23,505 matches
-
Austria este serios amenințată de ambițiile expansioniste ale lui Hitler (el însuși născut în Austria!). Presiunea asupra Austriei crește mai mult după încheierea alianței dintre Germania și Italia în 1936. În februarie 1938, cancelarul Schuschnigg este nevoit să accepte la guvernare un ministru de interne nazist. La 12 martie 1938 Austria își pierde independența statală și este anexată (ca „Ostmark”) la Germania nazistă, acțiune denumită (Anschluss). Evenimentul a fost legiferat de Germania fără a ține seama de populația Austriei. Președintele este
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Începând cu 1953, Austria este condusă de o coaliție formată din populari și social-democrați, actul legislativ fiind realizat prin consens și consultare între grupurile de interese. În 1966, Partidul Popular obține, prin alegeri, majoritatea locurilor din Parlament și formează prima guvernare majoritară postbelică, cancelar fiind Josef Klaus. În 1970, social-democrații formează o guvernare minoritară sub conducerea cancelarului Bruno Kreisky, iar la alegerile generale din 1971, 1975 și 1979 obțin majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
și social-democrați, actul legislativ fiind realizat prin consens și consultare între grupurile de interese. În 1966, Partidul Popular obține, prin alegeri, majoritatea locurilor din Parlament și formează prima guvernare majoritară postbelică, cancelar fiind Josef Klaus. În 1970, social-democrații formează o guvernare minoritară sub conducerea cancelarului Bruno Kreisky, iar la alegerile generale din 1971, 1975 și 1979 obțin majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea în țară a primelor centrale nucleare. În 1983, social-democrații pierd majoritatea iar
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
și formează prima guvernare majoritară postbelică, cancelar fiind Josef Klaus. În 1970, social-democrații formează o guvernare minoritară sub conducerea cancelarului Bruno Kreisky, iar la alegerile generale din 1971, 1975 și 1979 obțin majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea în țară a primelor centrale nucleare. În 1983, social-democrații pierd majoritatea iar Kreisky demisionează refuzând să formeze o coaliție. Încep să se afirme și alte partide ca Partidul Verzilor (VGÖ) și Alternativa Verde, care împreună formează "Lista
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
apoi SUA își retrag ambasadorii. În mai 2000, Haider demisionează de la conducerea Partidului Libertății, fiind inlocuit de aliatul său, Susanne Riess-Passer. În ianuarie 2002, Austria adoptă moneda unică europeană, euro. În septembrie 2002, Partidul Libertății se retrage din coaliția de guvernare. La alegerile din noiembrie, același an, Partidul Popular iese învingător. Din nou formează coaliție cu Partidul Libertății în februarie 2003, alianță care s-a menținut până în aprilie 2005, când Partidul lui Haider se scindează, acesta formând un alt partid, Alianța
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
a fost deschisă la 16 mai 2007. La 29 mai 2008 Associated Press anunța că două partide din opoziție (Partidul Liberal și Partidul Conservator) sunt în favoarea proiectului, asigurând trecerea acestuia de votul din 11 iunie 2008. Înainte de asta, coaliția de guvernare alcătuită din trei partide nu era sigură că proiectul va avea destule voturi să treacă. Proiectul a trecut de camera deputaților în primă ședintă, cu 84 de voturi pentru și 41 împotrivă.Senatul Norvegiei a trecut legea în data de
Căsătorii între persoane de același sex în Norvegia () [Corola-website/Science/317248_a_318577]
-
supune autorităților acestuia, și săvârșeau diverse fărădelegi împotriva grecilor atacând chiar și orașul bizantin Magnesia. Catalanii vot trece în iarna anului 1304-1305 în Gallipoli și trebuiau, în primăvara următoare, să-și reia campania din Asia Mică. Dar tensiunea creștea între guvernarea bizantină și compania catalană. La Constantinopol, iritarea față de acești mercenari aroganți creștea, iar Mihail al IX-lea le era ostil. Catalanii își justificau acțiunile prin neplata soldelor. După asasinarea în palatul lui Mihail al IX-lea, luna aprilie 1305, a
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
moartea lui Nogai (1299), să se elibereze de sub dominația tătară și să se îndrepte, în timpul lui Theodor Sviatoslav (1300-1322), către vremuri mult mai bune. Profitând de situația disperată a Imperiului bizantin, țarul bulgarilor cucerea numeroase fortărețe și porturi de la Marea Neagră. Guvernarea bizantină era obligată să accepte aceste pierderi, încheind cu țarul bulgar un tratat de pace prin care îl obliga pe Andronic al II-lea săi acorde țarului bulgar mîna nepoatei sale, Theodora, fiica lui Mihail al IX-lea și să
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
