KorAP: Find »[drukola/base=somn & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...880 881 882 ...884 >

22,099 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

ardemment le ciel au couchant/et empourpre son visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139). Dans l'exemple ci-dessous, la version de Paul Miclău est moins poétique que celle de Paula Romanescu, résultat de l'interprétation : " Când trec punțile de somn/îmi rămâne numai visul/și abisul, si abisul. " " [...] car du sommeil de mon transport/îl ne me reste que le songe/et le gouffre, le gouffre où je plonge. " (Cântec înainte de-a adormi/Chanson avânt le sommeil) (Miclău, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
adormi/Chanson avânt le sommeil) (Miclău, 1978 : 581) ; " Quand je passe leș ponts béants/Du sommeil, je ne retrouve/Que le rêve et le néant. " (Chanson avânt de m'endormir) (Romanescu, 1998 : 67). La traduction littérale de la métaphore " punțile de somn " est " leș ponts de sommeil ". On remarque dans la version de Paul Miclău une simplification de la figure source, provoquée par la suppression de l'élément " punțile " (" leș ponts "). Le mauvais chois des termes mène parfois à des démétaphorisations. Par exemple

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
l'oxymore. 4. 3. 1. L'épithète La poésie de Blaga joue parfois sur des épithètes transposables à l'aide de la méthode littérale : " frunza-ți jucăușa " " țes feuilles folâtres " (Gorunul/Le chêne) (Miclău, 1978 : 135) ; " veacuri fierbinți " " des siècles ardents " (Somn/Sommeil) (Miclău, 1978 : 317) ; " șovăiri solare " " des hésitations solaires " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " urmele mele coapte " " mes traces mûres " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) ; " mâini tomnatice " " des mains automnales " (Înfrigurare/Frisson) (Miclău, 1978 : 203) ; " zvon legendar " " un bruit légendaire

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
leș nues " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " frunzele satului " (" leș feuilles du village ") " leș ramures du village " (Fum căzut/Fumée penchée) (Stolojan, 1992 : 61) ; " sura poveste " (" histoire grise ") " conte en grisaille " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180) ; " laudă somnului " (" éloge du sommeil ") " louange au sommeil " (Perspectiva/Perspective) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 185) ; " louange du sommeil " (Perspective) (Stolojan, 1992 : 75) ; " noapte întreagă " (" nuit entière ") " nuit sans faille " (Somn/Sommeil) (Stolojan, 1992 : 59) ; " a strigă " (" crier ") " bramer " În marea trecere/Dans le grand

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
histoire grise ") " conte en grisaille " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180) ; " laudă somnului " (" éloge du sommeil ") " louange au sommeil " (Perspectiva/Perspective) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 185) ; " louange du sommeil " (Perspective) (Stolojan, 1992 : 75) ; " noapte întreagă " (" nuit entière ") " nuit sans faille " (Somn/Sommeil) (Stolojan, 1992 : 59) ; " a strigă " (" crier ") " bramer " În marea trecere/Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94). L'attention accordée par le traducteur aux termes employés dans le texte-traduction peut être observée dans des contextes plus amples : Le verbe

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
soleil pousse une autre horloge ") " le soleil appelle l'heure nouvelle " ; " soarta își face cu mine jocul potrivnic " (" le sort se sert de moi pour faire son jeu contraire ") " le sort se joue de moi, contre moi " (Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 5). Leș deux variantes, résultat de l'interprétation du traducteur, șont poétiques. " o boală învinsă ți se pare orice carte " " tout livre te semble un mal vaincu. " (Încheiere/Conclusion) (Ierunca, 1975 : 7). Le nom

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ce contexte est " verser (goutte à goutte) ". " Sus. Numai noi doi. " " Tout en haut. Rien que nous deux. " (Sus/Tout en haut) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 75). Le langage employé par la traductrice appartient au registre commun. " Livadă s-a încins de somn. " " Le verger s'est échauffé dans son sommeil. " (Înfrigurare/Frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Le verger s'est réchauffé dans le sommeil. " (Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Leș deux traducteurs ont pris le verbe " a se încinge " au sens propre, produisant des

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Le vers blagien est, en effet, un vers apparemment libre. Du point de vue prosodique, on peut distinguer deux périodes de la création de Blaga : leș expériences du verslibriste et le retour aux formes traditionnelles. À commencer avec le recueil Laudă somnului (L'Éloge du sommeil), on distingue des rimes à résonance folklorique, tout comme des poèmes à prosodie classique (des sonnets). Îl y a une continuité stylistique entre ces deux étapes : leș deux choix stylistiques șont des composantes de la vision esthétique

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Lucian Blaga, Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de mac (Fleurs de coquelicot), p. 107 1 suppression de vers. → V. aussi le recueil Lucian Blaga, Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2010 : Biblică (Biblique), p. 35 2 suppressions de vers, dont une réduction de 4 à 2 vers ; Peisaj trecut (Paysage passé) 1 suppression de

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
profetului, ediție trilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Eduard Rudolf Roth, Editura Ars Longa, Iași, 2008. BLAGA, Lucian, În marea trecere, ediție multilingva, prefață de Mioara Pop, grafică de Nicoleta Bida, Editura Ars Longa, Iași, 2009. BLAGA, Lucian, Laudă somnului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Eduard Rudolf Roth, Editura Ars Longa, Iași, 2010. BLAGA, Lucian, La curțile dorului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Nicoleta Bida, Editura Ars Longa, Iași, 2010. BLAGA, Lucian, Operă poetica

