22,441 matches
-
sunt compatibile și au obiective complementare, concretizându-se în adoptarea unui program global de acțiune pentru o dezvoltare pe termen lung, respectiv Agenda 21 . În preambulul acesteia se spune: Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli și tot mai mulți analfabeți, precum și o deteriorare continuă a ecosistemelor de care depinde bunăstarea noastră. Prin integrarea și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
structurale finanțează programe de dezvoltare stabilite în comun de către regiuni, state membre și Comisie, în spiritul orientării către Uniunea Europeană și menite să dezvolte regiunile rămase în urmă (asigurarea infrastructurii de bază, încurajarea investițiilor în activitățile economice) și zonele care se confruntă cu dificultăți de ordin structural sau să sprijine adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare naționale și ale Uniunii Europene la noua „Strategie privind ocuparea forței de muncă”. Spre deosebire de fondurile structurale, Fondul de coeziune, creat prin
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de mediu și al abordării din perspectiva unei dezvoltări durabile viabile. Pentru atingerea acestui scop se disting următoarele orientări: 1. Analiza situației reale a dezvoltării și identificarea: - profilurilor de dezvoltare a regiunilor din interiorul țării; - problemelor majore cu care se confruntă regiunile; - slăbiciunilor legislative și instituționale; - decalajelor interregionale și intrarregionale la nivelul țării; - discrepanțelor interregionale dintre nivelul de dezvoltare din România și nivelul mediu al Uniunii Europene; factorilor determinanți în existența, perpetuarea și adâncirea pe termen mediu și lung a acestor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
județele CJ, TM, CT, BV, SB, respectiv județele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și al accesului la serviciile de sănătate. Cel de-al doilea, format din BT, VS, TR, GR, CL, VN, este grupul județelor care se confruntă cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut al populației la serviciile medicale. A doua componentă principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cunoscut faptul că valorile cele mai mari ale ratei imigrării interne urbane sunt aferente Regiunii Bucuresti-Ilfov datorită standardului de viață ridicat și a oportunităților specifice. De asemenea, destinații preferate sunt și Regiunile Centru si Vest. În ceea ce privește migrația externă, România se confruntă cu mișcări masive ale populației către diverse destinații. Migrația externă în și din România se face de la Est la Vest. Se remarcă fenomenul accentuat al emigrării în Regiunea Centru printr-o rată de emigrare de 11,65 persoane plecate la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, aflate în dreapta intervalului x ± σ , pe a doua axă factorială, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia, poziționate în stânga intervalului x ± σ al axei a doua, se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prima componentă principlă, cât și prin prisma celei de-a doua; scorurile corespunzătoare Ciprului sunt ambele foarte apropiate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
CJ, TM, CT, BV, SB, respectiv județele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și al accesului la serviciile de sănătate. Cel de-al doilea, format din BT, VS, TR, GR, CL, VN, acesta fiind grupul județelor care se confruntă cu grave probleme economice corelate cu un acces scăzut al populației la serviciile medicale. A doua componentă principală opune, de asemenea, două grupuri de județe: pe de o parte DB, PH, IS, caracterizate prin densitate mare a populației și infrastructură
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Finlanda) ca având cel mai ridicat potențial de dezvoltare. Acestea sunt urmate de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prima componentă principlă, cât și prin prisma celei de-a doua. Sintetizând caracteristicile celor doi factori reprezentativi, se
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lor crește din disprețul autorului pentru sentimentalisme. Autorul Desperado nu se dă înapoi de la nimic atunci când vine vorba să radă așteptările amatorilor de seriale ieftine: ni se oferă mai multe finaluri simultane, ni se refuză orice fel de final, ne confruntăm cu o simplă pagină goală în loc de încheiere, un scurt "GOODBYE". Autorul Desperado discreditează viitorul, și pune în aceasta toată priceperea lui. Ficțiunea Desperado îi ia prin surprindere pe autor, erou și lector, ceea ce explică de ce autorii Desperado se folosesc exagerat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sine de roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine are vreme să-i dea crezare că scapă din tipare (inclusiv tiparul temporal) și face viață. Post-timpul operei Desperado relectura Confruntat cu contradicția dintre dorința autorului Desperado de a-și ancora opera în real și nevoia lui de a se delimita de tot ce s-a mai făcut, de a pleca din convențiile realului așa cum le știam de secole, lectorul își
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
interior, care atribuie trecutului rațiunea viitorului. Suntem învățați să judecăm începutul prin prisma urmărilor lui, să facem din aceste urmări o cauză și nu un efect. Răsturnând vechea convenție, conform căreia trecutul e cauza prezentului, iar prezentul generează viitor, ne confruntăm cu concluzii hilare, care ar fi comice dacă n-ar avea conotații de o disperare tragică. Titlurile capitolelor nu capătă sens decât după ce terminăm cartea. Ele trebuiesc citite abia după ce ne-am familiarizat cu logica răsturnată a textului. What goes
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
