24,388 matches
-
de interes a creatorilor (Pann, Asachi, Bălcescu etc.), lui Alecu Russo îi datorăm sistematizarea, într-o viziune teoretică mai profundă, a ideilor privitoare la creația literară populară ca document istoric și spiritual, cu valoare artistică de excepție și drept nesecat izvor de inspirație pentru creația cultă. În istoria spiritualității un rol deosebit îl joacă mitul - sursă a tuturor faptelor ce țin de gândirea populară, filosofie, literatură. În accepția actuală (considerată de Mircea Eliade) mitul nu mai este considerat o „fabulă“, o
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
Mircea Florian manifestă o atitudine mai mult decât rezervată față de monism care „a știut să valorifice până la absurd o așa-numită năzuință nestăpânită a spiritului spre unitate, spre sinteză”. În opinia sa, monismul este un „focar de sofisme al căror izvor este în convingerea că lumea este un fel de "Individ infinit" care rămâne același, imutabil, în mijlocul transformărilor”. Isaiah Berlin a demonstrat că monismul filosofic este o primejdioasă iluzie, că libertatea de opresiuni, de constrângeri exterioare este chiar mai importantă decât
Monism () [Corola-website/Science/299053_a_300382]
-
de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele "„Govora“" provine, probabil, din derivarea slavului "găvariti", "a vorbi, a spune" și prin extensie "izvor, murmur de izvor", sau din dialectul traco-dac care înseamnă "„adâncitură“", vale cu multe izvoare. Complexul mănăstirii Govora a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare . Mănăstirea este situată la poalele dealului
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele "„Govora“" provine, probabil, din derivarea slavului "găvariti", "a vorbi, a spune" și prin extensie "izvor, murmur de izvor", sau din dialectul traco-dac care înseamnă "„adâncitură“", vale cu multe izvoare. Complexul mănăstirii Govora a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare . Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele "„Govora“" provine, probabil, din derivarea slavului "găvariti", "a vorbi, a spune" și prin extensie "izvor, murmur de izvor", sau din dialectul traco-dac care înseamnă "„adâncitură“", vale cu multe izvoare. Complexul mănăstirii Govora a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare . Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, pe fosta moșie "Hința", la 6 km de
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
lui Vlad Țepeș însă primul document care să ateste mănăstirea este un hrisov datat 27 septembrie 1485 în care egumenul de atunci, Iosif Govoreanul, cumpăra câteva loturi de teren în oraș (la Râmnic probabil) de la "Hijul". În lipsa altor dovezi sau izvoare scrise, presupunerile în ceea ce privește momentul întemeierii locașului de cult duc la concluzia că acesta s-ar fi întâmplat pe undeva spre mijlocul secolului XV, probabil chiar în timpul domniei lui Vlad Dracul, cum reiese dintr-un document al lui Radu cel Mare
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
a fost un domn al Moldovei, între 1373-1375. Existența acestei domnii este una asupra cărora nu există un consens la nivelul istoricilor, din cauza izvoarelor puține și nu foarte clare care au rămas din respectiva perioadă istorică. Până în anul 2004 era cunoscută o singură mențiune a sa (sub numele de "Costea Voevod"), în "Pomelnicul Mănăstirii Bistrița" din (1407) în secțiunea pentru „binecredincioșii domnii țării aceștia
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
secțiunea pentru „binecredincioșii domnii țării aceștia”: "„Pomenește Doamne pe Bogdan I voevod - Pomenește Doamne pe Lațco voevod - Pomenește Doamne pe Costea voevod - Pomenește Doamne pe Petru voevod - Pomenește Doamne pe Roman voevod.”" În anul 2004 este descoperit un al doilea izvor intern, "Pomelnicul Mănăstirii Voroneț", în care este menționat din nou un "„Coste voevod”" în perioada dintre Lațcu și Petru I Mușat.”. În același timp există o serie de izvoare, preponderent externe care îl menționează pe voievodul "Ștefan al Sepenițului" ca
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
