23,978 matches
-
grosimea medie a stratului de zăpadă este de 50 cm, stațiunea este adaptată și pentru sporturile de iarnă. Stațiunea dispune de două pârtii de dificultate medie, fiecare cu instalație de transport pe cablu: Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice. Dată fiind clima propice, stațiunea este recomandată și pentru tratamentul nevrozelor astenice și al tulburărilor respiratorii.
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
30. preotul Vasile Vulpe;<br> -1991(decembrie)-1993(decembrie): 31. preotul Grigore Tomoiaga;<br> -1994(martie)-1999(august): 32. preotul Grigore-Dumitru Roșca, plecat profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, unde aduce lemn de stejar din Baia Sprie și în 3 săptămâni, în luna octombrie, ridică biserică „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” până la acoperiș, procurând și 32000 buc șindrila din Dragomirești, iar în 11 septembrie 2001 dărâma un perete dintre două săli de clasă, așează o bârnă de stejar
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
au cumpărat lambriuri de plastic care, în 1998, au fost aplicate în interiorul bisericii, de jur împrejur.<br> La casa parohiala s-a făcut o aducțiune de apă din Basaraba, în 1997, și trei bazine de golire a apei. De asemenea, baia a devenit funcțională.<br> În 1999 se construiește o trapeza, lângă casa parohiala.<br> Între anii 2002 și 2004 s-a pictat interiorul bisericii în tehnică tempera grassa; în 2004 s-au făcut o poartă maramuresana, gardul la cimitir și
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
adâncimea de 16 m. Localitatea Coștiui a fost atestată documentar, pentru prima oară, în anul 1353. După alte surse, prima atestare datează din 1474 (castellum Ronaszek). Calea ferată "Sighet - Coștiui" (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Băile Coștiui utilizează în scop curativ apele sărate ale unui lac, format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Rezervația s-a constituit ca arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - a
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Arduzel (sat cu populație majoritar maghiară), Țicău, Chelința, Mânău, în timp ce localitatea Tohat a fost asimilată orașului Ulmeni, devenind cartier. Din punct de vedere al reliefului, atât localitatea Ulmeni, cât și satele aparținătoare, se suprapun unei situații de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
Strâmbu-Băiuț (în ) este un sat în comuna Băiuț din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din hidron. Strâmbu (< s. adj. strâmb < adj. strâmb „curbat, încovoiat, răsucit" < lat. strambus, forma vulgara pentru strabus), inițial, determinantul unui apelativ + Băiuț (din subst. baie „mină” + suf. dim. -ut). La recensământul din 2011, populația era de 587 locuitori. Strâmbu-Băiuț este situat pe râul Lăpuș, la o distanță de 1 km de localitatea minieră Băiuț. În amonte de localitate se află pasul Cavnic și mai în
Strâmbu-Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301593_a_302922]
-
își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând Monografia satului Podeni realizată de profesorul Vlădica Florian
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate așezată de-a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate așezată de-a lungul drumului ce leagă orașele Baia Mare și Baia Sprie, așezare atipică în raport cu toate satele învecinate. Atestată documentar din anul 1336, cu numele Totfalu, localitatea Tăuții de Sus de astăzi, a existat cu siguranță cu mult înainte de această dată. După alte surse, prima atestare datează din 1400 (Tothfalu alio
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
și anume: „ACEASTA BISERICA NOA...( D) IN LOC A RUMINILOCRU(d) TEUTII DE SUSU, PUTERE...Ș(I) P(e) CHELTUIALA (1) SAU ZIDITU, SA FIE CASA DE RUGACIUNE. ANU D (omnului) 1779 iulie 15„. Biserica este amplasată lângă șoseaua națională Baia Mare-Sighet, fiind împrejmuită cu un gard din piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una din pietrele zidului, acoperit cu șindrilă. În antreul bisericii este o inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterț de bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede române și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul românilor. În satul Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul Vâlculeștilor , a fost localizat un cimitir român, după cum menționa același arheolog. Locul este menționat și de către revizorul școlar N. D. Spineanu în timpul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în cură internă, cât și în cea externă sub formă de băi. În cură internă, apa se poate utiliza în afecțiuni gastro-intestinale, gastrite cronice, ulcer, în dispepsiile intestinale de fermentație, în afecțiunile hepatobiliare, urmări după hepatită virotica sau toxică, alergii alimentare, în colecistite simple sau litiazice, în urmări după intervenții pe vezica
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
