23,978 matches
-
domnitorului Petru cel Tânăr (1559-1568). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega și Buștenari cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Prahova, reînființat. Telega se află în zona de influență economică a orașului Câmpina, unde se află majoritatea locurilor de muncă a locuitorilor din Telega. Agroturismul și turismul balneoclimateric au existat în stadiu incipient încă din anii '70, dezvoltându-se în jurul Băilor Telega (lac salin apărut pe una din fostele guri de ocnă) și al pitorescului împrejurimilor. Dezvoltarea agroturismului a beneficiat - și beneficiază în continuare - de apropierea de București și de poziția sa la începutul Văii Prahovei. Cu toate acestea, agroturismul nu
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
nefiind exploatat întregul său potențial. În schimb, apropierea de București a dus la dezvoltarea sectorului imobiliar. Un număr însemnat de bucureșteni achiziționând case de vacanță pe dealurile Telegii, începând cu anii '70. Încă din anii '30, Telega era renumită pentru băile sale ("Băile Telega"). În jurul acestor băi s-a dezvoltat turismul balneoclimateric. Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentrație al sării (clorură de sodiu și altele) și stabilitatea apei conferă acțiuni terapeutice pentru boli ale aparatului locomotor după cum
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
întregul său potențial. În schimb, apropierea de București a dus la dezvoltarea sectorului imobiliar. Un număr însemnat de bucureșteni achiziționând case de vacanță pe dealurile Telegii, începând cu anii '70. Încă din anii '30, Telega era renumită pentru băile sale ("Băile Telega"). În jurul acestor băi s-a dezvoltat turismul balneoclimateric. Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentrație al sării (clorură de sodiu și altele) și stabilitatea apei conferă acțiuni terapeutice pentru boli ale aparatului locomotor după cum urmează: Telega
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
schimb, apropierea de București a dus la dezvoltarea sectorului imobiliar. Un număr însemnat de bucureșteni achiziționând case de vacanță pe dealurile Telegii, începând cu anii '70. Încă din anii '30, Telega era renumită pentru băile sale ("Băile Telega"). În jurul acestor băi s-a dezvoltat turismul balneoclimateric. Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentrație al sării (clorură de sodiu și altele) și stabilitatea apei conferă acțiuni terapeutice pentru boli ale aparatului locomotor după cum urmează: Telega a devenit cunoscută în
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
m din care: 8973 m în satul Boghiș. Rețeaua de canalizare și tratarea apelor uzate se află în curs de realizare, lucrarea fiind finanțată din fonduri accesate prin proiectul PHARE. În partea de nord a satului se află stațiunea turistică BĂILE BOGHIȘ care reprezintă o atracție turistică datorită apei termale care are efecte terapeutice.În localitatea Boghiș se află un cămin de bătrâni care oferă servicii unui număr de 50 de asistați.
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
pîrîului Govăjdia, în anul 1754 era deja în folosință. Între anii 1848-1849 s-au produs baionete și cazmale militare, în 1872 s-a dezafectat. Atelierul de la Plosca în 1700 era deja în funcțiune însă a fost dezafectat în 1815. La Baia Plosca "(în maghiară: Ploszkabánya, în germană Plotzka)" s-a exploatat minereu de fier încă din perioada romanilor. Exploatarea de minereu a fost reluată în 1858 de către asociația minieră de la Brașov, și în 1890 a fost preluat de Societatea pe acțiuni
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
se plătește între 5-9 miliarde de lei pentru acești producători. Întreprinderea are 326 de angajați. Ceea ce privește potențialul economic, în industria alimentară a însemnat 24,5% din bugetul județului Harghita în 2002, și 31,5% industria de prelucrare a laptelui. Baia balneoclimaterică cu apă minerală este o atracție importantă în turism și turismul rural. Efectele benefice ale apei conținând calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
balneoclimaterică cu apă minerală este o atracție importantă în turism și turismul rural. Efectele benefice ale apei conținând calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o baie în aer liber, care după o scurtă funcționare a fost luată de apele Mureșului într-o inundație. Baia actuală cu 14 bazine a fost înființată în anul 1968 de către Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Gheorgheni. La aceasta s-
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o baie în aer liber, care după o scurtă funcționare a fost luată de apele Mureșului într-o inundație. Baia actuală cu 14 bazine a fost înființată în anul 1968 de către Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Gheorgheni. La aceasta s-a adăugat un cabinet medical. Apa poate fi folosită în curele interne în vindecarea enterocolitei acute și cronice