pe Roman voevod.”" În anul 2004 este descoperit un al doilea izvor intern, "Pomelnicul Mănăstirii Voroneț", în care este menționat din nou un "„Coste voevod”" în perioada dintre Lațcu și Petru I Mușat.”. În același timp există o serie de izvoare, preponderent externe care îl menționează pe voievodul "Ștefan al Sepenițului" ca soț al Margaretei-Mușata, de aici o parte din istorici propunând identitatea "Costea=Ștefan". Prima preluare a mențiunii lui Costea voievod din Pomelnicul Mănăstirii Bistrița apare în "Cronica Paralelă" realizată
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
Paralelă" realizată de către Axinte Uricariul, la comanda domnitorului Constantin Mavrocordat, la începutul secolului XVIII. "„Evenimentele care au urmat morții lui Lațco sunt printre cele mai obscure din toată istoria Moldovei. Nu există certitudine nici măcar in ce privește persoana urmașului său”". Izvoarele istorice disponibile până în prezent sunt unanim de acord că Lațcu a murit la 1373, fără a avea urmași direcți pe linie bărbătească, cu el stingându-se dinastia Bogdăneștilor. Următorul domn asupra căruia istoricii cad de acord este Petru I Mușat
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
Vodă, tatul lui Roman Vodă, măcar că la o carte de pomelnic a mănăstirii Bistriții l-am găsit scris la rândul domnilor iară unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla”". Până în anul 2004 pomelnicul mănăstirii Bistrița reprezenta singurul izvor istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca prezența sa în rândul domnitorilor Moldovei să fie pusă la îndoială, și să stârnească numeroase discuții și controverse. În anul 2004, cercetătoarea Valentina Pelin descoperă un nou
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca prezența sa în rândul domnitorilor Moldovei să fie pusă la îndoială, și să stârnească numeroase discuții și controverse. În anul 2004, cercetătoarea Valentina Pelin descoperă un nou izvor intern din secolul XV, este vorba de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri. Pe o altă alee se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi. În Grădina Cișmigiului există un loc special, "La Cetate", unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
mult timp exprimându-se în strânsă dependență de religie și politică. Vorbind, la începuturi, mai multe dialecte, grecii și-au creat o limbă comună în epoca elenistică (secolele IV - I î.Hr.), denumită „Koiné”. Arta dramatică, de pildă, și-a avut izvoarele în procesiunile religioase, cu precădere în cultul lui Dionysos. În jurul sanctuarelor sale se desfășurau procesiuni, cu recitări, muzică și dans, de origine asiatică. Inițial, pe scenă apăreau doar corul și un singur actor. Tragedia a atins culmile perfecțiunii prin operele
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
urmă îl răzbuna pe iubitul ei. Attila este prezentat în această legendă într-o lumină favorabilă, ca un conducător drept. Asocierea dintre Krimhilde și Ildiko este dovedit a fi o simplă speculație întrucât Prințesa Krimhilde are rădăcini veridic nordice. În izvoarele ecleziastice este menționat faptul că la Mantova nu l-ar fi întâlnit numai pe Papă Leon I cel Mare, ci i-ar fi apărut înșiși sfinții Petru și Paul, ocrotitorii Romei, gata să apere Cetatea Eternă, iar înfricoșat de această
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
află în a accepta faptul că Ioan a schimbat intenționat data morții lui Isus din motive teologice și anume pentru a-l prezenta drept miel de jertfă, jertfit simultan cu jertfirea mieilor din Templu. În acest caz Evanghelia după Marcu, izvor istoric mai vechi decât Evanghelia după Ioan, ar fi mai de încredere decât izvorul istoric mai recent. Paștile (Pesah, în vechea ebraică) sunt o sărbătoare religioasă iudaică asociată cu legenda învierii lui Isus Hristos la trei zile după crucificarea sa din
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
din motive teologice și anume pentru a-l prezenta drept miel de jertfă, jertfit simultan cu jertfirea mieilor din Templu. În acest caz Evanghelia după Marcu, izvor istoric mai vechi decât Evanghelia după Ioan, ar fi mai de încredere decât izvorul istoric mai recent. Paștile (Pesah, în vechea ebraică) sunt o sărbătoare religioasă iudaică asociată cu legenda învierii lui Isus Hristos la trei zile după crucificarea sa din Vinerea Mare, ce marchează sfârșitul Postului Paștilor. Paștile sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