directorul stațiunii este domnul Mărgeanu Viorel, un om al locului care se trage din satul Runcșor, iar director economic este domnul Ion Trotea, originar din satul Rudina care aparține acum aceleași comune. În cadrul stațiunii balneare se tratează afecțiunile reumatologice prin băi galvanice, radiații cu ultrasunete, împachetări cu parafina și alte proceduri. Cei bătrâni vin adeseori în cârja ori în baston și pleacă ameliorați în urmă băilor termale și a tratamentelor de aici. Bazinele de nămol Pe lângă această stațiune, băile se pot
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
satul Rudina care aparține acum aceleași comune. În cadrul stațiunii balneare se tratează afecțiunile reumatologice prin băi galvanice, radiații cu ultrasunete, împachetări cu parafina și alte proceduri. Cei bătrâni vin adeseori în cârja ori în baston și pleacă ameliorați în urmă băilor termale și a tratamentelor de aici. Bazinele de nămol Pe lângă această stațiune, băile se pot face și la bazinele de nămol, împărțite în două categorii: pentru bărbați și pentru femei. Aici vin oameni din satele din jur și din alte
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
reumatologice prin băi galvanice, radiații cu ultrasunete, împachetări cu parafina și alte proceduri. Cei bătrâni vin adeseori în cârja ori în baston și pleacă ameliorați în urmă băilor termale și a tratamentelor de aici. Bazinele de nămol Pe lângă această stațiune, băile se pot face și la bazinele de nămol, împărțite în două categorii: pentru bărbați și pentru femei. Aici vin oameni din satele din jur și din alte localități care locuiesc la hotelul primăriei și la pensiunile din Bala. Ștrandurile Apă
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
circa 40 de fumuri și că cele mai vechi au fost familiile : Tofan, Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din comuna Baia, văzut de Onofrei Ghe., Dron V, Olariu S., Boboc Ilisei, Boboc Gavril, Boboc C. precum și de fostul învățător Onofrei V., menționa că în anul 1864 au fost împroprietăriți 64 de clăcași cu o suprafață de 136 fălci de pământ, de către
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
N. Dumitru și cu bunicul meu, Olariu C. Gheorghe (1876-1944) rețin că Sfânta noastră biserică a fost construită în anul 1806, de către preotul Cozma împreună cu părintele Vasile, străbunicul lui Popa T. Vasile, pe pământul donat de boierul Slăvescu din com. Baia, cu lemnul obținut de pe aceste locuri. Biserica a fost construită pe actuala temelie, însă era cu un acoperiș mult mai jos, cu pridvorul foarte mic, unde erau și clopotele. Intrarea era prin partea de Apus, până în anul 1896-1904, când părintele
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
îndreptarea calendarului era preot părintele Vasile Varganici, iar în anul 1926 a venit părintele Moldovanu de la Moisa, care a slujit până în anul 1936. În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul învățător Tomegea Vasile de la plasa Boroaia, cu prefectul jud. Baia, Octav Ghilimei de loc tot din Boroaia, cu Gheorghe Horia primarul com. Brusturi, au trecut biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril din Groși precum și biserica Sf. Ioan Botezatorul din satul Poiana, unde era preot Iosif Lupescu, în rândul monumentelor istorice
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
a ținut o cuvântare cutremurătoare despre ororile și prigoana comunismului împotriva bisericilor din Bucovina de Nord și din Basarabia precum și de pe teritoriul întregii Rusii. Ținem să reamintim că în manuscrisul adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 și pe care l-am menționat mai sus, se arată că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din com. Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ, satul fiind până în
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 și pe care l-am menționat mai sus, se arată că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din com. Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ, satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Corduș împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril, cu
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
l-am menționat mai sus, se arată că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din com. Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ, satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Corduș împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril, cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar și cu pușcăria de către șeful securității jud. Neamț
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
tale , că ... viind oameni de pisti hotar din țara ungurească , prin tomeala ce am făcut cu egumenul Calistru ... la Mânăstirea Râșca , ne-am așezat pe moșia numitei mânăstiri unde ne-au dat o bucată de loc din Târzia și plopii Băii “. Despre satul Târzia mai găsim mențiuni în documentele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea , între anii 1795-1800, când domnul mută țăranii din calea Mănăstirii Râșca oferindu-le niște moșii pentru hrană, printre care Saca și Târzia . În anul 1894 satul
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]