24,349 matches
-
creșterea numărului cazurilor cu bacili Koch atipici: ovis, bovis, avis, Kansasi etc. care dau forme atipice de boală, mai greu de recunoscut și de diagnosticat bacteriologic. În decursul ultimilor 20 de ani au evoluat și concepțiile terapeutice, care s-au adaptat la diverse forme de boală prin îmbunătățirea posibilităților de investigație și tratament medical, a posibilităților tehnice, a explorărilor funcționale complexe și a celor anatomo-patologice, a acumulărilor de cunoștințe bacteriologice. Aceste date pun în fața chirurgiei toracice probleme noi necunoscute anterior ce
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
frecvente, dar cu nări uscate. Amigdalele sunt inflamate. Răceala coboară imediat în piept, ceea ce este exprimat prin tuse, ca o gâdilitură de la praf sau ca de la o pană în gât. Este agravată după inspir și după mâncare. c. Kalium carbonicum - adaptat la persoanele sensibile la schimbările atmosferice, la orice curent de aer, mereu tremurând, cu tendință la răceală. Coriză descendentă, cu puroi fetid, galben-verzui. Obstrucția nasului este ameliorată la mers în aer curat. Frigul duce mereu la dispnee. Expectorația este dificilă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
calmării neliniștii organice a temporalului. Individul se supune sorții sale în măsura în care trăiește dorințele și exaltarea lor nesănătoasă, încercînd totodată să o domine mai mult sau mai puțin eficient cu ajutorul reflecției conștiente. Specia evoluează în timp. Pe parcursul evoluției, viața psihică se adaptează în cele din urmă nu numai obstacolelor din jur (funcția conștientă). Previziunea intelectuală evoluează și ea spre clarviziunea spiritului. Intelectul utilitar poate depune eforturi în vederea realizării oricărei dorințe fără să țină cont de valoarea reală a satisfacției oferite de aceasta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cel mai evoluat al omului: spiritul supraconștient, care tebuie el însuși să devină conștient. Omul a pierdut siguranța instinctivă (aceasta fiind cauza spaimei lui) și trebuie să găsească certitudinea spirituală, care nu se află decît în adevărul legal. Animalul este adaptat instinctual exigențelor invitabile ale mediului său; prin intermediul intelectului omul modifică ambientul și îl adaptează nevoilor sale, ceea ce include pericolul exaltării acestora, prejudiciu datorat intelectualizării. De asemenea, prin spiritul său, omul trebuie să-și adapteze nevoile nu numai la accidentul ambiental
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Omul a pierdut siguranța instinctivă (aceasta fiind cauza spaimei lui) și trebuie să găsească certitudinea spirituală, care nu se află decît în adevărul legal. Animalul este adaptat instinctual exigențelor invitabile ale mediului său; prin intermediul intelectului omul modifică ambientul și îl adaptează nevoilor sale, ceea ce include pericolul exaltării acestora, prejudiciu datorat intelectualizării. De asemenea, prin spiritul său, omul trebuie să-și adapteze nevoile nu numai la accidentul ambiental, ci și la egalitatea misterioasă, la sensul vieții. Spre deosebire de omul devenit conștient, animalul este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît în adevărul legal. Animalul este adaptat instinctual exigențelor invitabile ale mediului său; prin intermediul intelectului omul modifică ambientul și îl adaptează nevoilor sale, ceea ce include pericolul exaltării acestora, prejudiciu datorat intelectualizării. De asemenea, prin spiritul său, omul trebuie să-și adapteze nevoile nu numai la accidentul ambiental, ci și la egalitatea misterioasă, la sensul vieții. Spre deosebire de omul devenit conștient, animalul este încorporat biologic în sensul vieții. Aici își găsește el odihna. Călăuzit de instinctul său, el nu are de ales, dar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
culturală a ființei umane nu poate fi înțeleasă în adevărata ei semnificație fără distincția aceasta. Dacă viața nu ar progresa decît prin evoluția succesivă a inconștientului spre conștient, cu excepția supraconștiinței etice, primul om nu ar fi decît o maimuță superioară adaptată la ambianță mai bine decît primatele. Nici poziția (verticală, nici eliberarea mîinilor și mînuirea instrumentelor, semne ale nașterii intelectului utilitar, nu l-ar distinge definitiv de animalitate. Omul din Neanderthal nu este încă un veritabil om, chiar dacă el este strămoșul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simplității și a evidenței acestei constatări. De unde ar proveni elanul animant al omului dacă acesta nu ar fi prefigurat evolutiv? Misterul animării se manifestă la animalele superioare sub forma instinctivității, spirit preconștient, preștiință de neconceput și totuși manifestă, capabilă să adapteze armonios speciile animale la condițiile de existență oferite de ambianță. Instinctivitatea animantă se găsește sub forma evoluată a supraconștiinței etice la om, animal devinit semiconștient expus la opțiunea individuală și la posibile greșeli. Spiritul supraconștient al omului nu este mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o persoană stăpână pe sine, un membru folositor familiei, bisericii și societății. Pentru că educația este arta formării omului de mâine, părinții nu pot fi oameni ai trecutului, ancorați în formule, ci trebuie să meargă pe cale împreună cu copiii lor, să-și adapteze pasul cu ei „pentru a-i lăsa liberi să continue singuri imediat ce sunt în stare de aceasta". Ei au datoria de a le forma copiilor conștiința, caracterul, voința, să le construiască personalitatea dotată cu sens critic pentru a fi capabili
