KorAP: Find »[drukola/base=ton & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...883 884 885 ...937 >

23,406 matches

Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401

nebună. Era numai mijlocul prin care încercam să-mi desăvârșesc viața, să-mi găsesc sufletul-pereche și să-l invit la masă... Câteodată mă bușea plânsul, iar el, plin de tact, prelua controlul conversației. Îmi povestea despre viața lui pe un ton blând, cald, nu mai era bărbatul dur, cu replică tăioasă din sala de judecată. Se confesa cu sinceritate și dialogurile noastre deveneau de la o zi la alta tot mai lungi, tot mai consistente... Ajunseserăm să știm totul unul despre celălalt

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292

astea și aduni rău... Pristanda: Doamne păzește, coane Fănică, să trăiți, patruzeci și patru, în cap... patruzeci și patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine știe... Tipătescu: (râzând) Ghiță... apoi nu mă orbi de la obraz așa. Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit și naiv) Famelie mare... renumerație după buget mică... Tipătescu: (uitându-se la ceas) Ia să lăsăm steagurile, Ghiță... Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică. Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
să fie (cu oarecare emoție) dacă cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenție), dar urăsc pe trădători... (schimbând tonul, cu dezinvoltură.) Salutare, salutare, stimabile!... Brânzovenescu: (asemenea) Salutare!... Tipătescu: (închizând ușa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Trahanache: Să-mi dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi... Trahanache: Ai puțintică răbdare... Îmi pare rău... (indignat rău de tot.) Care va să zică unde nu înțelegeți d-voastră politica

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea? Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt și

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
misterios) altele am eu în sufletul meu, dar de! N-ai ce-i face: famelie mare, renumerație după buget mică... Cațavencu: Și în sfârșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul? Pristanda: Curat, coane Nicule! Cațavencu: (schimbând tonul) Cetățene, nu uita condiția cu care am venit aici! Am venit în casa prefectului, nu voi însă să dau ochii cu el, nu mă pot așa de ieftin compromite. Am venit chemat de doamna Trahanache, pe dânsa voi să văz

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
scurt, scurt. (gest de retezare.) Situația noastră o putem dezlega numaidecât. (Tipătescu îi oferă jețul, el îl respinge ușor.) Mulțumesc. Tipătescu: (același joc) Ia poftim, mă rog, ia poftim! Cațavencu: (același joc) Mulțumesc! Tipătescu: (privind țintă la Cațavencu și cu tonul mârâit) Poftim de!... Cațavencu: (care s-a retras puțin, cedează în sfârșit și cade pe fotoliu cam fără voie) Mulțumesc. Tipătescu: Așa. (șade aproape de el, Cațavencu se cam retrage. Tipătescu se îndeasă spre el, Cațavencu același joc, și iar.) Astfel

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sunt

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Farfuridi, Brânzovenescu frecânduși mâinile cu satisfacție de altă parte; Ghiță în fund; Tipătescu obosit pe scaun, ca și cum n-ar lua parte la ce se petrece. Cetățeanul turmentat în mijloc.) Cetățeanul: (târât de curent) Da! Vom lupta contra... (sughițând și schimbând tonul)... adică nu... Eu nu lupt contra guvernului... (Cortina) ACTUL III (Teatrul înfățișează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uși în fund; cea din mijloc dă în coridorul de intrare

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
date istorice că toate popoarele își au un 64 al lor... Cațavencu: Dați-mi voie; nu e vorba de 64. (rumoare aprobativă pentru Cațavencu.) Farfuridi: Dați-mi voie... (Toate colochiile și întreruperile se fac avocățește, cu multă vioiciune și cu tonul înțepat și volubil.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile, faceți tăcere... avem cestiuni arzătoare... Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
istorie? Apoi, dacă e vorba de istorie, apoi ce te-nvață istoria mai întâi și-ntâi? Popescu: Că România de la Traian... Cațavencu: Nu-i așa... Ionescu: Că adică străbunul nostru... Cațavencu: Ce străbun! Ce nostru! Vezi că nu știți! (cu tonul retoric.) Or, mai întâi și ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, (publicul începe să-i ia aminte că perorează și se grupează încet-încet împrejurul lui ca să asculte) ba chiar dă înapoi