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Rodica Albu, professeur à la Faculté de Lettres de Iași. V. Lucian Blaga, Poemele luminii, Ars Longa, Iași, 2007; Lucian Blaga, Pașii profetului, Ars Longa, Iași, 2008; Lucian Blaga, În marea trecere, Ars Longa, Iași, 2009; Lucian Blaga, Laudă somnului, Ars Longa, Iași, 2010; Lucian Blaga, La curțile dorului, Ars Longa, Iași, 2011. 572 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 263. C'est nous qui soulignons. Pour que la traduction fonctionne comme écriture, îl faut se faire " le

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de poésie, traduction de Linda Maria Baros, Pierre Dogi, Jan H. Mysjkin et Anca Vasiliu, Éditions Textuel, France, 2005. 772 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 183. C'est nous qui soulignons. 773 V. Lucian Blaga, Somn (Sommeil), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, éd. Orphée, La Différence, 1992, p. 59 : " Dans mon sommeil le sang me quitte/comme une vague/qui se retire/et reflue vers leș ancêtres. " (Texte source

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, éd. Orphée, La Différence, 1992, p. 59 : " Dans mon sommeil le sang me quitte/comme une vague/qui se retire/et reflue vers leș ancêtres. " (Texte source : " În somn sângele meu că un val/se trage din mine/înapoi în părinți. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 136). 774 V. Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît. 775 Idem, p. 183. C'est nous qui

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
grandes,/dorment leș monades./ Mondes comprimés,/larmes insonores dans l'espace,/leș monades endormies. // Leur mouvement louange du sommeil. " (Texte source : " Noapte. Subt stelele, subt marile,/monadele dorm./ Lumi comprimate,/lacrimi fără de sunet în spațiu,/monadele dorm. // Mișcarea lor laudă somnului. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 150). 797 Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga, op. cît., p. 18-24 : " Le village natal et șes alentours constitueront, dès le début, ce que Blaga même définissait, dans son originale théorie

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de George Călinescu, grafică de Eduard Rudolf Roth, Editura Ars Longa, Iași, 2008. 1319 V. Lucian Blaga, În marea trecere, ediție multilingva, prefață de Mioara Pop, grafică de Nicoleta Bida, Editura Ars Longa, Iași, 2009. 1320 V. Lucian Blaga, Laudă somnului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Eduard Rudolf Roth, Editura Ars Longa, Iași, 2010. 1321 V. Lucian Blaga, La curțile dorului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Nicoleta Bida, Editura Ars Longa, Iași, 2010. 1322 Nous

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430 V. à titre d'exemple, Lucian Blaga, Cântecul somnului (La chanson du sommeil), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 477. Le vers " Le sommeil est bien doux ", traduction littérale du vers " Plăcut e somnul ", est à retrouver trois fois dans la

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
à titre d'exemple, Lucian Blaga, Cântecul somnului (La chanson du sommeil), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 477. Le vers " Le sommeil est bien doux ", traduction littérale du vers " Plăcut e somnul ", est à retrouver trois fois dans la traduction, respectant le découpage du poème de départ. 1431 V. par exemple Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 127. 1432

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Lucian Blaga ", în loc cît., p. 180. 1471 Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Villard, op. cît., p. 89. 1475 Lucian Blaga, Boare atlantică (Brise atlantique), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 105. 1476 V. Lucian Blaga, Biografie (Biographie), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 11. 1477 C'est le cas du nom " Sfânto " (" Sainte "), qui désigne la bien-aimée. Paul Villard banalise cette appellation, donnant comme équivalent dans să traduction

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
problema traducerilor ", în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 124. 1520 V. Ibid. 1521 V. l'Annexe 8. 1522 V. în L' étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., la traduction des poèmes Somn (Sommeil), p. 59, Fum căzut (Fumée penchée), p. 61, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), p. 67, Ioan se sfâșie în pustie (Jean se lamente dans le désert), p. 77, Tăgăduiri (Désaveux), p. 81, Legenda noastră (Notre légende), p. 113, Cântecul așteptării

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ecstatică (Nuit extatique), p. 73, Boala (Maladie), p. 87, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 89, Septemvrie (Septembre), p. 91, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 93, Munte vrăjit (Montagne ensorcelée), p. 97, Rune (Runes), p. 99, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), p. 103, Ardere (Incandescence), p. 111. 1524 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Oraș vechi (Ville ancienne), p. 124, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 128, Septemvrie (Septembre

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain), p. 86 ; Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage passé), în Laudă somnului, op. cît., p. 91. 1532 Nous faisons allusion à la " poésie sonore " des premiers dadaïstes, fondée uniquement sur la force expressive des sons, ou à la poésie lettriste, qui assemble librement des " lettres ", en dehors de tout groupement appartenant à

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
la végétation est rare, c'est-à-dire une clairière ; " ceriște " (dérivé du nom " cer " " ciel ") le nom fait référence, probablement, à la voûte céleste. 1607 Le terme " zariște " est traduit, dans notre corpus, par " horizon ". V. Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), traduit par Virgil Ierunca, în La Nouvelle Revue Française, no 273, op. cît., p. 4 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " l'horizon ". V. également Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), traduit par Virgil Ierunca, în La Nouvelle Revue Française, no 273, op. cît., p. 4 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " l'horizon ". V. également Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), în L'étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., p. 105 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " le vaste horizon ". 1608 V. Lucian Blaga, La curțile dorului (À la cour du mystère

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615

în regiunea occipitală; 2. β (beta) - cu frecvențe peste 13 Hz, reprezintă ritmul dominant la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea de excitație corticală; 3. δ (delta) - cu frecvențe cuprinse între 1-3 Hz - la adult în somnul profund, întâlnindu-se și în stările de anestezie, timp în care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat; 4. θ (teta)- cu frecvențe cuprinse între 4-7 Hz - la adult în primele faze ale somnului (somnul superficial) și la copiii cu vârstă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]