23,978 matches
-
umed dinspre Marea Adriatică, influențe ale climatului temperat - continental sunt oprite de masivele montane care străjuiesc valea. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului cresc de la nord spre sud, astfel Vârful Tarcu 0,2 grade Celsius, C. Balmez 5,1 grade Celsius, Băile Herculane 10,5 grade Celsius, Topleț 10,1 grade Celsius și Orșova 11 grade Celsius. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topleț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara - București. Comună Slatina Timiș este formată din localitățile: Slatina
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Eforie Nord este o localitate componentă a orașului Eforie din județul Constanța, Dobrogea, România. Eforie Sud, partea de sud a orașului, a fost fondată de Ion Movilă în 1899, când acesta a ridicat un hotel numit Băile Movilă (Movilă Spa). În 1928, băile au fost redenumite Carmen-Sylva, după pseudonimul reginei Elisabeta a României. Eforie Nord este a doua stațiune ca mărime și este situată la 14 km de Constanța. În partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol
Eforie Nord, Constanța () [Corola-website/Science/301138_a_302467]
-
este o localitate componentă a orașului Eforie din județul Constanța, Dobrogea, România. Eforie Sud, partea de sud a orașului, a fost fondată de Ion Movilă în 1899, când acesta a ridicat un hotel numit Băile Movilă (Movilă Spa). În 1928, băile au fost redenumite Carmen-Sylva, după pseudonimul reginei Elisabeta a României. Eforie Nord este a doua stațiune ca mărime și este situată la 14 km de Constanța. În partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol cunoscut pentru proprietățile curative ale nămolului
Eforie Nord, Constanța () [Corola-website/Science/301138_a_302467]
-
numele Eforie Sud. Localitatea Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc, înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Potrivit inserțiunii din publicația turistică „Carmen Sylva”, Ioan Movilă poate fi considerat cu toată certitudinea că este fondatorul stațiunii Eforie Sud, al cărei act de naștere este semnat în ultimul an al secolului
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc, înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Potrivit inserțiunii din publicația turistică „Carmen Sylva”, Ioan Movilă poate fi considerat cu toată certitudinea că este fondatorul stațiunii Eforie Sud, al cărei act de naștere este semnat în ultimul an al secolului al XIX-lea. Ioan
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
fonduri din exploatarea moșiei sale și cu împrumuturi făcute la băncile vremii, Movilă inițiază aducerea unor medici și chimiști din Viena pentru analiza apei și a nămolului apoi începe construcția celor două hoteluri - azi Hotel Parc și un sanatoriu pentru băi calde de nămol cu 50 de cabine. Planurile de construcție sunt făcute și conduse de arhitectul Ivanovici și inginerul Zissu, iar pentru construcție au fost aduși meșteri zidari cu familiile, cum au fost familia Panait și Cristu, cărora le și
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
familiile, cum au fost familia Panait și Cristu, cărora le și construiește locuințe provizorii. În primăvara anului 1902, construcțiile au fost terminate, iar Movilă a întreprins o amplă acțiune de reclamă în țară și peste hotare pentru a atrage vizitatori. Băile și hotelurile au fost deschise în perioada 15 iulie-15 august 1902. Apoi Ioan Movilă a mai luat hotărârea de a parcela și moșia dintre ape, în locuri de casă, pe care să le vândă cu scopul de a se clădi
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
1967. Tot în această perioadă, se construiesc și anexele comerciale ale centrului, clădiri care astăzi sunt locuințe. În 1909, "Eforia Spitalelor Civile" din București, înființează pe malul mării, Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei osoase la copii, construit provizoriu, cu instalații de băi calde, aplicații de câtaplasme și helioterapie. Până în 1916, ia ființă în jur, un parc cu flora montată, cu scop recreativ dar și pentru consolidarea terenului nisipos. În anul 1925, Eforia Spitalelor Civile din București a adus aici pe doctorul Victor
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