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
un om gol pe dinăuntru!". Din fericire, mai există încă părinți care nu renunță la misiunea lor, conștienți fiind că opera educațională este îndelungată și cere efort susținut. Pentru a avea loc această acțiune educativă este necesar un ambient educațional adaptat în care, încă din primii ani, copiii să poată găsi răspunsurile cele mai valide la fiecare problemă. Asemenea grădinarului ce se ocupă de fiecare sămânță în mod diferit funcție de factorii necesari încolțirii ei, creșterii și dezvoltării viitoarei plante, părintele trebuie
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
vor fi fragili și sensibili ca plantele din seră care nu suportă clima uneori neprielnică, din afara mediului în care au crescut. Când vor trebui să facă față dificultăților inerente vieții în afara familiei, vor constata că nu vor reuși să se adapteze pentru că nu au fost lăsați să se confrunte cu realitatea care nu rareori este dură. Aceștia vor fi deprimați, vor plânge, se vor simți respinși și nu vor putea înfrunta situația neplăcută, ceea ce denotă faptul că au un respect de
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
de rezervă. Deși, la început, puteți opta pentru selectarea elevilor mai mari (clasele VIII XII), puteți să selectați si copii mai mici. În acest caz procedura de selectare si instruire care este propusă în această lucrare va trebui să fie adaptat vârstei lor. Sunt mai multe criterii de alegere a mediatorilor. Cele mai importante ar fi: respectarea diversității, capacitățile personale, dorința de a participa si disponibilitatea. a. Respectarea diversității. În mod ideal mediatorii trebuie să fie o porțiune reprezentativă a elevilor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
a economiilor naționale. Relațiile internaționale actuale sunt rezultatul unei permanente înfruntări, alinieri și realinieri de forțe colective, state sau organisme para statale. În această dinamică permanentă, cursul evenimentelor e fundamental determinat de factorul principal de inițiativă, în funcție de acțiunea căruia se adaptează forțele secundare, prin asociere sau opoziție cu cel dintâi. În zilele noastre, relațiile internaționale se desfășoară sub semnul globalizării, rezultat politic final a trei mari șocuri la scara mondială petrecute în secolul al XX-lea: Primul Război Mondial, Al Doilea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acestea au o practică destul de veche din punct de vedere istoric, mulți specialiști consideră că își au originea în perioada interbelică, însă există și păreri potrivit cărora sancțiunile economice au o practică extrem de veche, chiar din Antichitate, forma lor fiind adaptată contextului. Astfel se poate spune că deși impunerea sancțiunilor economice este o practică diplomatică des întâlnită pe scena internațională, prezintă multe neajunsuri și de multe ori revoltă opinia publică internațională care este nevoită să asiste la pedepsirea unor cetățeni nevinovați
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
științifică de o veritabilă anvergură internațională, care adoptă o perspectivă Nord-Sud, bazată pe propriile studii ale autorului și ale echipei sale. Textul este viu, atractiv și demontează câteva idei preconcepute despre violența școlară. Mizele actuale la care trebuie să se adapteze cercetătorii, practicienii, oamenii politici și chiar mass media sunt foarte bine prezentate. O altă calitate a lucrării de față este caracterul ei multidisciplinar. Această sinteză, cum subliniază Éric Debarbieux însuși, se înscrie la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, mergând
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
