22,289 matches
-
găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva cum ar fi traducerea culturală încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de atunci: probabil pentru că am găsit un mod de a-mi exprima experiențele ce țin de limbaj. Sigur că mai există multe altele. Poezia a fost principalul pentru mine de când mă știu: e mai profundă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
goală. Acasă am un șopron la capătul grădinii. L-am vopsit albastru, am pus cărți, o masă și un radiator, iar pisicile și cu mine stăm mai tot timpul acolo. LV. Cum ai caracteriza poezia britanică de azi? FS. Mă tem că nu mă entuziasmează la fel de tare ca traducerile ori poezia americană. E ciudat că o cultură mai globalizată și mai efemerizată decât cea britanică a izbutit să păstreze locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic doar un pic mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează "tandrețea" mea, unii nici nu pot găsi emoție în ce scriu. Aceștia consideră că scriu cu o detașare ciudată. Mă tem că așa e. Ceea ce nu e un motiv pentru ca cei din imediata mea apropiere să se lovească de distanța mea. Asta e mai greu de înțeles. Nu mă consider, nu vreau să fiu un poet liniștitor, dar ca bărbat chiar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în această privință. L-am avut profesor la Leeds pe minunatul poet Martin Bell. Mi-a spus cândva că știe să facă farmece și se închina lunii de trei ori în fiece noapte. Nu mi se pare deloc nefiresc. Mă tem că până și faptul că-ți răspund la astfel de întrebări poate să-mi aducă ghinion. LV. Scrii în The Child I Never Was: "Copilul ce n-am fost nicicând face poezie". Chiar privești lumea cu îngăduința unui copil lipsit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
192, în preajma căruia erau depozitate. Au rămas posterității doar 83, dintre care, cele mai traduse, mai circulate și cercetate sunt cele privind: pregătirile anatomice, disecția, fiziologia, patologia, sistemele medicale, sectele medicale și critica lor, recomandări studenților, terapeutică, practică medicală curentă; teme de filosofie, filologie, retorică, arte etc. Cartea sa, considerată breviar medical al Evului Mediu, se intitulează Ars parva și se referă la esențialul medical. Cărțile sale, ca și ale lui Hippocrat, au cunoscut, timp de secole, cea mai mare circulație
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
printre ei lecuitori, deși limitați ca inițiere. Ei foloseau terapeutica știută, în forme rudimentare care au evoluat în contact cu medicina avansată a altor popoare. Din experiență directă evreii cunoșteau și dizenteria, litiaza vezicală, hemoroizii, varicele, icterul, psihopatiile. Iudeii se temeau de mușcăturile de câini, viespi, șerpi. Operau cezariene, puneau ventuze, vindecau entorse, luxații, puneau proteze, castrația era interzisă și pe animale. Foloseau somnifere, analgezice. Căsătoriile cu alienați, epileptici, hemofilici erau interzise ca și cele privind pe contagioși. în Levitic și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unanimitate membru al Societății Regale din Londra, lucru care l-a bucurat nespus. Tot atunci, a devenit și membru al Academiei Franceze de Științe. Pe măsură ce devenea tot mai celebru, el era vizitat de învățați și nobili, dar uneori era irascibil, temându-se că vor să-i fure instrumentele. Altfel au stat lucrurile în 1698 când Leeuwenhoek a fost vizitat de țarul Petru cel Mare al Rusiei, căruia i-a arătat circulația din coada unui țipar. Aceasta l-a încântat în așa
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