de fapt o plută mare, fixată pe niște bacuri, și mișcată de un motor cu ardere internă, ce făcea 20 de minute de la Techirghiol la Movilă (azi, Eforie Sud), depunându-și pasagerii pe malul unde Ioan Movilă ridicase sanatoriul pentru băi calde și nămol și hotelul menționat. În septembrie 1916, populația din Movilă este evacuată din stațiunea. Hotelurile, vilele și băile rămân la dispoziția armatei germano-bulgare. Construcțiile au stagnat, urmând să fie reluate după 1919. Încă din 1919, se pun bazele
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
de minute de la Techirghiol la Movilă (azi, Eforie Sud), depunându-și pasagerii pe malul unde Ioan Movilă ridicase sanatoriul pentru băi calde și nămol și hotelul menționat. În septembrie 1916, populația din Movilă este evacuată din stațiunea. Hotelurile, vilele și băile rămân la dispoziția armatei germano-bulgare. Construcțiile au stagnat, urmând să fie reluate după 1919. Încă din 1919, se pun bazele societății anonime Techirghiol- Movilă cu scopul de a se vinde locuri de casă formate pe moșia Movilă parcelată, acțiune desfășurată
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
Stan Rizescu, cel care a creat prima țesătorie de bumbac, aducând aici primul război de țesut bumbac și prima filatură de in și cânepă. Astfel structura ocupațională s-a modificat apărând primii muncitori din zonă. După industrie s-au construit baia publică, și cinematograful - al doilea după București, și Școala nouă și chiar o bancă. La inaugurarea Școlii noi au fost în 1909 regele Carol I cu ministrul educației Spiru Haret și marele George Enescu. În timpul Primului și celui de al
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
al comunei era organizată comuna Cucuteni, în plasa Ialomița-Dâmbovița a județului Dâmbovița, comună având în compunere satele Vâlcana de Jos, Vâlcana de Sus și Cucuteni, cu o populație de 1500 de locuitori. Aici funcționau trei biserici, o școală și stațiunea băile Vâlcana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Vulcana în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Băile Vulcana, Cucuteni, Niculăești și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Vâlcana de Jos, Vâlcana de Sus și Cucuteni, cu o populație de 1500 de locuitori. Aici funcționau trei biserici, o școală și stațiunea băile Vâlcana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Vulcana în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Băile Vulcana, Cucuteni, Niculăești și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar satul Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Băile Vulcana, Cucuteni, Niculăești și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar satul Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la sud-est cu Ocnele Mari, la sud-vest cu comună
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la sud-est cu Ocnele Mari, la sud-vest cu comună Bunești și la nord cu Băile Olănești. Primele cercetări de o amploare mai mare a zonei în care este inclusă și comuna Păușești-Măglași au fost întreprinse im anul 1907 de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la Rm. Vâlcea, cercetează Ocnele Mari, Bunești, Govora și Păușești-Măglași. Alte cercetări
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
apei și nămolului lacului în 1887, astfel prin publicațiile din aceea vreme făcându-se cunoscute compozițiile apei și nămolului sapropelic negru, bogat în sulf, magneziu și clorură de sodiu. În 1892 autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
astfel prin publicațiile din aceea vreme făcându-se cunoscute compozițiile apei și nămolului sapropelic negru, bogat în sulf, magneziu și clorură de sodiu. În 1892 autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și namolul în cazane. Caracterele terapeutice
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
de băi calde. Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și namolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și namolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după al Doilea Razboi Mondial, au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată plaja pe malul lacului Amara pentru băi de soare. Factori naturali de cură: Facilități: În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de potențialul terapeutic al stațiunii. Locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori. În 1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești, Herești și Homița, făcând parte din județul Baia (noul nume al fostului județ Suceava). În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași, tot atunci satul Herești fiind desființat și comasat cu satul Cristești. În comuna Cristești se
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]