22,896 matches
-
masa pe fiecare punte: 1.4.1. Puntea din față: ................................................................................... 1.4.2. Puntea din spate: ................................................................................. 1.4.3. Total: ............................................................................................... 1.5. Numărul de omologare a dispozitivului de protecție frontală antiîncastrare: ........... 5. Observații: (de exemplu, valabil atât pentru vehicule care circulă pe partea stângă a drumului, cât și pentru cele care circulă pe partea dreaptă) Apendice 6 MODEL (format maxim: A4(210 mm x 297 mm)) CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP Comunicare privind: - omologarea 16, - prelungirea omologării1, - refuzul omologării1, - retragerea
jrc4589as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89755_a_90542]
-
4.2. Puntea din spate: ................................................................................. 1.4.3. Total: ............................................................................................... 1.5. Numărul de omologare a dispozitivului de protecție frontală antiîncastrare: ........... 5. Observații: (de exemplu, valabil atât pentru vehicule care circulă pe partea stângă a drumului, cât și pentru cele care circulă pe partea dreaptă) Apendice 6 MODEL (format maxim: A4(210 mm x 297 mm)) CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP Comunicare privind: - omologarea 16, - prelungirea omologării1, - refuzul omologării1, - retragerea omologării1, tipului de vehicul/componentă/unitate tehnică separată1 în temeiul Directivei
jrc4589as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89755_a_90542]
-
din față: .................................................................................. 1.4.2. Puntea din spate: ................................................................................. 1.4.3. Total: .............................................................................................. 1.5. Deformație maximă orizontală și verticală a oricărui punct de încercare în timpul și după aplicarea forțelor de încercare: .......................................................... 5. Observații: (de exemplu, valabil atât pentru vehicule care circulă pe partea stângă a drumului, cât și pentru cele care circulă pe partea dreaptă) Apendice 7 MODEL DE MARCĂ DE OMOLOGARE CE DE TIP Dispozitivul protecție frontală antiîncastrare purtând marca de omologare CE de tip de mai sus este un
jrc4589as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89755_a_90542]
-
Total: .............................................................................................. 1.5. Deformație maximă orizontală și verticală a oricărui punct de încercare în timpul și după aplicarea forțelor de încercare: .......................................................... 5. Observații: (de exemplu, valabil atât pentru vehicule care circulă pe partea stângă a drumului, cât și pentru cele care circulă pe partea dreaptă) Apendice 7 MODEL DE MARCĂ DE OMOLOGARE CE DE TIP Dispozitivul protecție frontală antiîncastrare purtând marca de omologare CE de tip de mai sus este un dispozitiv care a fost omologat în Germania (e 1), sub numărul
jrc4589as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89755_a_90542]
-
98 nu se aplică alimentelor specifice care urmează să fie livrate ca atare furnizorilor de servicii alimentare pentru colectivități și care au fost fabricate (i etichetate legal în Comunitate sau au fost importate legal în Comunitate (i puse în liberă circula(ie, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Articolul 3 Prezentul regulament intr( (n vigoare în a nouăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu (n toate elementele sale (i se aplică direct (n
jrc4631as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89797_a_90584]
-
sanctuar al Fecioarei Maria pe vârful dealului. În 1335 regele Alfonso al IV-lea al Aragonului a donat biserică Ordinului „Sfântă Fecioara Maria și Milostiva”, care au construit o mănăstire care există și astăzi. În anii care au urmat, a circulat o legendă care pretindea că statuia Fecioarei Maria a fost recuperată din mare după ce a ajutat miraculos la oprirea furtunii din Marea Mediterana. Statuia a fost pusă în mănăstire. Marinării spanioli, în special andalusienii, venerează această imagine și invocă frecvent „vânturi
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede: În plus, până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel și vechile însemne monetare, emise în perioada 2000-2003: Elemente de siguranță: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
construcție proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii între care a trăit Aurel Vlaicu „1882” și „1913”. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost scoasă într-un milion de exemplare. Separat, a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării a 625 de ani
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
démocratique du Nord". În 1859, la Pesta, apare culegerea "Poezia populară. Colinde," culese și corese de A. M. Marienescu. Una dintre aceste colinde poartă titlul "Judecata păstorilor", fiind o variantă a Mioriței și se dovedește a fi similară cu textele care circulă în partea de nord-vest a Transilvaniei (Năsăud - Lăpuș). "Varianta Alecsandri" (versiunea baladă) este socotită o variantă virtuală, deoarece în această formulă și alcătuire textul nu a fost niciodată întâlnit în spațiul consacrat al performării; este reprezentativ pentru că este alcătuit din
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