decât drept cronici istorice. Totuși, întrebarea asupra existenței lui Isus ca persoană istorică trebuie distinsă de discuțiile privind istoricitatea anumitor episoade din evanghelii, a cronologiei pe care o redau ele și de problemele teologice privind dumnezeirea lui. Un număr de izvoare istorice necreștine, cum ar fi izvoare evreiești și greco-romane au fost folosite în analizele istorice privitoare la existența lui Isus. Aproape toți cercetătorii antichității sunt de acord că Isus a existat în mod real și consideră drept istorice evenimente cum
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
asupra existenței lui Isus ca persoană istorică trebuie distinsă de discuțiile privind istoricitatea anumitor episoade din evanghelii, a cronologiei pe care o redau ele și de problemele teologice privind dumnezeirea lui. Un număr de izvoare istorice necreștine, cum ar fi izvoare evreiești și greco-romane au fost folosite în analizele istorice privitoare la existența lui Isus. Aproape toți cercetătorii antichității sunt de acord că Isus a existat în mod real și consideră drept istorice evenimente cum ar fi botezul și crucificarea lui
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
știință Richard Dawkins separa în mod special problema existenței reale a lui Isus de atribuirea unor puteri supranaturale lui Isus și de acuratețea istorică a evangheliilor creștine. Dawkins nu neagă existența lui Isus, deși nu crede că evangheliile ar fi izvoare istorice de încredere. Această poziție o are de asemenea marele critic G. A. Wells, care obișnuia să susțină că Isus n-ar fi existat niciodată, dar și-a schimbat punctul de vedere și nu-i mai refuză existența reală. În
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
întrebări neformulate și puțin atinse anterior în etnografia românească. Campaniile de cercetare cu caracter etnografic realizate în anii 2003 - 2005..." ..."Folosirea proprietăților curative ale apei și nămolului sărat în locul în care se află ele, prin săparea unor mici gropi lângă izvoare, în care se adună apa, formând ochiuri de apă sărată, cum ar fi de exemplu la Comănești, jud. Harghita, sau prin băi în lacurile cu apă sărată, neamenajate, cum ar fi de exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele zone aceasta nu depășește 3 metri, din cauză că meșterii au dat de sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână întâlnim la Ideciu de
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
rugăciune mai intensă; întâlnirea cu leprosul căruia îi sărută rănile; vocea lui Christos care-i vorbește din Răstignitul din bisericuța San Damiano; pelerinajul la Roma și prima experiență de sărăcie voluntară. Convertirea lui a însemnat o schimbare radicală a vieții. Izvoarele pun la originea acestei convertiri diferite evenimente: o reevaluare a propriei vieți ca urmare a bolii; un vis tainic în ajunul unei noi expediții militare spre sud, împotriva împăratului (visul de la Spoleto, în care Isus l-a întrebat: "Francisc, ce
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
comanda a 2000 de soldați și a primit ordin de a proteja teritoriul britanic din Valea Ohio. Marin a urmat traseul lui Celeron, construind fortărețe, ca Fort Presque Isle pe malul lacului Erie și Fortul Le Beouf pentru a proteja izvoarele LeBoeuf Creek. A capturat comercianți britanici. Acest act i-a alarmat britanicii și pe irochezi și astfel, Tanagrisson, căpetenia Mingo, a mobilizat trupe și le-a dus până la fortul La Boeuf, amenințându-i pe francezi. Irochezii au trimis delegați la
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
asemenea fratelui său mai mare - va deveni și el pictor, fiind cunoscut sub numele de Lo Scheggia. Masaccio sosește la Florența în perioada de înflorire economică și culturală a orașului, în zorii Renașterii. În toate domeniile artei idealul clasic devine izvorul de inspirație. Nu știm de la cine a învățat să picteze, dar evoluția personalității sale creatoare a fost influențată incontestabil de mediul artistic florentin, în mod deosebit de doi artiști de seamă, arhitectul Filippo Brunelleschi și sculptorul Donatello, de care a fost
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]