22,073 matches
-
odată. Nu distanța dintre scriitor și Capitală trebuie să preocupe, ci distanța dintre el și el, dintre el și ceea ce scrie. Chiar dacă pecetea formării spirituale într-un anume loc este vizibilă, centrul pământului este în tine, indiferent de oră, de veac. Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național s-a vernisat, pe 26 februarie, o expoziție cu desenele dumneavoastră. Cu ce gânduri ați pășit în cel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că vine primăvara. Apoi, te gândești că vine vara, vine toamna, vine iarna. Acum bucuria e mai de scurtă durată, dar ce să faci, la... 50 de ani, câți am, am suportat toate aceste treceri. E bine că ați înjumătățit veacul și că sunteți tânăr în spirit, poate ne molipsiți și pe noi. Care dintre anotimpuri v-a plăcut în mod special? Primăvara, pentru că atunci încolțesc toate speranțele. Ai apoi la dispoziție un timp mai îndelungat, vara întreagă și o parte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Siretului, boierului Cernat ploscarul și fratelui său, Șteful, relevă importanța actului și prin natura sa clară, căci el „arăta vechimea satelor moldovenești, în părțile de jos, spre Galați. Și în aceste părți, țara era plină de oameni și sate, în veacul al XV-lea”. La aceeași concluzie au ajuns și cercetătorii Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când resping afirmațiile acelora care „văd anume pete albe pe harta demografică a Țării Românești și a Moldovei ca fiind lipsite de fundament
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
emanau cu acest prilej pentru a „nu fățări și a arăta hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac”. Se înțelege că e vorba de o stăpânire avută mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc cu mult timp înaintea datelor din documentele de danie de la Vasile Lupu, dacă avem în vedere că hotarele lor sunt specificate pentru fiecare stăpânire și ele trebuie în continuare „să fie după vechile hotare pe unde au apucat din veac”. 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe O caracteristică, frecvent întâlnită în cuprinsul documentelor vechi, demnă de atenție sporită, are în vedere aspectul cu privire la includerea în acte a întregului hotar al satului sau moșiei ca stăpânire boierească, deși, de multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hătmăneasa Rucsandra Rosăt, cu primirea și a soțului, hatmanul Alecu Rosăt Roznovanul, au făcut arătare că părțile de moșiile Dămăceanca, Sineștii, Dumbrăvița și Umbrăreștii, cu toate acareturile aflătoare pe dânsele, de la ținutul Putnei, ce le are zestre, le vinde de veci ...” prin listă de licitație. Cumpărătorul ? „După cea mai de pi urmă strigari [...] n-au dat nimini altul mai folositoriu preț decât dumnialui boerul logofăt și cavaler Costachi Conachi, soma de nouă mii una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA NEAMULUI”, cum a remarcat Nicolae Iorga, fenomenul veșniciei a fost posibil tocmai pentru că în sat a sălășluit esența existenței și devenirii noastre ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării de fața și care, cu unele pierderi pe parcursul istoriei, s-au păstrat atât documentar, cât și în realitate până în zilele noastre, incongruențele sunt evidente. Căci și situația demografică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum în obiecte de folosință muzeistică prea puțin căutate și prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul senzaționalului, a fabulosului, fie din comoditate ori lipsă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
predispuse distrugerilor din diverse cauze și, în consecință, și ștergerea urmelor existenței lor din peisajul a ceea ce numim „vestigii arheologice”. Existența vetrelor de sat însă, a hotarelor și a oamenilor care le-au stăpânit de-a lungul istoriei, hotarele din veac, înseamnă prin ele însele așezări stabile, „cuprinse sub vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o zonă joasă, ca altitudine, construcția locuințelor s-a pretat, încă de timpuriu și până