aproape toate episoadele, temele, motivele și secvențele ce o definește din punct de vedere tipologic. Există și o , de factura livrescă, specifică tipului nord-maramureșean. Este unanim acceptată ideea că Vasile Alecsandri a "îndreptat" această creație folclorică, în spiritul ideilor care circulau, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre folcloriștii români (vezi cap. Creatorul Mioriței). Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Ion Diaconu, Adrian Fochi, Gheorghe Vrabie s-au referit la această problemă în studiile lor, analizând textele din perspectivă comparatistă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
mărfuri din Croația este portul Rijeka și cele mai aglomerate porturi de călători sunt Split și Zadar. Pe lângă acestea, numeroase porturi mici deservesc un dezvoltat sistem de vase de transport între numeroasele insule și orașe de coastă, pe lângă feriboturile care circulă către și dinspre Italia. Cel mai mare port fluvial este Vukovar, pe Dunăre, care reprezintă ieșirea țării către coridorul pan-european VII. În Croația există de conducte de petrol, ce leagă terminalul petrolier de la Rijeka de rafinăriile de la Rijeka și
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute și monede mărunte de bronz pentru a circula în Dobrogea. În timpul domniei lui Mircea moneda românească a cunoscut o devalorizare, în paralel cu dezvoltarea vieții economice. Aceasta s-a datorat în parte intensificării schimburilor monetare și a emisiunii mari aflată în circulație, dar mai ales efortului financiar pe
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pregătesc de preoție. Aceste epistole erau menite a fi citite preoților și călugărilor și arată că Nicodim se ocupa și de pregătirea preoților din Țara Românească. În epistola către mitropolitul Antim, patriarhul bulgar îi atrage atenția asupra ereziei bogomilice, care circula în țările ortodoxe la acea dată, și îl sfătuiește să îi dojenească pe aceia care o răspândeau. Aceste legături între comunitățile ortodoxe balcanice au permis importante schimburi culturale și bisericești. Au existat cu certitudine comunități catolice pe teritoriul Țării Românești
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării urcării pe tron a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
nu se mai folosesc), 5, 10, 25, 50 bani. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. Între 1918-1939, când Moldova era parte componentă a României, leul românesc circula în această zonă. Când Republica Moldova făcea parte din URSS, moneda era rubla. Cursul valutar oficial al MDL-ului pentru 5 aprilie 2015 era de: Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate
Leu moldovenesc () [Corola-website/Science/297371_a_298700]
-
cazul în care vom parcurge etapele de aderare așa cum trebuie”. În tot cursul anului 2000 a făcut repetate demersuri în capitalele europene pentru obținerea scoaterii României de pe “lista neagră” a țărilor ai căror cetățeni au nevoie de vize pentru a circula în spațiul Uniunii Europene, în condițiile îndeplinirii anumitor criterii: « Sîntem gata să preluăm aceste condiții, pe baza unei examinări continue a modului în care acestea se respectă, astfel încît UE să vegheze împreună cu noi la realizarea în continuare a ceea ce
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
și care le-au atras desigur invidia, dar totodată și disprețul celorlalți greci. Așa se face că, treptat, calificativul „abderit” a devenit sinonim cu „neghiob, nătâng, nerod”. Stupiditatea proverbială a abderiților este reflectată de un mare număr de anecdote care circulau în antichitate pe seama acestora. O parte din ele au fost reunite într-o colecție târzie (sec. IV sau V d.Hr.) intitulată "Philogelos" (în greacă: "Φιλόγελως", „amatorul de glume”) și atribuită gramaticienilor Hierokles și Philagrios. Deja din sec. I î.Hr.
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
ferată îngustă, denumită popular “tramvai” și având o lungime de 5,9 km (în prezent 5,4 km). Această cale ferată este o raritate în Slovacia, fiind primul tronson de cale ferată electrificată de pe teritoriul Slovaciei de astăzi. La început, circulau 8-12 curse zilnice, în anul 1936 24 de curse zilnice, iar în prezent tramvaiul efectuează 14 curse zilnice. La început, pe traseul căii ferate existau trei stații, în prezent numărul acestora fiind de șase. Clădirea actuală a gării din Trenčianske
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
se întrevedea deloc la orizont. În bucătarii, ceainari, cafenele sau în cârciumi, în fața unei cești de ceai sau unui păhărel de vodca , regimul sovietic era criticat pe ascuns, se discutau marile probleme ale societății, se analiza cartea Arhipeleagul Gulag care circulă pe sub mâna, la fel ca în saloanele franceze iluministe în ultimii ani ai Vechiului Regim dinainte de revoluția franceză Chiar și așa, erau anumiți artiști care prin mijloace subtile, isi exprimau opiniile antisovietice, precum trupa de rock din anii 70-80',"Mașină
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
cuvânt de origine persană ce semnifică: "„port”", "„oraș portuar”", "„oraș fluvial”", "„loc de acostare a navelor”". Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
întreruptă încă din anul 1997, iar Sibiu - Agnita este complet impracticabilă din cauza construirii unui pod rutier. Există însă câteva căi ferate înguste cumpărate de operatori privați și redeschise, precum cele de pe Valea Vișeului, de la Brad și Moldovița. Pe aceste linii circulă destul de des „mocănițe” în scop turistic. Prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 au fost înființate : În urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]