29,866 matches
-
regimul juridic diferit instituit de legiuitor este determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Ca atare, în măsura în care reglementarea criticată se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect este neîntemeiată. În final, în susținerea punctului său de vedere, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale, în deplin acord cu aceea a Curții Europene a Drepturilor Omului, și
DECIZIE nr. 366 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170835_a_172164]
-
că dispozițiile art. 282^1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine art. 16 din Constituție, întrucât reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Totodată consideră că dispozițiile legale criticate nu conțin nici o dispoziție contradictorie, fiind determinate de situațiile care impun soluții legislative diferite, în vederea soluționării cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanțelor. De asemenea
DECIZIE nr. 366 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170835_a_172164]
-
dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Așa fiind, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție nu este întemeiată. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu
DECIZIE nr. 366 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170835_a_172164]
-
De asemenea, este de reținut că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Întrucât reglementarea legală criticată se aplică deopotrivă, fără excepții, tuturor situațiilor care se încadrează în ipoteza aici prevăzută și nu instituie măsuri discriminatorii sau diferențe de tratament juridic între debitorii aflați în stare de insolvență, nu se poate reține că ar contraveni principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție. În ceea ce privește susținerea autorului excepției
DECIZIE nr. 357 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, 36 şi 50 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170850_a_172179]
-
Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. în acest sens arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate față de art. 16 din Constituție, întrucât textele de lege criticate se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici contrarietatea cu prevederile art. 21 și 124 din Constituție, deoarece dispozițiile criticate conțin norme de procedură, referitoare la modul de soluționare a cererii
DECIZIE nr. 379 din 7 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, precum şi ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 şi art. 379 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170867_a_172196]
-
monitorizare și o supraveghere generală eficiente cer elaborarea unei metodologii adecvate, care să fie disponibilă înainte de începerea programului de monitorizare. Monitorizarea nu trebuie privită că cercetare per se, ci ca o metodă de evaluare și de verificare a rezultatelor și ipotezelor obținute din cercetări anterioare și din evaluarea riscurilor potențiale. A. OBIECTIVE Înainte de introducerea pe piață, pentru prima dată, a unui OMG sau a unei combinații de OMG, ca atare sau în produse, trebuie transmisă o notificare la autoritatea publică centrală
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
efecte adverse potențiale, neprevăzute în evaluare. Acesta este, de fapt, scopul monitorizării după introducerea pe piață a unui OMG (post - introducere pe piată). În acest context, obiectivele monitorizării post-introducere pe piață, conform Anexei 12^2, sunt: ● Să confirme că toate ipotezele cu privire la apariția și impactul efectelor adverse potențiale ale OMG sau al utilizării sale, așa cum sunt menționate în raportul de evaluare a riscului ecologic, sunt corecte, si ● Să identifice apariția de efecte adverse ale OMG sau ale utilizării sale, asupra sănătății
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
trebuie considerată parte obligatorie a planului de monitorizare. Monitorizarea specifică (de caz), atunci când este inclusă în planul de monitorizare, trebuie să se concentreze asupra efectelor adverse potențiale ale introducerii pe piață a unui OMG, evidențiate ca rezultat al concluziilor și ipotezelor din studiul de evaluare a riscului de mediu. Oricum, în timp ce apariția anumitor efecte poate fi prevăzută pe baza evaluărilor de risc și a informațiilor științifice disponibile, este mult mai dificil să întrevezi efectele potențiale sau variabilele care nu pot fi
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
monitorizare. 1.1. Evaluarea riscului Strategia de monitorizare trebuie să identifice modul în care vor fi confirmate sau infirmate estimările obținute din evaluarea de risc, privind utilizarea respectivului OMG și mediul receptor. Aceasta trebuie să ia în considerare concluziile și ipotezele evaluării de risc, bazate pe o evaluare științifică și pe recomandările comitetelor de experți. În plus, poate fi necesară includerea în strategia de monitorizare, a acelor aspecte din evaluarea de risc, care prezintă un anumit nivel de incertitudine, cum ar