elevilor cu performanță școlară scăzută. III.6 Relația profesor - elev în construirea autonomiei elevului Gradul de autonomie și formarea elevilor depinde în mare măsură de profesor: profesor - despot, profesor - dădacă sau profesor - partener. Elevul autonom este elevul care nu se teme să își exprime punctul de vedere, argumentează logic și coerent, se implică cu pasiune în situațiile noi apărute în școală, are inițiativă, are încredere în capacitățile proprii și își asumă răspunderea pentru acțiunile sale. Nu se lasă influențat de judecățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la stat și fermecătoare la chip. Și Manase îi lăsase aur și argint, robi și roabe, vite și țarini, pe care ea acum le stăpânea. Și nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vreo vorbă rea, fiindcă ea se temea de Dumnezeu foarte. (8: 7,8). Evenimentele s-au petrecut în timpul lui Nabucodonosor. Holofern, generalul oștirii sale, a cucerit mai multe cetăți și ținuturi. S-a apropiat de Ierusalim, a tăiat alimentarea cu apă a cetății Bethulia. După 34 de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut. Și degrabă mergând, spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și iată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Gasparei Stampa. Reproducem un sonet: Cum știe cel ce-așteaptă-a fi o vreme lipsit de hrana care-n viață-l ține, cum știe, zic, a se hrăni pe sine peste puteri, așijderea din vreme Inima mea, ce-adânc și mult se teme că vei pleca, să știe se cuvine ajunul lung și foamea ei de tine să-și stâmpere din timp ca să se-ntreme. De-aceea, ochi ai mei, cu duioșie priviți frumosu-i chip și ca din unde sorbiți de pe obrazu-i bucurie, și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Purta talismane, se visa o sfântă, făcea acte de caritate: cosea haine pentru săraci, trimitea lemne de foc pentru lăuze, tricota haine pentru orfani, dădea de mâncare oamenilor fără căpătâi. Preotul era îngrijorat de comportamentul ei tot mai labil, se temea să nu se smintească. Reapariția lui Léon, care între timp își terminase studiile și se angajase într-un cabinet de avocatură, îi reaprinde dorința de a evada din mediocritatea prozaică a vieții zilnice. Aventura cu strania doamnă Bovary l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și expună pânzele și a fost pe punctul de a refuza pentru a nu fi departe de iubita lui Myriam. Se temea că ar putea fi un prilej de despărțire. La insistențele celor din Londra, a plecat răvășit de gânduri. Presimțirile s-au adeverit, la întoarcere a găsit o scrisoare de la ea în care îl anunța că a plecat cu un domn
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
văzut-o pe comediana Thaïs, că a fost tulburat de ființa ei. Era cât pe ce să cadă în capcana relației cu ea. S-a apropiat cu timiditate și fără bani de casa curtezanei ce avea 15 ani, s-a temut însă că va fi refuzat. Ulterior, gândul la Thaïs a devenit păcatul lui cu care urma să se lupte. Lui Pafnutie îi apărea ca o ispită care-l urmărea și-i submina liniștea. Se ruga la Dumnezeu să-i îndepărteze
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
suprafață. Era ca și cum aș fi fost zgâriat cu unghiile: urmarea era o umflătură, o jupuitură, o scurgere de puroi infect. A trăi în asemenea condiții însemna oare să trăiești, o, Doamne Dumnezeule?" (p. 64) Ca și Platon, Sfântul Augustin se teme în special de acele fenomene de isterie colectivă ce pot galvaniza spectatorii din teatru aproape tot atât de tare ca cele ce pun stăpânire pe o mulțime adunată la jocurile de circ. Individul nu reușește decât cu greu să lupte împotriva acestei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el însuși ar putea fi atins de o lovitură a sorții analogă. Chiar prin acest mijloc se realizează fenomenul de identificare. Cele două afecte sunt îndreptate, unul în afara eului, spectatorul simțind milă pentru erou, celălalt către eu, în măsura în care spectatorul se teme pentru el însuși. "Mila este adresată omului care nu a meritat o asemenea nenorocire, spaima față de nefericirea semenului". (cap. 13) Această introducere în joc a milei și a fricii creează catharsisul. Termenul grecesc, compus din prepoziția cata (în vederea) și din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fie adaptat pe măsură. Lui îi revine misiunea de a lua partea celor buni și de a da sfaturi ca un prieten, de a-i modera pe cei ce se înfurie și de a-i iubi pe cei care se tem să nu greșească; lui îi revine sarcina de a lăuda felurile de bucate ale unei mese frugale, binefacerile justiției și ale legilor, pacea care deschide porțile orașelor; el trebuie să păstreze confidențele, să-i implore pe zei și să-i
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
