22,426 matches
-
murit. Frații din Anglia, auzind că fusese eliberat din funcție, dar neștiind că murise, după ce au convocat capitulul provincial, l-au reales. Când ministrul general a aflat ceea ce făcuseră frații, mai mult din prețuire decât pentru vreun motiv anume, a convocat din nou capitulul prin intermediul vicarului, fratele Grigore de Bosellis, și a stabilit ca niciodată să nu mai fie ales un frate care fusese eliberat din funcție de capitulul general. A cerut fraților Ioan de Kethene, Adam Marsh și Ioan de Stamford
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a redactat o unică operă, foarte bine structurată. Dar mai sunt încă atâtea lucruri ce nu au fost scrise. Domnul, într-adevăr, continuă să săvârșească mari minuni prin intermediul slujitorului său Francisc în diferite părți ale lumii. Fratele Crescențiu a fost convocat de papa Inocențiu al IV-lea la conciliu pentru depunerea lui Frederic, prin scrisori speciale, pe care eu le-am văzut; dar el s-a scuzat că este în vârstă și l-a trimis în locul său pe fratele Ioan din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sa; al doilea era că alegea miniștri dintre frații pe care îi considera prieteni de-ai săi; al treilea era că nu celebra capitulul general, decât numai în mod parțial, prezenții fiind doar frații de dincoace de Alpi; nu îi convoca pe frații de dincolo de Alpi de frică să nu fie demis. Când i-a plăcut lui Dumnezeu, de la care ne vin toate lucrurile bune, și unii și alții s-au adunat împreună și l-au demis, așa că i se potrivea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
A unsprezecea vină a fost că el practica alchimia... (p. 235). Cea de-a douăsprezecea vină a fost aceea că, după ce a fost demis și hoinărea cu împăratul, într-o zi a mers într-un convent al fraților minori și, convocându-i în capitul, a început să demonstreze inocența sa și nedreptatea celor care l-au demis... Dar cineva i-a răspuns cu multă fermitate... Atunci fratele Elia l-a întrebat: «Cine te-a primit în Ordin?». Fratele i-a răspuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Ordin, și nu mai mulți, Fericitul Părinte Francisc ne-a chemat în jurul său la Sfânta Maria de la Porțiuncula, în pădurea care pe atunci se întindea în jurul conventului și, ca și cum s-ar fi celebrat primul sinod, sau ar fi fost convocat primul capitul, ne-a vorbit astfel: «Știu, preaiubiți frați, că Domnul nu ne-a chemat doar pentru mântuirea noastră. De aceea, vreau să ne răspândim printre oameni și să aducem ajutor lumii aflate în pericol prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acutizează, iar preoții, ca ultimă considerație, nu pot da cont de sufletele ce astfel se pierd. 3. Unii dintre voi, în timp ce în zilele de duminică și de sărbătoare se celebrează în bisericile parohiale liturghia solemnă, predică în mod solemn poporului, convocat pentru aceasta și îl sustrag de la acelea (liturghiile parohiale) sub pretextul unei acțiuni mai sfinte, pe când el (poporul), așa cum are obligația, obișnuia să se adune în zilele respective în acele biserici pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu; și astfel, acei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dacă ar fi fost selectată, Acme ar fi devenit nu numai un furnizor de tip „sursă unică” pentru companie, ci și cel mai mic cu care avusese aceasta de-a face până atunci. Pentru a scăpa de griji, managerul a convocat o ședință cu personalul de la Acme și a Început să le adreseze o serie de Întrebări privind anumite situații ipotetice: ce s-ar Întâmpla dacă În fabrică ar izbucni un incendiu, dacă utilajele care produc componentele s-ar strica și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ca serviciile să devină cea mai nouă „descoperire” corporatistă. Acest devotament extraordinar era insuflat de Însuși fondatorul și președintele companiei, care a ținut neapărat să ne comunice clar pasiunea sa de a-și sluji clienții. De fiecare dată când ne convoca la vreo ședință, președintele Începea cu o predică despre calitatea serviciilor. Uneori, la Începutul Întâlnirii, Întreba dacă discuția avea să le fie de folos În vreun fel clienților. Odată, un manager a răspuns: „Nu, nu prea văd cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