decât cauze școlare pentru eșecul școlar, propune o viziune consensuală a raporturilor sociale (înțelegeri locale, mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni (schimbarea practicilor, profesionalizarea meseriei de dascăl), este folosită (lucrările și analizele ei) de politicieni și adaptată la categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind astfel la legitimarea măsurilor în favoarea descentralizării și autonomiei școlilor". Această critică vizează direct o celebră echipă de cercetare în științele educației de la Universitatea Paris-VIII, ESCOL, și lucrările lui Bernard Charlot, unul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care a studiat pentru prima oară legătura dintre funcționarea școlilor și victimizarea elevilor și dascălilor. Este și cazul echipei californiene a lui Furlong (Furlong et al., 1998), care a întocmit un chestionar referitor la victimizare și climatul școlar, preluat și adaptat de echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de a introduce ca variabile ce explică violența motive din interiorul unităților școlare și vom vedea principalele rezultate studiind, mai departe, cauzele violenței școlare. Această integrare a variabilelor organizaționale și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studiu longitudinal prelungit timp de treizeci și doi de ani (Werner, 1999) pe un eșantion de 545 de copii, că, în ciuda unei expuneri precoce la diferiți stresori (sărăcie, violență sau absența tatălui etc.), acești copii "rezilienți" au știut să se adapteze corect și n-au prezentat episoade violente sau delincvente. Dacă sărăcia este violență, nu înseamnă că și săracii sunt obligatoriu violenți. Nu există un handicap socio-violent. Acumularea factorilor de risc Nu există așadar o cauză unică a violenței. Nici un factor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi obiectul următoarei noastre cărți. Să spunem doar că Observatorul European face comparații empirice pornind, printre altele, de la un chestionar despre victimizare și climatul școlar, standardizat, dar adaptat de cercetătorii locali cu o procedură clasică de testare și re-testare. Corectitudinea instrumentului nostru de măsură este excelentă, căci în toate cazurile coeficientul alpha al lui Cronbach (procedură statistică de măsurare a acestei calități) este mai mare de 0,65
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ani este de 207 la mie. Doar o slabă majoritate de 51% din populație are acces la o sursă de apă potabilă. Rata alfabetizării la adulți este de 13%, dintre care de abia 8% la femei. Joseph Dougoudia Lompo a adaptat și administrat chestionarul nostru unui eșantion de 304 adulți (profesori și directori) și 1 125 de elevi, din clasa a cincea pînă în ultimul an de liceu, într-un total de 80 de unități, adică 16,13% din ansamblul unităților
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a personalului înainte de aplicare). Iată, potrivit raportului întocmit de Surgeon General (2004) în SUA, standardele științifice utilizate pentru a măsura efectele unui program de prevenire a violenței. Tabelul 29. Standarde științifice pentru stabilirea efectelor unui program de prevenire a violenței (adaptat după Surgeon General, 2004) Program model • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în fine, o proporție de copii cuprinsă între 1% și 7% din efective prezintă probleme grave, uneori cronice de comportament și are nevoie de "o supraveghere profesională pe măsură" (Royer, 2005). Pentru a reprezenta lizibil strategiile posibile de prevenire, să adaptăm încă o dată un tabel realizat de US Surgeon General, care face o sinteză bine actualizată a diferitelor treceri în reușită ale subiectului. În acest tabel, rezultatele sunt simple: sunt strategii cu eficacitate demonstrată și strategii care nu merg. Tabelul este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inclus în program. Leadership motivat și efectiv al proiectului. Director eficient de program. Echipă bine antrenată și motivată. Resurse suficiente. Implantarea programului așa cum a fost conceput". Pentru a încheia această trecere în revistă a condițiilor de eficacitate a programelor, vom adapta și comenta în final un tabel propus de Denise C. Gottfredson (in Sherman et al., 2002, p. 148) în concluzia analizei sale extrem de profunde pe 178 de studii empirice, în legătură cu ceea ce funcționează în prevenirea criminalității, precum și în prevenirea diverselor conduite
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pentru a pune mai bine problema, vom folosi o dublă întrebare pusă într-un text de Galloway și Roland, apărut recent (Galloway și Roland, in Smith, 2005), în legătură cu lupta împotriva fenomenului de school bullying, dar pe care o putem ușor adapta la problema violenței în general: "Acordul referitor la natura adesea ascunsă a bullying-ului și la impactul lui distructiv nu conduce la concluzia că modul cel mai bun de a-l reduce ar fi campaniile centrate puternic pe bullying. Înainte să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la un răspuns conform cu preprogramarea lor, agenții raționează cu privire la (interăacțiunile lor, fiind în stare să permită sau să restricționeze accesul unui anumit utilizator. Aceste „obiecte” cognitive virtuale sunt dotate cu „memorie” și dispun de autonomie reglată prin parametrii programării, își adaptează și își reglează comportamentul în funcție de schimbările din spațiul digital și din cel fizic-uman. Agenții cognitivi operează în lumile virtuale, putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să acționeze sau să modifice spațiul digital, să răspundă în mod particular fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]