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
caz) și supravegherii generale, în conformitate cu cele două obiective generale ale Anexei 12^2 privind Planul de monitorizare, fără a exclude, însă, alte sisteme de monitorizare. 1.3.1. Monitorizarea specifică (de caz) Monitorizarea specifică (de caz) servește la confirmarea corectitudinii ipotezelor științifice formulate în evaluarea riscului asupra mediului, cu privire la efectele adverse potențiale, determinate de un anumit OMG sau de utilizarea acestuia. Această abordare trebuie: ● Să se concentreze pe efectele potențiale asupra sănătății oamenilor și asupra mediului identificate în evaluarea de risc
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
si ● Să definească perioadă specifică de timp pentru care trebuie să se înregistreze rezultatele. Prima etapă în elaborarea planului de monitorizare în cazul monitorizării specifice (de caz) este determinarea obiectivelor specifice (de caz), ale strategiei de monitorizare. Această cuprinde definirea ipotezelor referitoare la apariția și impactul efectelor adverse potențiale ale organismelor modificate genetic sau ale utilizării acestora, așa cum apar în evaluarea riscului asupra mediului, si care trebuie confirmate de monitorizarea specifică (de caz). Totuși, daca concluziile evaluării de risc relevă absența
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
risc relevă absența riscului sau un risc neglijabil, atunci monitorizarea specifică poate să nu fie solicitată. Efectele adverse potențiale, identificate în evaluarea riscului asupra mediului, trebuie incluse în planul de monitorizare, deoarece monitorizarea trebuie să contribuie la confirmarea sau infirmarea ipotezelor asociate cu acele efecte. Dacă utilizarea intenționată a unui OMG include cultivarea, atunci trebuie luată în considerare monitorizarea riscurilor potențiale ale transferului de polen, ale răspândirii sau persistentei respectivului OMG. Amploarea acestor fenomene va depinde de amploarea utilizării respectivului OMG
ORDIN nr. 838 din 15 septembrie 2005 pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12^2 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171001_a_172330]
-
existente la dosar, apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia. Reprezentantul părții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece, considerând că ipoteza art. 72 alin. (2) din Constituție vizează calitatea de parlamentar din momentul desfășurării procesului penal, art. 40 din Codul de procedură penală ilustrează la nivel de lege organică ipoteza constituțională. De asemenea, textul legal criticat se aplică tuturor persoanelor aflate
DECIZIE nr. 433 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171079_a_172408]
-
de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece, considerând că ipoteza art. 72 alin. (2) din Constituție vizează calitatea de parlamentar din momentul desfășurării procesului penal, art. 40 din Codul de procedură penală ilustrează la nivel de lege organică ipoteza constituțională. De asemenea, textul legal criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.244/2004, Înalta Curte
DECIZIE nr. 433 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171079_a_172408]
-
procedură penală încalcă și prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), deoarece inculpatul, printr-un simplu act de voință, poate deroga de la norma fundamentală potrivit căreia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege". Or, în ipoteza în care inculpatul (senator, deputat, magistrat etc.) este trimis în judecată potrivit procedurii speciale referitoare la competența ratione personae, iar mai apoi acesta demisionează din funcția deținută, ar trebui ca, potrivit textului legal criticat - dacă nu este cazul situațiilor prevăzute
DECIZIE nr. 433 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171079_a_172408]
-
referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât se poate ajunge la situația în care două persoane care au fost trimise în judecată la aceeași dată să fie judecate, din motive independente, de instanțe diferite. Astfel, în ipoteza în care, spre finele mandatului, doi parlamentari au fost trimiși în judecată dar, din motive obiective, față de unul dintre aceștia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească, ar urma ca acesta din urmă să fie în continuare judecat de instanță potrivit
DECIZIE nr. 433 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171079_a_172408]
-
3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, apreciază că nu poate fi reținută critica privind înfrângerea art. 16 din Constituție, întrucât dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Instituirea unor reguli speciale în ceea ce privește învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătorești nu contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor
DECIZIE nr. 425 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171121_a_172450]
-
inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice (...)". Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat "se aplică în mod egal tuturor categoriilor de agenți economici care desfășoară activități de natura celor prevăzute de ipoteza normei legale". Apreciază că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 "nu contravin nici prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, ci, dimpotrivă, dau expresie exigențelor constituționale privind obligația
DECIZIE nr. 439 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171135_a_172464]
-
supuse imperativelor art. 61 alin. (5) din Constituție [devenit art. 64 alin. (5) din Constituția republicată, ca urmare a revizuirii]". Autorii sesizării arată că sintagma utilizată de art. 64 din Constituție, și anume "configurația politică a fiecărei Camere", vizează numai ipoteza pe care o are în vedere art. 63 alin. (3), adică a convocării Parlamentului nou ales de către Președintele României în cel mult 20 de zile de la alegeri, iar nu și situațiile ce s-ar crea în timpul legislaturii prin desfacerea unor
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
considerentele deciziilor citate sunt valabile și în prezența cauza, întrucât nu au apărut elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIE nr. 528 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. 1, art. 57 alin. 1 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171815_a_173144]
-
definiție, o stare organică a unei norme legale, neputând fi dedusă din semnificația atribuită acesteia de o instanță în procesul de "rostire a dreptului", domeniu în care are o competență proprie și exclusivă, în afara competenței Curții. Așa fiind, chiar dacă, prin ipoteză, interpretarea judiciară este susceptibilă de rezerve și de natură să confere normei o semnificație evident neconstituțională, Curtea nu este abilitată, de lege lata, să constate, pe această bază, neconstituționalitatea normei legale astfel interpretate, ceea ce ar avea semnificația unei cenzuri a
DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171800_a_173129]
-
impun anumite modificări, dar orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Consideră că acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații prevăzute în ipoteza normelor juridice respective. Arată că legiuitorul este în drept, în considerarea unor situații deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, ceea ce nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, ci se justifică obiectiv și rezonabil, prin
DECIZIE nr. 559 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 22 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171821_a_173150]
-
contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Curtea a reținut, în motivarea acestei decizii, că exceptarea organelor fiscale de la plata cauțiunii și în cazul deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului este justificată de faptul că, "în ipoteza în care calitatea de creditor aparține statului, riscul ca debitorul prejudiciat prin efectul procedurii reorganizării judiciare și a falimentului să nu poată obține repararea acestuia datorită insolvabilității creditorului nu există, potrivit principiului că statul nu este niciodată în încetare de
DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171795_a_173124]
-
instituționalizarea și permanentizarea tezei majorității politice ar "implica punerea în aplicare a mandatului imperativ", ceea ce contravine prevederilor art. 69 din Constituție. Susținerea că o anumită majoritate proguvernamentală trebuie în mod obligatoriu să dețină și președinția Camerelor Parlamentului și că această ipoteză se regăsește în toate țările este contrazisă de exemple de "coabitare" politică de diferite culori, în țări ca Austria, Olanda, Marea Britanie, Germania, Irlanda; posibilitatea ca revocarea să fie cerută de majoritatea deputaților este neconstituțională, deoarece "modul de desemnare a președintelui
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
deputaților de a nu-l mai susține pe președintele în funcție, iar în cel de al doilea caz, în încălcarea prevederilor Constituției ori încălcarea în mod grav sau repetat a prevederilor Regulamentului. Schimbarea majorității politice din Cameră este doar o ipoteză, importantă fiind voința majorității deputaților de a propune revocarea președintelui. Alin. (2) al art. 25^1 prevede posibilitatea propunerii revocării președintelui cu titlu de sancțiune juridică. Încălcarea Constituției ori a Regulamentului se realizează prin fapte, acțiuni sau inacțiuni care nu
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]