împinse prea departe fără a le adapta cazurilor speciale, altfel devin loc comun, care cu siguranță va plictisi auditoriul, pentru că el face să lâncezească acțiunea, și oricât de fericit ar reuși să facă această etalare a moravurilor, trebuie să ne temem în continuare să nu fie unul dintre ornamentele ambițioase pe care Horațiu ne ordonă să le înlăturăm." Chiar dacă Corneille consideră sentințele ca pe cea dintâi dintre utilitățile poemului dramatic, și chiar dacă nu șovăie să le introducă în cuvântarea personajelor sale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cea care, în fiecare scenă, arată ceva nou, care ține în permanență spiritul în atenție și care, printr-o sută de mijloace surprinzătoare, își atinge pe nesimțite scopul." De aceea regula unității de acțiune întâlnește multă rezistență. Adversarii ei se tem că ea va vesteji creația, restrângând foarte tare alegerea subiectelor, punând frâu imaginației. Pentru autorii baroci precum Rotrou sau Pichou, precum Rayssiguier sau Mareschal, care vor să facă din teatru o "Prescurtare a întregului univers" ("Abrégé de tout l'univers
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tandrețe către Astyanax, fiul pe care i l-a dat Hector, și nu, cum o face Euripide, ca ibovnică a lui Pyrrhus, de la care a avut un al doilea copil. "Subiectul ei este totuși foarte diferit: Andromaca, la Euripide, se teme pentru viața lui Molossus, un fiu pe care ea l-a avut cu Pyrrhus, și pe care Hermiona vrea să-l omoare ca și pe mama lui. Dar aici nu este vorba de Molossus. Andromaca nu mai cunoaște alt soț
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin această greșeală de interpretare, adaugă o dimensiune morală catharsisului poate în scopul de a-i îmbuna pe docți și pe Părinții Bisericii, ostili teatrului -, total absentă la Aristotel. Spectatorul, văzându-l suferind pe erou din cauza unei nenorociri nemeritate, se teme, după părerea lui, să nu i se întâmple ceva asemănător. Plasat în fața ravagiilor pe care le produce pasiunea la protagonist, el va încerca de acum înainte să-și domine pasiunea care, la el, ar risca să provoace aceleași efecte. "Ne
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
va încerca de acum înainte să-și domine pasiunea care, la el, ar risca să provoace aceleași efecte. "Ne este teamă, spune el (Aristotel), de cei pe care îi vedem suferind o nenorocire pe care nu o merită, și ne temem să nu ni se întâmple una asemănătoare, când îi vedem pe semenii noștri că suferă din cauza ei. Astfel, mila îmbrățișează interesul persoanei pe care o vedem suferind, teama care urmează o privește pe a noastră, și numai acest pasaj și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mult mai puțin, dacă altcineva decât mama sa i-ar cere sângele iubitei sale sau dacă altcineva decât iubita lui i l-ar cere pe cel al mamei sale, sau dacă după moartea fratelui său, care îl face să se teamă să nu fie victima unui atentat asemănător, ar trebui să se păzească de alții, decât de mamă și de iubita lui. Reprezintă deci un mare avantaj, pentru producerea milei, legătura de sânge și cea a relațiilor de dragoste sau de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care o avem față de cei care îi tiranizează, pentru că se speră într-una că vreo întâmplare fericită îi va împiedica să moară; și deși crimele lui Focas și Cleopatra sunt prea mari pentru a-l face pe auditor să se teamă că ar comite ceva asemănător, sfârșitul lor funest poate avea asupra lui efectele despre care tocmai vorbeam." (Discurs despre Tragedie) Cazul omului foarte virtuos care este persecutat "din ordinele altuia care nu (este) destul de rău ca să atragă prea multă indignare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
privesc; în sfârșit, mișcări adevărate care incendiază întreg parterul și lojile toate: și lucrurile astea, spui dumneata, nu emoționează decât indirect, și nu stârnesc pasiunile decât accidental?" (Scrisoare către Părintele Caffaro cu privire la Comedie) Efectele operei sunt și mai mult de temut, dacă ne luăm după Bossuet, căci ele pătrund mai adânc în sufletul spectatorilor. În timp ce farmecul melodiei adoarme spiritul critic, spectatorul se lasă în voia magiei spectacolului. Din același motiv, dar urmărind un scop diferit, Brecht, la rândul său, cu trei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]