23,141 matches
-
penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o pauză în care se consumă un calm amărui) De ce-mi tot șopteai la ureche ce voiai să-mi spui?! Gh. P. doi: ...De frică..., îmi era frică să aud ce spun... Gh. P. unu: De ce să-ți fie frică! Doar nu te dă nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cei doi se privesc cu un anume înțeles) nu..., în seara asta nu avem spectacol..., îmi pare rău... nu, nu joc Spînul..., în seara asta joc alt rol..., da, tot urît... și rău... (după ce-și revine din alertă, își consumă îndelung rușinea și umilința; Gh. P. unu scoate de sub masă cele ascunse în afară de dosare) Unde rămăsesem? A, da, rămăsesem la frică... De ce taci? (își face de treabă cu farfuriile, pune vin în pahare) Ai dreptate... Istoria se schimbă, dar frica
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa, atunci mi-am cam păpat funcția de gropar șef adjunct... și mă transferă la dezhumări... Asta e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de luptat cu mari și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse, după câteva luni de existență începe să aibe veleități imperialiste. Nu s-a consumat încă bine chestiunea anexării Holmului și o nouă visare imperialistă începe să preocupe guvernanții din Kiev. Ei pretind că au drepturi asupra ținutului Hotinului și a Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta pe considerații etnice. Această pretențiune așa de puțin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Serialul Robespierre, București, 1995; Laurence Henderson, Carambol, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Lectură de vacanță, RL, 1980, 26; Sultana Craia, La revedere, pe cât mai curând!, LCF, 1980, 33; Dana Dumitriu, Un roman polițist, RL, 1980, 43; Ioan T. Morar, Consumați literatura de consum!, O, 1985, 47; Al. Dobrescu, Tandem, CRC, 1985, 48. D. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
identitatea fiecăreia dintre ele. Este cunoscut faptul că încreștinarea ținutului carpato-danubiano pontic a coincis cu procesul de formare a poporului român. Religia creștină a fost un factor de perpetuare și continuitate socială sau culturală. Multe secole de cultură s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. Clerici importanți s-au implicat în marile evenimente istorice care au marcat evoluția poporului român. A cunoaște toate aceste realizări constituie un semn de onestitate, dar și de valorizare din perspectivă contemporană. Religia ca disciplină
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
absoarbă excesiv de mult timp și energie, să nu inducă tensiuni și conflicte în viața de familie etc.). O activitate oarecare nu poate depăși anumite limite în ceea ce privește consumurile economice pe care le presupune. Altfel, ea ar deveni excesiv de costisitoare pentru colectivitate, consumând resursele economice ce trebuie distribuite între multiplele activități ale acesteia. Cercetarea științifică, în măsura în care folosește ca subiecți persoane, trebuie să țină seama de o serie de norme formulate de deontologia profesională. Ideea de spațiu funcțional subliniază deci exigența ca explicația funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-le, putem să realizăm calcule de beneficiu funcțional din ce în ce mai bine, chiar în condițiile în care metodele riguroase ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa, și mijloacele, resursele pe care le consumăm: mijloace economice, energie, materii prime, timp etc. Pentru a desemna cantitatea de mijloace pe care le consumă un element pentru funcționarea sa se utilizează, de regulă, conceptul de cost. S-ar putea crede că utilizarea conceptului de cost în analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa, și mijloacele, resursele pe care le consumăm: mijloace economice, energie, materii prime, timp etc. Pentru a desemna cantitatea de mijloace pe care le consumă un element pentru funcționarea sa se utilizează, de regulă, conceptul de cost. S-ar putea crede că utilizarea conceptului de cost în analiza sociologică este mai mult metaforică, un împrumut artificial din economie. După părerea mea, utilizarea acestui concept este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și subsisteme. Este o problemă de economicitate, în sensul cel mai general al acestui termen: atitudine judicioasă față de resurse, eliminarea risipei, valorificarea cât mai eficientă a resurselor disponibile. Am putea deci defini costul unui sistem drept cantitatea de resurse (mijloace) consumate de către acesta. Cu cât resursele de un anumit tip sunt mai rare sau mai solicitate, cu atât costul respectivului sistem devine o condiție restrictivă mai importantă. Un element (sistem) poate fi foarte eficace, dar dacă el consumă o mare cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de resurse (mijloace) consumate de către acesta. Cu cât resursele de un anumit tip sunt mai rare sau mai solicitate, cu atât costul respectivului sistem devine o condiție restrictivă mai importantă. Un element (sistem) poate fi foarte eficace, dar dacă el consumă o mare cantitate de resurse care sunt solicitate și de alte elemente (sisteme), poate să nu fie selectat. Costul funcționării unui element reprezintă deci o condiție restrictivă în alegerea sa. Costurile sunt de mai multe tipuri, în funcție de felul resurselor consumate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Resursele noneconomice se distribuie prin mecanisme sociale, politice, morale, personale. O pădure nu mai este „obținută” pentru a fi utilizată de către subsistemul care plătește mai mult. În acest caz, ea ar fi cu siguranță acaparată de o întreprindere care ar consuma-o ca materie primă sau sursă de energie. Destinația sa va fi decisă printr-un proces social și politic, în funcție de interesele globale ale colectivității. Este, de asemenea, important să distingem între costurile directe și costurile indirecte. Distincția este foarte clară
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