manager care consideră că recunoașterea eforturilor personalului său, atât la nivel individual, cât și colectiv, este foarte importantă. Dacă un client sună sau scrie pentru a-și exprima aprecierea pentru serviciul oferit de un membru al personalului managerului respectiv, acesta convoacă tot departamentul pentru a citi aprecierile cu voce tare. Laudele managerului sunt Însoțite de un „Așa te vreau” din partea colegilor de muncă. Totuși, managerul nu se oprește aici. El scrie o scrisoare oficială pe o pagină care conține logoul companiei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să revină la viață. Nici vorbă. Bombănelile nu s-au oprit toată săptămâna, iar productivitatea a scăzut și mai mult. Aproape de sfârșitul săptămânii, eram gata-gata să mă dau bătut. Micul meu experiment de „terapie prin schimbare” eșuase lamentabil. I-am convocat pe toți vineri după-amiază și le-am promis că luni dimineață totul va reveni la normal. Anunțul meu a fost Întâmpinat de un cor de urale. „Slavă Domnului că i-a venit mintea la cap”, l-am auzit mormăind pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dezechilibrează decît rareori și pentru puțină vreme obiectul liric. Chiar viziunile cele mai Întunecat romantice (acelea din Grui SÎnger) au o Încheiere liniștitoare prin deplasarea accentului spre cîmpul eticii. Spiritul Întemeietor caută În cele din urmă o perspectivă stabilizatoare. El convoacă mitologia, istoria, natura pentru a pacifica elementele rebele ale imaginației. Ienăchiță, Heliade Rădulescu, Bolintineanu, Alecsandri... sînt, cum spune și titlul acestei cărți, poeți ai matinalului, trăiesc și scriu Într-o dimineață a spiritului: cu neliniște, cu orgoliu, cu un irepresibil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a preaplinului. Poetul alegorizează pe această temă: cere „instrumentului” să cînte „lucru greu” pentru care Apolo Însuși varsă sudori. „Nimenea la cale-o scoate”, zice, dramatic, poetul, Însă nimenea nu-l poate crede cu adevărat. El se descurcă, dimpotrivă, bine, convoacă zeii cunoscuți (Marț, Baccu, Neptun, Minerva, Joii) și cheamă În ajutor simbolurile culturale reputate pentru a-și susține tema. Apare, dealtfel, o mică diferență Între a cînta și a scrie. Iancu scrie fără dificultate, dar cîntă greu. Asta vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stinge.” Simțul acustic, „plastica dinamică” (G. Călinescu), știința acumulării de elemente dizlocate pentru a da senzația unei metamorfoze confuze sînt, Într-adevăr, remarcabile la Bolintineanu. Hugo deschidea versul spre „le grand tourbillon”, le tourbillon sombre”, „le gouffre eternei”, poetul român convoacă fulgerele și tunetele, pune În mișcare cerul, apa și pămîntul pentru a da senzația de freamăt obscur, de ieșire de sub controlul mecanicii universului: „Cerul se-ntunecă, munții se clatină...” Să se observe că imaginile sînt cu precădere auditive. Bolintineanu epuizează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Elementele materiale alcătuiesc un grandios tablou de Întunecimi sublime: cărări Încîlcite, neguri sure, umbre mortale, fiare „povestice”, peșteri negre și amenințătoare, arbori cu ramurile Încrucișate ca niște spînzurători, stînci „fantasme pleșuve, mute, oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură sînt convocate pentru a zugrăvi un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi materiale: „În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de-o natură gigantică, divină”. Este portretul moral și fizic al eroului romantic, scăldat În lumini mistice. Discursul lui este, iarăși, un model de retorică solemnă. Toate miturile istoriei sînt puse În mișcare, toate imaginile tăriei și ale rezistenței sînt convocate: „pardoși de la Lipneț”, „vultani din Războieni”, „zimbri fioroși din codrii Racovii”, „aprigi zmei din Soci, din Catlabuga...”. Pardoșii, vultanii, zimbrii formează cu pieptul lor „un zid, hotar de țară”, sîngele lor Înroșește Nistrul, Prutul și Dunărea... După această retorică a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a nu lăsa decît imaginea slăvită a femeii descoperă, dincolo de cercul pasiunii lui, varietatea lumii. Un număr de obiecte sînt de ordinul astral. Conachi le trece și pe acestea În rîndul elementelor martori-complici. Luna, soarele, cerul cu toate stelele sînt convocate pentru a participa la evenimentele pasiunii. „Ceriul se deschide” adesea În poeme, „Înfocații planiți” iau parte la muncile omului Îndrăgostit. Puterile cerești, Îngerii, planetele, stihiile toate și chiar „un comit” traversează galaxia erotică Conachi: „Ceriule Înalte, Înfocați planiți, Toți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura română. Cauze social-istorice sunt convocate pentru a explica perioadele receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