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Or, dacă voi avea onoarea ca să mă agreeze și comitetul dv. ... căci e al dv. ... Farfuridi: (fierbând mereu) Nu mai este comitetul nostru, este al dumitale... Brânzovenescu: Tache! Tache, fii cuminte. (îl trage de mânecă, Farfuridi se smucește.) Cațavencu: (cu ton batjocoritor) Adică, dă-mi voie, d-ta nu mai ești al comitetului! (grupurile se desinează distinct de două părți și se privesc cu încordare.) Farfuridi: Da, eu nu mai sunt, eu care am susținut totdeauna partidul... și d-ta, care

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
prietin ce-mi ești, a făcut plastografie... Tipătescu: Se-nțelege! Zoe: Firește; în politică... Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare... De astălaltă? (se lovește cu mâna pe buzunarul hainii.) Apoi, dacă umblă el cu machiavelicuri, să-i dau eu machiavelicuri (schimbând tonul.) Martoră mi-e Maica Precista! Să n-am parte de Joițica că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție; dar dacă e vorba să facem pe iezuitul a la

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.) Ionescu, Popescu, Toți: (foarte mișcați) Bravo! Cațavencu: (ștergându-se repede la ochi și remițându-se dodată; cu tonul brusc, vioi și lătrător) Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!... O primesc! Mă onorez a zice că o merit!... (foarte volubil.) Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Bravo! Cațavencu: Administrativă... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Și... și... Ionescu, Popescu, Grupul: Bravo! Bravo! Trahanache: (clopoțind) Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache: (clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
dai înapoi... Dandanache: Cum se poate, conița mea, s-o dau înapoi? S-ar putea să fac asa prostie? Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! La "Răsboiul". (coboară.) Zoe: (cu dezgust) A! (trecând pe lângă Fănică, încet și cu tonul lui de mai sus.) E simplu, dar e un om onest! (tare, cătră Dandanache.) D-le Dandanache, am să vă fac o rugăciune: o să rămâneți la masă la noi... mă rog să nu povestiți istoria cu scrisoarea becherului d-voastră

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Cațavencu se-ndoaie de încheieturi; când ea s-a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin îmi pasă dacă ai vrut să

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
și uralele treptat, din ce în ce mai aproape și mai distinct.) SCENA XIII Aceiași Zoe, Tipătescu Zoe: (coborând întâi treptele, urmată de Tipătescu, veseli și fără să vază pe cei din scenă) Și astfel, cum ai văzut (văzând pe Trahanache și Dandanache, schimbă tonul), d le prefect, furtuna rea trece curând... (coborând.) D-le Dandanache, într-un moment, masa e gata... Dandanache: Tocmai îi spuneam d-lui prefect, si dumnealui îmi spunea... Tipătescu: D-lui prefect? Dandanache: Da, d-lui prefect! (arată pe Trahanache

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
pun în lumină delicatețea, gingășia și discreția sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într adevăr, să realizeze prin balada "Miorița" capodopera literaturii noastre populare. Dacă la acestea se adaugă

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765

izvor, -/ Ori te-a tremurat zefirul/ Pe cînd eu plîngeam de dor?...” Cum se vede: o retorică facilă, diminutive folclorice, epitete uzate. Lîngă „Marguerite”, „Alean” apare mult mai pregnant decît ar fi fost plasat altundeva singur: un pastel realist, în tonuri de gri, sobru și evocare cu un accent nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și cît cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii,-/ Și pocnet lung

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie”, „ton” etc. Toate aceste denumiri ar fi cunoștințe seci, dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare dată, impresiile sale legate de felul muzicii, de intensitatea ei, de specificul instrumentelor, sau dacă n-ar sugera corespondențele cu stările sale sufletești. Lucrurile diferă

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
pînă după primul război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta se referă Ion Ghica în următorul fragment din „Trei ani în Romînia sau Corespondența onorabilului Bob Dowley”: „Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe șosea, cel puțin de două ori, de la havuz pînă la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vînătă sau galbenă”4). Și tot acesta e menționat de Caragiale, într-una

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]