adevărata înțelepciune constă în acceptarea acestui Adevăr ca sursă sigură dezvăluită de Dumnezeu. De această dată credința precede exercitarea rațiunii, care însă nici nu dispare nici nu este minimalizată; scopul ei constă într-un dublu efort: impregnarea "credinței în faptele noastre" și "examinarea rațională a credinței prin intermediul contemplației". Avem la dispoziție o rațiune călăuzită de revelație. Credința este condiția înțelegerii
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Dumnezeu. De această dată credința precede exercitarea rațiunii, care însă nici nu dispare nici nu este minimalizată; scopul ei constă într-un dublu efort: impregnarea "credinței în faptele noastre" și "examinarea rațională a credinței prin intermediul contemplației". Avem la dispoziție o rațiune călăuzită de revelație. Credința este condiția înțelegerii, deoarece trebuie să credem ceea ce Dumnezeu a vorbit și să înțelegem ceea ce credem. Această subordonare a rațiunii față de credință nu vizează însă o marginalizare, o transformare a rațiunii în „slujnică” ci, dimpotrivă, are
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
impregnarea "credinței în faptele noastre" și "examinarea rațională a credinței prin intermediul contemplației". Avem la dispoziție o rațiune călăuzită de revelație. Credința este condiția înțelegerii, deoarece trebuie să credem ceea ce Dumnezeu a vorbit și să înțelegem ceea ce credem. Această subordonare a rațiunii față de credință nu vizează însă o marginalizare, o transformare a rațiunii în „slujnică” ci, dimpotrivă, are ca miză sprijinirea ei pe adevărurile prime, aflate acum în proximitatea sa prin intermediul Scripturii. Credința e un principiu, „pornind de la care începe să se
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
contemplației". Avem la dispoziție o rațiune călăuzită de revelație. Credința este condiția înțelegerii, deoarece trebuie să credem ceea ce Dumnezeu a vorbit și să înțelegem ceea ce credem. Această subordonare a rațiunii față de credință nu vizează însă o marginalizare, o transformare a rațiunii în „slujnică” ci, dimpotrivă, are ca miză sprijinirea ei pe adevărurile prime, aflate acum în proximitatea sa prin intermediul Scripturii. Credința e un principiu, „pornind de la care începe să se dezvolte, în creatura înzestrată cu rațiune, cunoașterea propriului ei Creator”. Rațiunea
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
o marginalizare, o transformare a rațiunii în „slujnică” ci, dimpotrivă, are ca miză sprijinirea ei pe adevărurile prime, aflate acum în proximitatea sa prin intermediul Scripturii. Credința e un principiu, „pornind de la care începe să se dezvolte, în creatura înzestrată cu rațiune, cunoașterea propriului ei Creator”. Rațiunea la rândul ei, este instrumentul cu ajutorul căruia Mântuitorul însuși ne cere să-L căutăm. Fără rațiune, înțelegerea Scripturilor ar suferi erori grosiere. Aceeași complementaritate, dusă până la identificare, o găsim în registrul raportului dintre religie și
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
rațiunii în „slujnică” ci, dimpotrivă, are ca miză sprijinirea ei pe adevărurile prime, aflate acum în proximitatea sa prin intermediul Scripturii. Credința e un principiu, „pornind de la care începe să se dezvolte, în creatura înzestrată cu rațiune, cunoașterea propriului ei Creator”. Rațiunea la rândul ei, este instrumentul cu ajutorul căruia Mântuitorul însuși ne cere să-L căutăm. Fără rațiune, înțelegerea Scripturilor ar suferi erori grosiere. Aceeași complementaritate, dusă până la identificare, o găsim în registrul raportului dintre religie și filosofie. Nici una nu este autentică
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
proximitatea sa prin intermediul Scripturii. Credința e un principiu, „pornind de la care începe să se dezvolte, în creatura înzestrată cu rațiune, cunoașterea propriului ei Creator”. Rațiunea la rândul ei, este instrumentul cu ajutorul căruia Mântuitorul însuși ne cere să-L căutăm. Fără rațiune, înțelegerea Scripturilor ar suferi erori grosiere. Aceeași complementaritate, dusă până la identificare, o găsim în registrul raportului dintre religie și filosofie. Nici una nu este autentică fără cealaltă; nu ne putem atinge țelul spre care ne îndrumă religia decât călăuziți de speculația