continua cuceririle în Macedonia; păstra pentru el teritoriile luate de uzurpator și le încorpora regatului său. Țarul bulgarilor oferea prietenia sa în schimbul cedării unui mare număr de regini de la Marița superioară cu Philippopolis și Stanimachos, dar nu-și oferea concursul guvernării care consimțise la această enorme concesie. Momtchilo își întemeiase un principat în sudul Rhodopilor. De aici, acest aventurier îndrăzneț, căruia Cantacuzino îi acordase titlul de sebastocrator, iar împărăteasa Anna, cel de despot, jefuia toată regiunea până când Omur îl va zdrobi
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
Nemulțumiții au trecut, din tabăra lui, în cea a opoziției, grupându-se în jurul tânărului Ioan V Paleologul. În anul 1352, Paleogul s-a răsculat, revendicând domeniul fiului împăratului Matei-Adrianopolul. Printr-o manevră abilă, Ioan Cantacuzino a încercat să evite conflictul; guvernarea lui Matei Cantacuzino în Rhodopi era transferată Paleologului, Matei primind în circumscripția din Adrianopol o nouă și mai importantă guvernare. Dar înțelegerea nu dura multă vreme, căci se producea ruptura inevitabilă, ostilitățile luând forma caracteristică a unui război între principatele
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
Paleogul s-a răsculat, revendicând domeniul fiului împăratului Matei-Adrianopolul. Printr-o manevră abilă, Ioan Cantacuzino a încercat să evite conflictul; guvernarea lui Matei Cantacuzino în Rhodopi era transferată Paleologului, Matei primind în circumscripția din Adrianopol o nouă și mai importantă guvernare. Dar înțelegerea nu dura multă vreme, căci se producea ruptura inevitabilă, ostilitățile luând forma caracteristică a unui război între principatele autonome ale lui Ioan al V-leaPaleologul și lui Matei Cantacuzino. Având bani venețieni, Ioan al V-lea încercuia, în
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
La vârsta de 11 ani a fost încoronat ca rege al Franței în 1380 la Catedrala de la Reims. Mama lui murise la 6 februarie 1378, așa că regența trebuia încredințată unuia dintre unchii săi. În cele din urmă a avut loc guvernarea "seniorilor florii de crin", adică a celor trei unchi din partea tatălui: Ducele de Anjou, Ducele de Burgundia și Ducele de Berry, precum și a unchiului din partea mamei, Ducele de Bourbon. Răscoale izbucnesc în întreaga Franță dintre care cea mai gravă a
Carol al VI-lea al Franței () [Corola-website/Science/317576_a_318905]
-
al Franței a fost Filip cel Îndrăzneț. Tot el negociază în 1385 căsătoria dintre Carol și Isabela de Bavaria. La 3 noiembrie 1388, regele care era major de câțiva ani, mulțumește unchilor săi pentru îndrumare și declară că preia frâiele guvernării. Carol era un tânăr nevolnic, șovăitor, pentru care nimic nu era mai greu decât un act de voință. În fapt, pentru a-i îndepărta de la putere pe seniorii florii de crin, două forțe s-au unit: pe de o parte
Carol al VI-lea al Franței () [Corola-website/Science/317576_a_318905]
-
i-a succedat la tron. Chiar daca el credea profund în sanctitatea monarhiei și a păstrat aparențele unui monarh absolut și puternic, a luat parte doar pasiv la direcția urmată de guvernul său, și a preferat să se ocupe de vânătoare. Guvernarea a lăsat-o soției lui și primului ministru. În 1792, Maria Luisa a reușit să-l înlăture pe Contele de Floridablanca din funcție și l-a înlocuit cu Contele de Aranda, șeful partidului aragonez. Cu toate acestea, în urma războiului împotriva
Carol al IV-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/317667_a_318996]
-
a domni autocratic. Mai mulți adepți ai lui Dolgorukyau au fost exilați sau executați. Dmitri Golițin a fost în cele din urmă condamnat la închisoare pe viață. Mulți istorici au caracterizat domnia Anei drept "Bironovscina" (era Biron), o perioadă de guvernare represivă și rapace, dominată de germani. Istoricul rus Kliucevski din secolul XIX a scris că "...Rusia a fost năpădită de nemți la fel cum se împrăștie gunoiul dintr-un sac cu găuri, au infestat curtea, s-au îngrămădit în jurul tronului
Ana a Rusiei () [Corola-website/Science/317670_a_318999]
-
(în limba rusă: Царство Русское, "Țarstvo Russkoe") a fost numele și forma oficială de guvernarea a Rusiei între urcarea pe tron, asumarea titlului de țar de către Ivan cel Groaznic în 1547 și fondarea de către Petru cel Mare a Imperiului Rus în 1721. Anumiți cercetători ruși consideră că propagarea termenului Țaratul Moscovit în Europa Occidentală a
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
era aceea de a întreține dorințele șeicilor sau sultanilor este o imagine, bazată pe imaginea haremului din sec. XVI și XVII, referindu-se exact la Kadinlar sultanat, perioadă în care haremul a jucat cel mai important rol în administrarea și guvernarea Imperiului Otoman.