economice indirecte sau sociale. Acestea sunt și ele cheltuieli economice implicate în funcționarea respectivului sistem, dar nesuportate de acesta, ci de colectivitate sau de alte sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate sau de persoana în cauză. Există încercări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încearcă o analiză de eficiență cu privire la diferitele activități productive ale unei colectivități de indieni din Amazonul peruvian. Criteriul de eficiență ales de antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
majoritatea contribuabililor să plătească drept impozit pe venit sume din ce În ce mai mici sau să nu mai plătească deloc. Pentru a combate această scădere a Încasărilor din impozitul pe venit s-a Încercat o trecere de la impunerea venitului produs spre impunerea venitului consumat prin obligarea contribuabililor de a completa declarația de venit cu elemente indiciare (semne exterioare ale averii sau consumului). Ideea impozitului pe venitul consumat a fost concretizată prin măsuri legislative În Belgia, Grecia, România și Franța. Astfel, În Belgia, pe lângă impozitele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
presupunea necesitatea de a introduce un mecanism de „compensare”, fiecare stat urmând să vireze fiecăruia dintre celelalte state comunitare suma TVA-ului pe care a Încasat-o dar nu i se cuvenea, În condițiile În care produsele sunt exportate și consumate În alte țări ale C.E.E. Deoarece, În fapt, nu s-a reușit alinierea nivelelor de impozitare până la termenul propus și nici a sistemului de evidență necesară În acest scop, ca o soluție interimară s-a acceptat combinarea impozitării, atât față de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la 50% În 1999). Totodată, este de interes reglarea la nivelul țărilor membre ale UE a operatorilor privind taxa pe valoarea adăugată aferentă exportului Încasată la bugetul statului exportator și apoi transferată de acesta la bugetul statului În care se consumă produsul exportat. Întrucât fiecare țară comunitară este și exportatoare și importatoare În raporturile cu celelalte țări membre ale Pieței Comune, este necesar un sistem de colectare și evidențiere a sumelor de transferat, respectiv a celor de primit, urmând să se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acestei taxe i se conferă și un rol stimulativ În dezvoltare. La rândul său, Însuși consumul, asupra căruia influențează TVA, reprezintă o componentă majoră a cererii agregate, aflată În interdependență cu oferta, iar pe de altă parte, ceea ce nu este consumat - adică economiile - este disponibil pentru a fi investit și investițiile sunt motorul creșterii economice pe termen lung199. În consecință, În țările dezvoltate, politicile de stimulare a investițiilor necesare modernizării și restructurării economiei presupun existența fluxurilor de finanțare neinflaționiste din economisirile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ar crește În viitor cu echivalentul dobânzii care este impozitat cu o cotă de impozit 200 Chrystal K. A., Lipsey G. R., Economia pozitivă, Ed. Economică, București, 1999, p. 678 266 direct, iar câștigul net din dobândă ar putea fi consumat suplimentar comparativ cu consumul perioadei actuale. În raport cu observațiile anterioare, implicațiile modului de aplicare a TVA asupra echilibrului macroeconomic inclusiv a prețurilor, Însoțite de cele de ordin social, apare evidentă necesitatea unui model de analiză pentru obținerea de informații omogene Într-
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
metodologic, dar și În ceea ce privește numărul și nivelul cotelor procentuale de impunere. Se are În vedere faptul că taxa pe valoarea adăugată aferentă exportului se Încasează la bugetul statului exportator și se transferă de acesta la bugetul statului În care se consumă produsul exportat. Întrucât țările membre ale UE se află În ipostaze atât de exportatoare, cât și de importatoare În cadrul Pieței Unice, devine operațională evidențierea 277 sumelor de transferat și celor de primit la nivelul fiecărui stat și decontarea periodică numai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de cvasipiață, adică statul promovând formule de ofertă care să includă și elemente specifice pieței 229. Conform primei teze, se admite că, În principiu, serviciile publice sunt oferite consumatorilor de o manieră diferită decât cele ce se procură și se consumă În baza raporturilor de piață. Aceste servicii publice se pot oferi gratuit, implicând un acces la consum public colectiv, după criterii mai mult sau mai puțin raționale, dar și posibilitatea unui 229 Văcărel I. (coord.), Finanțe publice, EDP, București, 2006
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urmare, o premisă indispensabilă optimizării ratei fiscalității În lumea contemporană devine preocuparea pentru armonizarea ofertei de utilități publice cu oferta privată pe criteriul maximizării utilităților totale 239 față de o mărime dată a resurselor totale (publice și private) ce pot fi consumate de Întreaga colectivitate statală, având În vedere și unele corelații specifice, redate sub următoarele forme: Utm = Upm + Usm (5.1) (Crp + Crs) → (Upm + Usm) (5.2) În care: Utm - utilitate totală maximă; Upm utilitate privată maximă; Usm utilitate socială (publică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Scriitorilor Români, N. este aleasă în 1913 în comitetul de conducere, din care făcea parte și D. Anghel. Faptul va provoca reacții penibile, în urma cărora cei doi soți vor demisiona din societate. În noua ei familie climatul este extrem de tensionat, consumându-se în crize ce culminează, în octombrie 1914, cu folosirea de către Anghel a unui revolver, pentru a-și speria soția, care, din ricoșeul glonțului, este ușor rănită. Realizând consecințele gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor proporția victimelor care au consumat alcool este destul de ridicată (figura 7). Fig. 7. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și implicarea victimei În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Deși consumul de alcool nu poate fi considerat ca fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]