22,240 matches
-
bugetar și privat, pare că primul pleacă cu un mare handicap, dar la o privire mai atentă realizăm că în acest caz factorii care motivează nu sunt tocmai banii. În cadrul sistemului bugetar, motivația cea mai puternică este aportul adus de interacțiunea cu oamenii, faptul că poți să salvezi un semen de la moarte în cazul medicilor, ajuți un copil să devină om în cazul profesorilor, aperi țara în cazul militarilor, sau veghezi la securitatea celor din jurul tău în cazul polițiștilor. În cazul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ interacționează cu un grup de referință
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la care se aspiră au rol de bază pentru sinele ideal. Odată ce au fost stabilite atributele, identitatea va fi remodelată. Determinarea setului de atribute relevante care cuprind identitatea nu este o operațiune fixă, ci mai degrabă rezultatul unui proces de interacțiune între indivizi și membrii din grupul de referință relevant. Indivizii stabilesc cel puțin două tipuri de identități sociale (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): identitatea globală și identitatea specifică pe rol. Identitatea Globalăeste identitatea pe care persoana dorește să o prezinte în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de schimb. Acolo unde banii aveau cândva valoare, cum ar fi aurul sau monedele de argint, acum a rămas doar un simbol care determină cantitatea unor elemente calitative. Banii sunt un instrument prin care poți intra la toate nivelurile de interacțiune socială. Niciodată un scop în sine, banii sunt o resursă care poate avea aplicații infinite în schimburile interrelaționale. În același timp, banii devin un scop în sine, tocmai datorită potențialului nelimitat de semnificații. Conștiința economică, nevoia de achiziție, dorința de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în sine, tocmai datorită potențialului nelimitat de semnificații. Conștiința economică, nevoia de achiziție, dorința de a dobândi bani își măresc fundamental semnificația nu doar pe piața monetară, ci în toate sferele vieții sociale, proces descris de Simmel ca fiind comodarea interacțiunilor sau reducerea generală a calității la cantitate (Deflem, 2003). În partea sintetică a lucrării, se discută despre semnificațiile banilor pentru lume, atât la nivelul fiecărei culturi cât și la nivelul societății. Astfel se realizează o analiză a banilor în relație
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
unei reprezentări sau al unei performanțe” (1964, apud Deflem, 2003). Prin crearea legăturilor între nenumărați indivizi, banii asigură libertatea personală. În acest tip de relații, banii permit mișcarea sărăciei, iar sărăcia în sine devine o acțiune, o asumare a unei interacțiuni. În acest caz, libertatea se referă strict la proprietate, posesia de bunuri sau bani, permițând stabilirea unor relații ulterioare: „Conceptul mediativ pentru această corelație dintre bani, pe de o parte și lărgirea cercurilor de interacțiune socială, precum și diferențierea indivizilor, pe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
acțiune, o asumare a unei interacțiuni. În acest caz, libertatea se referă strict la proprietate, posesia de bunuri sau bani, permițând stabilirea unor relații ulterioare: „Conceptul mediativ pentru această corelație dintre bani, pe de o parte și lărgirea cercurilor de interacțiune socială, precum și diferențierea indivizilor, pe de altă parte, este deseori considerat ca fiind proprietate privată” (1989, apud Deflem, 2003). Banii pot surmonta diferențele sociale și fizice dintre indivizi, datorită capacității de transfer absolută, precum și a procesului de individualizare. În același
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
locală este o șansă În plus pentru ca un copil să fie Împreună cu ceilalți și În timpul liber; c) participarea În comun la lecții se exprimă prin a fi acceptat și inclus la acestea. Fiind prezent În clasă se creează ocazii de interacțiune de durată În clasă, care nu ar fi apărut dacă elevul nu era la acea clasă; d) Întemeierea prieteniilor și Înțelegerea dezvoltării lor Îi dă posibilitatea copilului cu cerințe speciale să vadă comportamentul colegilor normali de aceeași vârstă, află ce
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
vizitele și locul de muncă au fost locurile predilecte de cunoaștere a partenerului la persoanele de peste 50 de ani (p < 0,05). Faptul reflectă trecerea de la tradiție la modernitate și chiar postmodernitate în formarea cuplului, care devine mai mobil, presupune interacțiune, identificarea cu partenerul, comunicarea și dezvoltarea propriei identități. Unde s-au cunoscut partenerii Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Vizite 9,5 16,4 23,3 29,7 20,8 Locul de muncă 6,2 20,2
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai tineri, în timp ce vizitele și locul de muncă au fost locurile predilecte de cunoaștere a partenerului la persoanele de peste 50 de ani. Este o trecere de la tradiție la modernitate și chiar postmodernitate în formarea cuplului, care devine mai mobil, presupune interacțiune, identificarea cu partenerul, comunicarea și dezvoltarea propriei identități. Experiența primului act sexual. Amintirea primului contact sexual este în general una plăcută pentru 64,95% din bărbați și 48,1% din femei. Este una satisfăcătoare pentru 32,0% din femei și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alte influențe educative ce se exercită asupra copilului. Educația este cea care desăvârșește ființa umană, educația pe care copilul o primește în familie, în școală și de la comunitate. Aspirațiile, rezultatele și sprijinul social și familial constituie trei aspecte ale unei interacțiuni dinamice între copilul individual și cercul său imediat. Implicarea părinților joacă un rol semnificativ în cadrul intervenției școlare. Acțiunile care implică părinții produc o schimbare în ambientul familiei și cresc aspirațiile, atât ale părinților pentru copiii lor, cât și ale copiilor
