22,240 matches
-
și plachete. În conjuncție cu lanțurile alfa (una din formele CD49Ă leagă aceste celule de proteinele matricei extracelulare. CD30 Antigen prezent pe celulele Ț și B activate . Marker pentru boala lui Hodgkin de la om. CD31 Glicoproteine transmembranare care mediază specific interacțiunile celulelor cu endoteliul vascular. Reglează fagocitoza celulelor moarte și muribunde. Abreviate sunt menționate când endoCAM, cănd TECAM. CD32 Receptor Ig G cu afinitate medie numit și Fcy RII. Diferite forme de CD32 sunt expresate pe macrofage, granulocite și celulele B.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
transferină expresat pe leucocitele activate. Este receptor pentru IgA. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 111 CD72 Este o glicoproteină ligand pentru CD5. Poate participa la activarea alternativă a celulelor B și Ț. CD73 Este o ecto-5 nucleotidază implicată în transmiterea semnalelor unor interacțiuni cu alte molecule transmembranare. CD74 Moleculă asociată cu proteinele CMH clasa a II-a, pe care le transporta din reticulul endoplasmic în complexul Golgi (Thierry C. și Thierry R., 2003Ă. CDw75 Molecule exprimate pe celulele B normale, activate sau transformate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
BCR signaltransducting a peptidelor Ig alfa și Ig beta. CD80 Numit și B7-1 este membru al superfamiliei de imunoglobuline expresat pe subsetul celulelor B prezentatoare de antigen și pe macrofage. Este receptor de mare afinitate pentru CD28 și CD152 (CTLA-4Ă. Interacțiunea lui CD80 cu liganzii lui este crucială pentru comunicarea celulelor prezentatoare de antigen (CPAĂ. CD81 Numit și TAPA-1 și este o proteină de suprafață a celulelor care reglează răspunsurile celulelor B și Ț. Pe celulele B formează complexe cu CD19
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
B. Acționează că receptori pentru moleculele CMH clasa I. CD86 Numit și B7-2. Este expresat pe macrofagele prezentatoare de antigen, pe celulele B activate și celulele dendritice. Liganzii lui sunt CD28 și CD152 (CTLA-4Ă. Asemănător cu CD80 este receptor pentru interacțiunile dintre celulele Ț și celulele prezentatoare de antigen. CD88 Receptor C5a prezent pe granulocite, macrofage, mastocite. CD89 Receptor IgA (Fc alfa RA este expresat pe granulocite, monocite și unele subpopulații de Ț și B. CD90 Cunoscut și ca Thy-1 este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
țesuturilor inflamate cu țesut conjunctiv de neoformație. La nivelul unui focar inflamator, o parte din elementele exsudate și mai ales elementele proliferate îndeplinesc o intensă activitate resorbtivă. Ele curată teritoriile inflamate de agenții determinanți și de produșii toxici rezultați din interacțiunea organism - agent patogen. Concomitent cu operațiunea de curățire are loc și operațiunea de ocupare MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 153 a teritoriilor rămase libere, efectuată de către elementele conjunctive mai ales fibroblaste și fibrocite. Acestora li se adaugă elementele vasculare, printre celulele conjunctive
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
superstițiile și uneltele, precum și arta lui. Trebuie totuși să subscriem la părerea că studiul literaturii orale face parte integrantă din știința literară, deoarece nu poate fi separat de studiul operelor scrise și deoarece a existat și mai există încă o interacțiune continuă între literatura orală și scrisă. Fără a susține exagerările unor folcloriști ca Hans Naumann *3 care consideră că majoritatea literaturii orale mai târzii ar reprezenta gesunkenes Kulturgut, putem recunoaște că literatura scrisă a claselor superioare a afectat profund literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în preajma Primului Război Mondial, nereușind să-i supraviețuiască. În Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Amelia Pavel asociază simbolismul Jugendstilului fără a-l suprapune, ci identificându-l mai degrabă ca pe un atribut. Eu am văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid, și am ales să tratez Jugendstilul, sub diversele sale expresii ale culturilor naționale ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