Harem () [Corola-website/Science/317656_a_318985]
-
au bătut o monedă comemorativă din aur cu inscripția: "„Michael Weiss 1612. Și-a făcut datoria față de patrie”". În 1887 "Nonnengasse" (Ulița Călugărițelor) din Brașov a primit denumirea de Michael Weiss în cinstea fostului său primar, care s-a opus guvernării tiranice a lui Gabriel Bathory. În Lista Monumentelor Istorice, întocmită de Ministerul Culturii și Cultelor, este înscris Monumentul studenților sași căzuți în luptă în 1612. Monumentul îi comemorează pe cei 39 de tineri studenți căzuți în bătălia desfășurată aici în
Michael Weiss () [Corola-website/Science/317708_a_319037]
-
1837 - 1838, deși în "Canada de Sus", revolta condusă de "William Lyon Mackenzie" își avea originile mai degrabă în dorința de a smulge controlul instituțiilor din mâinile "family compact" și de stabilire a unei adunări mai democratice, organizată potrivit cu "pricipiile guvernării responsabile". Liberalul englez "Lord Durham" care a avut drept sarcină anchetarea acestor evenimente, a ajuns la concluzia că «"două națiuni erau în război în sânul aceluiași stat"» și că singura soluție era reunificarea "Canadei de Sus" cu "Canada de Jos
Canada de Sus () [Corola-website/Science/317712_a_319041]
-
Prin decretul președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu (nr. 83 din 01.12.2009) intru "depășirea crizei constituționale, consolidării statalității Republicii Moldova, sporirii eficienței guvernării societății și funcționării instituțiilor publice, precum și a asigurării manifestării voinței generale a poporului de către Legea Supremă a statului, și în temeiul art. 94 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova", a fost creată Comisia pentru Reforma Constituțională a Republicii Moldova în următoarea componentă
Reforma constituțională în Republica Moldova () [Corola-website/Science/317735_a_319064]
-
Dr. Starčević și colonelul Kvaternik. Ultimul este protectorul și omul cel mai loial lui Pavelić. În timpul celui de-al doilea război mondial, după ocupația nazistă a Iugoslaviei, ustașii au obținut crearea unui stat croat independent, protejat de germani și italieni. Guvernarea lui Ante Pavelić și a Ustașei a durat doar 60 de luni și este marcată de represalii antisârbești, antisemite și antirrome. Teroarea ustașă s-a manifestat și împotriva croaților care se opuneau alianței cu puterile Axei. Trupele ustașe vor fi
Ustașa () [Corola-website/Science/317775_a_319104]
-
stăpâni abuzurile propriei sale poliții secrete. Pavelić trimite emisari la cartierele generale britanic și american, cu scopul de a încerca salvarea statului croat, dar nu primește nici un răspuns. În seara zilei de 6 mai 1945, după 60 de luni de guvernare, Pavelić părăsește Zagrebul. Orașul este asediat de trupele de partizani ale lui Tito. După două zile este cucerit. Coloane masive de ustași, aproape 100 000 de militari, cu neveste și copii, înaintează spe localitatea Bleiburg, unde ajunge la 13 mai
Ustașa () [Corola-website/Science/317775_a_319104]
-
Atunci când au fost distribuite alimente și bani locuitorilor Moscovei, hoarde de refugiați au năvălit în capitală, ducând la anarhie economică. Marii boieri ruși, conduși de cei din familia Romanovilor, complotau împotriva monarhului Godunov, care avea o origine nobiliară mai modestă. Guvernarea s-a dovedit incapabilă să facă față numeroaselor probleme: comploturile politice, foametea și epidemiile, bandele de răufăcători care jefuiau zonele rurale și răscoalele cazacilor de pe Don. Marii nobili, care se opuseseră alegerii lui Godunov, au alimentat ostilitatea și mișcările contestatoare
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
lui Godunov, au alimentat ostilitatea și mișcările contestatoare ale mulțimilor, iar zvonurile conform cărora fratele mai tânăr al fostului țar, Dmitri Ivanovici, mort încă din 1592, ar fi supraviețuit tentativei de asasinat, nu au făcut decât să alimenteze opoziția la guvernarea lui Boris Godunov. În 1603 a apărut în Uniunea statală polono-lituaniană un individ care s-a autoproclamat „Dimitrie”, fiul cel mai tânăr al lui Ivan cel Groaznic. Această calitate i-ar fi permis să pretindă calitatea de moștenitor al tronului
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
mandate pentru a forma singur guvernul. O coaliție între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a susținut imediat după alegeri un guvern condus de Emil Boc. În preludiul alegerilor prezidențiale din 2009, PSD s-a retras de la guvernare și guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, la data de 13 octombrie. A fost pentru prima oară, în istoria post-decembristă, când un guvern este demis de către Parlament, prin adoptarea unei moțiuni. Campania electorală a acestor alegeri s-
Guvernul Emil Boc (2) () [Corola-website/Science/317869_a_319198]