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
aceea ele, într-un anumit sens, coincid. Întreaga operă a lui Scotus Eriugena este de altfel o exegeză filosofică a Sfintei Scripturi, idealul său fiind înțelegerea cât mai apropiată de desăvârșire a Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, indiferent dacă rațiunea umană îl înțelege sau nu; autoritatea divină este absolută, rolul rațiunii fiind acela de a o înțelege adecvat. Cuvântul oamenilor, pe de altă parte, este adevărat numai dacă rațiunea îl încuviințează; autoritatea oamenilor (și a Părinților) se întemeiază pe rațiune
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Scotus Eriugena este de altfel o exegeză filosofică a Sfintei Scripturi, idealul său fiind înțelegerea cât mai apropiată de desăvârșire a Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, indiferent dacă rațiunea umană îl înțelege sau nu; autoritatea divină este absolută, rolul rațiunii fiind acela de a o înțelege adecvat. Cuvântul oamenilor, pe de altă parte, este adevărat numai dacă rațiunea îl încuviințează; autoritatea oamenilor (și a Părinților) se întemeiază pe rațiune, motiv pentru care poate fi corijată. Ar fi o eroare să
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
de desăvârșire a Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, indiferent dacă rațiunea umană îl înțelege sau nu; autoritatea divină este absolută, rolul rațiunii fiind acela de a o înțelege adecvat. Cuvântul oamenilor, pe de altă parte, este adevărat numai dacă rațiunea îl încuviințează; autoritatea oamenilor (și a Părinților) se întemeiază pe rațiune, motiv pentru care poate fi corijată. Ar fi o eroare să transformăm acest raport într-un relativism. Rațiunea și credința își exercită autoritatea în funcție de situație, de domeniul de competență
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
rațiunea umană îl înțelege sau nu; autoritatea divină este absolută, rolul rațiunii fiind acela de a o înțelege adecvat. Cuvântul oamenilor, pe de altă parte, este adevărat numai dacă rațiunea îl încuviințează; autoritatea oamenilor (și a Părinților) se întemeiază pe rațiune, motiv pentru care poate fi corijată. Ar fi o eroare să transformăm acest raport într-un relativism. Rațiunea și credința își exercită autoritatea în funcție de situație, de domeniul de competență al fiecăreia. Credința oferă rațiunii un punct de pornire, un sprijin
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
adecvat. Cuvântul oamenilor, pe de altă parte, este adevărat numai dacă rațiunea îl încuviințează; autoritatea oamenilor (și a Părinților) se întemeiază pe rațiune, motiv pentru care poate fi corijată. Ar fi o eroare să transformăm acest raport într-un relativism. Rațiunea și credința își exercită autoritatea în funcție de situație, de domeniul de competență al fiecăreia. Credința oferă rațiunii un punct de pornire, un sprijin absolut și în același timp un țel; rațiunea, la rândul ei, luminează acest țel, îl face (int)eligibil
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
și a Părinților) se întemeiază pe rațiune, motiv pentru care poate fi corijată. Ar fi o eroare să transformăm acest raport într-un relativism. Rațiunea și credința își exercită autoritatea în funcție de situație, de domeniul de competență al fiecăreia. Credința oferă rațiunii un punct de pornire, un sprijin absolut și în același timp un țel; rațiunea, la rândul ei, luminează acest țel, îl face (int)eligibil. Scopul filosofiei este acela de a „trezi” ființa umană, de a o aduce la o stare
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
fi o eroare să transformăm acest raport într-un relativism. Rațiunea și credința își exercită autoritatea în funcție de situație, de domeniul de competență al fiecăreia. Credința oferă rațiunii un punct de pornire, un sprijin absolut și în același timp un țel; rațiunea, la rândul ei, luminează acest țel, îl face (int)eligibil. Scopul filosofiei este acela de a „trezi” ființa umană, de a o aduce la o stare de conștiință deplină a potențialităților sale. Iar dacă natura adevărată a omului este aceea
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]