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
de a evalua rezultatele activității școlare. În general, toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinților la activitățile școlare. Numeroase cercetări la nivel de învățământ primar și chiar secundar au pus în evidență aspectul determinant al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. Această recunoaștere a importanței părinților în favorizarea succesului școlar al tinerilor a determinat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală. De altfel, în contextul actual, aceste legături par a
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
a, iar pe ordonată, concentrația) și se determină din grafic valoarea 1/a m (panta dreptei). MADSORBȚIA ACIDULUI ACETIC PE CĂRBUNE Principiul lucrării Sistemele disperse eterogene prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, interacțiunile având loc la limita de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre componente, foarte importante sunt cele care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție se petrec la interfața dintre două componente
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
organismului acționând ca un lipostat, jucând rol în reglarea de lungă durată a aportului alimentar. Alimentele ajunse în tubul digestiv eliberează hormoni care acționează asupra hipotalamusului și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul circulator Circulația sângelui în corpul uman este realizată de către un sistem funcțional specializat, numit aparat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în T (care joacă rol de senzor de voltaj și permite influx de calciu) și a canalelor de calciu din membrana cisternei terminale (receptori pentru ryanodină de tip 2). Calciul citosolic crescut îndepărtează efectul inhibitor exercitat de complexul troponină-tropomiozină asupra interacțiunii actinămiozină. Relația dintre calciul citosolic și forța de contracție arată creșterea forței de la zero la maxim pentru creșterea calciului de la 10-7 M la 10-5 M, cu o dependență abruptă în zona 10-6 M, unde forța este ~50%. Relaxarea are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. Spre deosebire de mușchiul scheletic , agenții contractanți și relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
includ: vasodilatația dependentă de debit, vasodilatația indusă de diverse molecule semnal (inclusiv efectul moderator față de acțiuni vasoconstrictoare), rolul antitrombotic prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de încărcare cu oxigen. De exemplu, la 40 - 50 mm Hg, conținutul de bioxid de carbon schimbat este de 4,7 ml/100ml comparativ cu schimbul de oxigen de numai 1,7 ml/100ml. O cale utilă de evidențiere a interacțiunilor dintre curbele oxigenului și bioxidului de carbon este diagrama compusă oxigen-bioxid de carbon. In această diagramă, axele X și Y arată presiunile parțiale ale oxigenului și bioxidului de carbon în probele de sânge studiate și se observă că liniile ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent Curgerea în direcții opuse în ramurile descendent și ascendent al ansei și proximitatea celor două brațe permite interacțiunea între acestea. Se crează un fenomen de feedback pozitiv, determinat fenomenele ce au loc la acest nivel. Cu cât mai mulți electroliți elimină ramul ascendent, cu atât va crește osmolaritatea interstițiului, care va permite un eflux și mai mare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin regularități simple, controlate de concentrație, independente de natura chimică a componenților) b. soluții reale (manifestă abateri de la comportarea ideală, proprietățile lor fiind dependente de natura componenților, de interacțiile în soluție între particulele substanței dizolvate și intensitatea acestora). E. După interacțiunile care se manifestă în soluții: a. soluții omodinamice când interacțiile care au loc sunt de aceeași natură (exemplu: forțe van der Waals) b. soluții eterodinamice când se manifestă interacții distincte (exemplu: intercție ion-dipol între solvent și solut și intecție ion-ion
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
0 și 100°C. Figura 8. Variația solubilităților mai multor săruri în apă, între 0 și 100°C. În toate exemplele prezentate, se observă că solubilitatea crește cu creșterea temperaturii, uneori mai mult, alteori mai puțin. Această constatare arată că interacțiunea solvent-solut variază de la o substanță la alta, din cauze ce nu sunt totdeauna bine cunoscute. II.2 SOLUȚII DILUATE ȘI SOLUȚII CONCENTRATE În funcție de cantitatea de solvent,soluțiile le putem clasificăm: Ø soluții diluate(cantitatea de solvent este mult mai mare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Flannery a arătat că se pot distinge obiectele și structurile care au funcționat În contextul unui ritual personal de cele care au funcționat Într-un context domestic sau „amical” sau public și, În sfârșit, de cele ce țin de nivelul interacțiunii ideologico-politice În comunitate. A ajunge la un astfel de rezultat nu Înseamnă, desigur, reconstruirea „unei religii” moarte, dar constituie o contribuție care aduce lumină Într-o cercetare deloc ușoară. 5. FORME ALE RELIGIEI ȘI FORME SOCIOCULTURALETC "5. FORME ALE RELIGIEI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-ului social (podoabe, obiecte ornate, folosirea de materiale exotice), În timpul și după cea mai intensă fază a ultimei glaciațiuni. Tocmai acum se intensifică celebrarea sistematică a unor activități prelungite și organizate (deci ritualuri) În peșteri adânci. Nu Încape Îndoială că interacțiunea socială crescută Împreună cu mediul au creat un teren propice unei extraordinare elaborări ideologice. Dar nu se poate spune că aceasta a ajuns să fie o religie unitară sau că acele credințe au urmat bipolaritatea propusă. De altfel, „arta” de pe micile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]