douăzeci de ani mai târziu (ținta devine aici, în mod gratuit, proza lui Dumas), aduce în scenă relația plină de sinuozități dintre doctorul Sabin Dorobanțu și Olga, iar autorul, căruia personajele par să-i dejoace planurile, se inserează în text, convocându-le pirandellian, în ultimul capitol. Acesta este un bun mijloc de autoironie și demitizare a vocii auctoriale, devenind un discurs focalizat pe ideea de a demonstra că și din ratarea unui subiect de roman poate ieși o carte. Romanul Revolta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
pare că a avut o viziune care i-a anunțat 30 de ani de domnie. Viziunea creștină din timpul bătăliei de la podul Milvius, în apropiere de Roma, în 312, se înscrie în această evoluție. De acum încolo favorabil creștinilor, el convoacă un *conciliu la Arles în 314: acesta este primul conciliu ținut în Galia și totodată prima listă sigură a comunităților creștine. Sînt reprezentate aici 16 astfel de comunități, majoritatea dintre ele fiind situate pe axa rodaniană (Arles, Vienne, Lyon, Marsilia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-i împiedice să-și transforme funcția într-una ereditară. Mișcarea de reorganizare care îi folosește regelui Franței este favorabilă și celor mai mari prinți ai regatului, care sînt vasalii săi direcți și interlocutorii săi naturali. Cu fiecare ocazie, regele îi convoacă pe aceștia la mari adunări, la ceremonii familiale sau pentru expediții militare. El intervine în disputele lor, își propune mereu arbitrajul și încearcă să-și impună propria dreptate adesea în detrimentul lor. Regele încurajează în defavoarea lor acele noi grupări cu influență
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
special Aquitania, care se numește acum, în franțuzește, "Guyenne" și Flandra, împotriva cărora sînt lansate mai multe campanii militare. În toate aceste conflicte, regele caută și obține alt semn de modernitate sprijinul opiniei publice din regat: cu acest rezultat sînt convocate și pentru prima dată la Paris în 1302 contra lui Bonifaciu al VIII-lea mari adunări de baroni, de ecleziastici și de burghezi care sînt la originea stărilor generale. Reunite pentru a aproba politica regelui și pentru a-i procura
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un caracter religios, se completează cu trăsături împrumutate din dreptul roman: regele este singurul suveran în regatul său și nu are de dat socoteală supușilor săi. El îi poate consulta în cadrul stărilor generale, dar nu este obligat nici să le convoace, nici să le urmeze opinia. Totuși, această noțiune de putere absolută are limite de drept și de fapt. În drept, regele are îndatoriri față de supușii săi și față de Dumnezeu, în fața căruia este răspunzător de actele sale. De altfel, el trebuie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a Ligii și menținută în aceste sentimente de predicile călugărilor cerșetori, îl aclamă pe Henric cel "însemnat"și la sfîrșitul zilei "Baricadelor", 12 mai 1588, îl forțează pe Henric al III-lea să-și părăsească capitala. Cedînd presiunilor Ligii, acesta convoacă la Blois stările generale, care ascultă de duce. Se pare că nimic nu-i mai poate opri pe de Guise, cînd regele Franței decide să îi elimine pentru a-și salva coroana: el pune gărzile să îl asasineze pe ducele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vechi și cu apariția unor ordine noi sau recent introduse în Franța care măresc numărul fundațiilor la Paris și în aproape toate orașele regatului: carmelitele, vizitandinele instituite de François de Sales, fiicele carității instituite de Vincent de Paul, oratorienii, iezuiții convocați din nou în 1603 etc. Aceste ordine activează în toate domeniile: asistența pentru săraci, educarea tineretului, predicarea și misiunile interioare, mai ales formarea clerului, problemă centrală care le condiționează pe celelalte. O elită de pioși laici, unii grupați în 1627
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atribuții precise: Afaceri Străine, Război, Marină, Casa Regală. Lenta evoluție a Consiliului regelui a continuat și ajunge, sub Ludovic al XIV-lea, la împărțirea Consiliului în patru secțiuni specializate: Consiliul de sus, sau restrîns, sau al afacerilor, în care regele convoacă doar cîțiva colaboratori de încredere, ziși "miniștri de stat", și în care se tratează marile afaceri interne sau externe; Consiliul depeșelor; Consiliul regal al finanțelor, creat în septembrie 1661 în locul supraintendenței; în sfîrșit, Consiliul privat, sau al părților, veritabilă adunare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]