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că și „mănăstirea Bohotin va asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privilegii mănăstirii Putna, ctitoria sa, pe un mare număr de sate, printr-un hrisov din care reținem interesantul pasaj: „toate cele mai sus scrise sate, cu toate hotarele lor vechi și cu tot și cu toate câte au ascultat din vecii vecilor de aceste sate și au ținut de ele, precum stă scris în privilegiile de cumpărătură și de danie”. Prin urmare, satele cu structurile ce asigurau veniturile și dreptul asupra acestora își aveau temeiul juridic printr-o ascultare ce data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aceste sate și au ținut de ele, precum stă scris în privilegiile de cumpărătură și de danie”. Prin urmare, satele cu structurile ce asigurau veniturile și dreptul asupra acestora își aveau temeiul juridic printr-o ascultare ce data din vecii vecilor, adică din vremuri imemoriale, expresia neputând fi interpretată în acest context ca o figură de stil, ci ca realitate juridică, pe care marele voievod o cunoștea ca existând din timpuri foarte vechi. Un act de mai târziu, curios prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a rămas ca la început. Prin urmare, doresc să subliniez și să se rețină că nu autohtonii poartă vina inadaptării la muncă a celor mai mulți dintre foștii robi țigani și urmașii lor, cum se afirmă de către necunoscătorii împrejurărilor date, ci, poate, veacurile trecute și o anume genă ce-i face inadaptabili la efort, deși dispun de potențial fizic și intelectual deosebit. Astfel se face că, în momentul de față, țiganii umbrăreșteni se găsesc în aceeași stare de viețuire precară și primitivă, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu va fi mai mare decât 2 treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se referă la moșiile cu suprafețe mici, ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe de o parte, chiar și în posteritate, pe de alta. Legenda românească a Meșterului Manole este cea mai grăitoare din acest punct de vedere. Dar cum condițiile nu au fost aceleași pentru toți creatorii de opere care să înfrunte veacurile, evident că nu toate așezările umane pot fi reprezentate la fel, ele nici nu sunt uniforme sub acest aspect; totuși, fiecare comunitate are o anume contribuție la tezaurul de valori care le dă dreptul urmașilor de a se mândri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răotăților”, astfel încât e de înțeles de ce oamenii locului s-au mulțumit cu locașuri de cult modeste, cu o viață religioasă care să răspundă, în primul rând, trebuințelor sufletești imediate și nu grandorii prin care să fi urmărit să stârnească admirația veacurilor. Că astfel au stat lucrurile se poate ușor demonstra prin faptul că aproape toate bisericile de pe teritoriul comunei noastre, ca și în satele din jur, au fost locașuri simple, din materiale ușor perisabile, multora pierzându-li-se orice urmă. Prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie se află alături de biserica în funcțiune acum. Supoziția se bazează pe urmele arheologice care atestă o viețuire aici cu o continuitatea de câteva bune veacuri, pe faptul că am văzut, în urma lucrărilor de grădinarie de prin anii 70, un craniu în zonă, pe criteriul că pe această vatră nu se produceau inundații, fiind teritoriul cel mai prielnic pentru existența comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ministerul Justiției, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Agenția Națională Antidrog, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Serviciul Umanitar pentru Penitenciare, Fundația "Stânca Veacurilor", Fundația "Reforma Justiției Penale", Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin, Asociația "Youth for Justice" etc. În perioada octombrie-decembrie 2011, accentul a fost plasat asupra activităților de promovare a proiectului "Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate", prin demersuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
Biserica Ortodoxă Română Centrul Creștin de Reintegrare Socială "Onisim" - Bistrița Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Umană Compania "Red Family" Crucea Roșie Română Federația "Filantropia" - Biserica Ortodoxă Română Fundația "Estuar" Fundația "Prison Fellowship România" Fundația "Reforma Justiției Penale" Fundația "Stânca Veacurilor" Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului Organizația "ALIAT" (Alianța pentru Lupta împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor) Organizația Religioasă "Martorii lui Iehova" Organizația "Samusocial" din România Patronatul Român Societatea Independentă Română pentru Drepturile Omului Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România - Uniunea Comunităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]