situația din cărțile lui Henry James. Tot ce e american e de invidiat, de la guma de mestecat la haine, o viață îndestulată și adolescenți liberi de orice constrângere. Țara tuturor posibilităților inundă o Germanie sărăcită și mânjită cu sânge. Se confruntă două feluri de copilărie, două maniere de educație, două moduri de viață: Tim, copilul european cu frica lui Dumnezeu, și Kate, femeia eliberată. Se declanșează un uriaș val de emigrație către America, datorat religiei, războiului, sărăciei. La capătul șederii ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe eroi el însuși. Procedeul lui Lodge, așadar, este spionarea (nu divulgarea) conștiinței. Cum ne dăm clar seama că romanul abia începe (mai avem multe pagini de citit), alegem să agresăm noi înșine intimitatea iar autorul se supune și nu confruntă vocile direct, nu le tulbură misterul. Claritatea lui Lodge e dezarmantă. La prima vedere, odată cu ultima pagină a romanului, nu mai e nimic de adăugat, nu e loc pentru interpretări. În spatele clarității se ascund firele narațiunii și mai ales ale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ne spune exact cine cu cine rămâne. E o rezolvare prea simplă pentru un Desperado. În concluzie, triunghiurile amoroase (ori altcumva) nu sunt decât un șiretlic. Sensul ține mai degrabă de paralelismul dintre inteligență și computer. Helen (inteligența auctorială) se confruntă cu Messenger (inteligența artificială). Messenger cercetează gândirea din punct de vedere mecanic, dar ajunge de fapt extrem de aporape de tehnica Fluxului conștiinței, pe care o cunoaște și chiar o menționează. El caută să pună ordine în asociațiile întâmplătoare. Pentru Helen
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
părăsită, bărbatul e acuzat în tăcere. Trebuie să citim printre rânduri, fiindcă poemul deși cum nu se poate mai limpede nu numește emoția, nu interpretează trăirea. Repetarea element esențial al enunțului clar e unealta de căpătâi a lui Brownjohn. Pachetul confruntă starea activă cu starea pasivă, pe este cu face, gerunziul cu timpul prezent. Prima parte descrie un tablou static, care e de fapt un tablou într-un tablou dintr-un alt tablou... un șir de imagini. Nimic nu se clintește
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îmblânzire a ireversibilului, dar și o afirmare a forței. Este vorba de forța fragilității, de readucerea la ființă a trecutului, de puterea memoriei și de instinctul supraviețuirii, toate esențiale existenței umane. Curajul poetic al lui Mimi Khalvati de a se confrunta cu marile teme existențiale vine tocmai din faptul că el zidește inima poetei în fiecare poem. Deși s-a născut la Teheran și poartă un nume coborât direct din O mie și una de nopți, trăgându-se parcă din Șeherazada
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gen în sine și unii romancieri numai asta scriu. Acest tip de texte de alunecare între trecut și prezent, ca să le numesc așa, a trecut chiar de granițele romanului, iar acum găsim narațiuni istorice ori biografice care folosesc acest procedeu, confruntând, transpunând trecutul în prezent. Departe de a se stinge, aș zice că e din ce în ce mai prezent în literatura engleză. Student: Cum ați descoperit această tehnică? Ați pornit cumva de la teorii ale intertextualității, ori ați vrut doar să vedeți cum funcționează procedeul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
suprapun eu cu mine dacă aș scrie la prezent, lucru pe care nu sunt dispus să-l fac. Trebuie să fie vorba de o traumă psihică, ceva ce mă împiedică să mă înțeleg pe mine însumi. Din moment ce nu mă pot confrunta eu cu mine, nu mă pot confrunta nici cu prezentul meu. E și asta o explicație. Student: Nu ar putea literatura pe care o scrieți să acționeze ca o punte? PA: Ba chiar este ca un pod pe care merg
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la prezent, lucru pe care nu sunt dispus să-l fac. Trebuie să fie vorba de o traumă psihică, ceva ce mă împiedică să mă înțeleg pe mine însumi. Din moment ce nu mă pot confrunta eu cu mine, nu mă pot confrunta nici cu prezentul meu. E și asta o explicație. Student: Nu ar putea literatura pe care o scrieți să acționeze ca o punte? PA: Ba chiar este ca un pod pe care merg și merg, și la capătul căruia mă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
chiar am fost criticat pentru asta, deși s-ar părea că ești de altă părere. Tind să-mi las eroii într-o situație cu final deschis, dar și cu speranță, într-un moment când chestiunile majore cu care s-au confruntat în narațiune s-au rezolvat. Pentru mine, când scriu un roman, e o preocupare constantă cum rezolv problemele eroilor. Am întodeauna o idee provizorie cam cum se va sfârși istoria, dar ea se schimbă de obicei pe măsură ce se încheagă opera
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Occidentul a cunoscut-o prin contactele creștine misionare, prin arabii care o preluaseră și ajunseseră cu ea, pentru multe secole în Spania, iar după secolul al XI-lea, prin Cruciade. Occidentul, de la căderea Romei sub germanicii vizigoți, (476) a fost confruntat cu alte valuri migratoare: burgunzi, alamani, franci, avari, lombarzi, normanzi, unguri, ș.a., cărora a trebuit să le facă față, pe unii asimilându-i, pe alții stăvilindu-i. În acest amestec de popoare și limbi, creștinismului îi revine misiunea de a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma d’Aquino. Marile spirite, prin preocupările lor multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera universalului. Or, medicina prin excelență are limbaj și viziune universale. Numeroasele maladii cu care s-a confruntat și Evul Mediu și Renașterea au sporit atenția față de medicină și au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
George Lencses și Sanitas studium (studiul sănătății a doctorului Paulus Kyr precum și Herbarium lui Petru Meliusz-Juhasz. Tot în Transilvania la Sibiu, Conrad Hass face proiectele rachetelor cu o treaptă și mai multe trepte. Ca și occidentalii, români sunt și ei confruntați cu reforma lui Luther și Calvin. În timp ce în Apus se înmulțeau Universitățile, în țările Române se înmulțeau școlile, în 1480 luând naștere școala românească din Brașov; în 1562 apare Schola latina de la Cotnari, unde Despot Vodă aduce profesori umaniști din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]