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
s-a adăugat un cabinet medical. Apa poate fi folosită în curele interne în vindecarea enterocolitei acute și cronice, antiseptic în inflamațiile cronice ale căilor urinare, piatră biliară și urinară, diabet, gută, tulburări ale digestiei calciului, hipoaciditate, astenie. Curele prin băi se pot folosi în cazurile de boli miocardice, hipertensiune, boala Basedow, tulburări hormonale, tulburări ale sistemului nervos central și neuroastenie. În prezent baia se află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ale căilor urinare, piatră biliară și urinară, diabet, gută, tulburări ale digestiei calciului, hipoaciditate, astenie. Curele prin băi se pot folosi în cazurile de boli miocardice, hipertensiune, boala Basedow, tulburări hormonale, tulburări ale sistemului nervos central și neuroastenie. În prezent baia se află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
tulburări hormonale, tulburări ale sistemului nervos central și neuroastenie. În prezent baia se află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. În această localitate, pe malul Mureșului, se găsesc vestigiile castrului român (și așezării civile aferente) cu numele de "Micia". De o parte și de alta a căii ferate actuale, se văd ruinele castrului, băile române și urmele unui amfiteatru. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu rețea stradală ortogonala, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
Șteia este un sat în comuna Tomești din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul Șteia este unul dintre cele opt sate componente ale comunei Tomești și se află situat în nord-vestul județului Hunedoara la 8 kilometri distanță de Baia de Criș (fosta reședință a comitatului Zarand) și la 10 kilometri de Panteonul moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai cărui locuitori sunt în totalitate români și majoritatea covârșitoare ortodocși. Datorită faptului că în zona Munților Apuseni
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
acestui domeniu, satul nu apare menționat la această dată așa cum apar majoritatea satelor vecine. În 1905 cu ocazia alegerilor pentru deputați în Parlamentul de la Budapesta, locuitorii din Șteia care aveau cel mai mare număr de alegatori din tot Cercul electoral Baia de Criș (52), în ciuda faptului că preotul local Ioan Ștefea susținea candidatura maghiarului Hollaki, în frunte cu epitropul Bulz Teodor s-au mobilizat și au votat în unanimitate pe candidatul român, protopopul Vasile Damian de la Brad, determinând alegerea acestuia ca
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe vremea romanilor,conform spuselor unor băieși care au lucrat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe vremea romanilor,conform spuselor unor băieși care au lucrat atunci la baie) , a doua oară prin ’48-’49 cînd a funcționat până în anul 1956, când a fost închisă datorită condițiilor foarte costisitoare de exploatare (descopertă apr.17 m, zăcămîntul cobora, curent electric lipsă, transportul prin târâre vreo 12 km pe drum de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic. Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului „Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci): Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
și era formată din satele Târgu Trotuș, Viișoara Pârâu Boghii și Băile-Slănic, având în total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec din 1925 consemnează desprinderea satului Băile Slănic, care a format o comună separată și preluarea satelor Tuta și Pârgărești
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec din 1925 consemnează desprinderea satului Băile Slănic, care a format o comună separată și preluarea satelor Tuta și Pârgărești de la comuna vecină Bogdănești, comuna Târgu Trotuș având atunci 2824 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
era orașul Piatra Neamț. Județul se afla în partea central-nord-estică a României Mari, în nord-vestul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Neamț. Se învecina la nord cu județul Câmpulung, la nord-est cu județul Baia, la est cu județul Roman, la sud cu județul Bacău, la sud-vest cu județul Ciuc, iar la vest cu județul Mureș. În anul 1930, județul avea patru plăși: În anul 1938, județul avea cinci plăși: În afară de reședința Piatra Neamț, pe teritoriul
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
Județul Baia a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Fălticeni. Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nordul regiunii Moldova, iar actualmente teritoriul lui este împărțit
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]