local, național și regional. La un capăt al continuum-ului se află rețelele sociale și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1974) o definește ca fiind trecerea, schimbarea, mutația care are loc În starea calitativ/cantitativă a unui sistem, a unei organizații; starea de trecere, de tranziție prin care se pun În evidență diferențele dintre cele două stări succesibile ale organizației; interacțiunea către forme de relații noi, care aduc plus de ordine, de eficiență organizației. Pentru a obține eficiența organizațională este necesară cunoașterea stadiilor de producere a schimbării și a strategiilor de abordare a acesteia. Un prim stadiu este dezghețarea. Acesta presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator, după cum precizează D. A. Statt (1997). Cumpărătorul este persoana sau firma care achiziționează marfă, În cursul uriei tranzacții curente, chiar dacă este vorba despre un act de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cognitive, premisele care duc la conștientizarea actului de cumpărare. Întrucât comportamentul consumatorului implică și alte persoane sau este dependent de comportamentul acestora, trebuie abordat ca o categorie socială deosebit de complexă, cu două părți relativ distincte, Între care există o permanentă interacțiune: comportamentul de cumpărare și comportamentul de consum. Psihologia consumatorului este studiul modului În care oamenii relaționează cu produse și servicii pe care aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt rezultatul Învățării. Ele se dobândesc prin educație, prin experiența personală, putând fi supuse schimbării În timp. Copilul nu se naște cu atitudini gata formate față de persoane sau obiecte. Atitudinile se dobândesc În procesul de cunoaștere. Atitudinile sunt Învățate prin interacțiunea cu obiectele sociale și În contextul unor evenimente sau situații sociale. In ele se reflectă ca Într-o oglindă viața individului, precum și experiența lui anterioară. Fiind Învățate, atitudinile manifestă aceleași proprietăți, ca latență și prag, ca și alte reacții Învățate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidență prin măsurători verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât și elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le comunică) dar ele au și o semnificație socială. Ele exprimă individul dar, În același timp, exprimă și grupul din care acesta face parte. Opinie este, În același timp, opera cuiva și a tuturora. Ea este una din modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu convingerile și credințele lor intime. Relațiile de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului cât și de factori situaționali. Trebuie spus Însă că atitudinile dezirabile social nu sunt atât de profund sedimentate În structura personalității, precum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între națiuni și libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor dintr-o parte În alta a a lumii. Astfel, obiceiurile și comportamentele de consum ale oamenilor au suferit modificări și nu mai pot fi Înțelese strict În cheie națională sau culturală
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
generată de viață, un model determinat de anumite condiții sociale, tipuri de realizare a diferitelor activități care compun viața. Întrucât reflectă modul de viață al omului Într-o lume conturată de activitatea, interesele și opiniile sale, stilul de viață exprimă interacțiunea persoanei cu mediul Înconjurător și de aceea, În pregătirea strategiilor de marketing, trebuie avute În vedere relațiile dintre produse sau mărci cu stilul de viață al consumatorului căruia i se adresează. De altfel, stilul de viață explică În bună măsură
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau subcultură ce-i impune anumite norme. Cunoașterea acestor axiome, ne dă posibilitatea să Înțelegem mai bine diversitatea de comportament a consumatorilor, care de multe ori au atitudini și iau decizii diferite În condiții identice. Literatura de specialitate recunoaște unanim interacțiunea personalității individului, a contextului social și cultural, a apartenenței grupale și profesionale În conturarea stilului de viață. Vom Încerca, În cele ce urmează, să delimităm modalitățile În care fiecare din acești factori contribuie la personalizarea și definirea unui anumit stil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
loc achiziția. Decizia de cumpărare este un act conștient ce urmărește satisfacerea În condiții de raționalitate a unei nevoi. Ea exprimă un anumit curs al acțiunii, bazat pe o alegere preliminară a bunului sau serviciului respectiv. Această alegere rezultă din interacțiunea sistemului factorilor menționați mai sus, factori pe care, În general, operatorul de marketing nu-i poate influența, dar Îl ajută să-i identifice pe cumpărătorii interesați de produsul lui (S. Stanciu, 2000). Consumatorul va adopta multiple decizii, pentru fiecare produs
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei. Informațiile stocate În mod pasiv sunt reținute În timp din mediul ambiant, fără angajarea cumpărătorului Într-un proces de căutare activă, În interacțiunea sa cu mass-media, cu alte persoane, instituții, tară să urmărească acest lucru În mod deosebit. Încheierea procesului de căutare internă a informației Îi permite consumatorului să treacă la faza următoare sau la căutarea externă de informații. Căutarea externă Înseamnă achiziționarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]