24,349 matches
-
un mediu înconjurător sau ca o proteză a Internetului, perspectiva de ansamblu a tuturor acestor unghiuri de vedere o constituie obiectivarea corpului. Trupul, încarnat și visceral, își pierde identitatea și subiectivitatea, devenind un simplu automat desprins de condiția sa biologică, adaptat noului context mașinic postevolutiv sau postbiologic. Corporalitatea umană se reduce la protezare - ca atașare, inserare sau conectare. Postumanul lui Stelarc se opune concepției metafizice a umanului drept centru al tuturor lucrurilor existente, fără a mai lăsa acesteia drept de apel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discursul cyborgic în transgresarea și în eliberarea trupului de necesitățile și de barierele pielii, arta cyborgică nu face decât să scoată la lumină noi și crude limitări ale corpului cibernetizat. Sau, în alte cuvinte, cu cât încearcă trupul să se adapteze spațiului tehnologic virtual, cu atât mai mult sunt amplificate natura și condiția umane în ambiguitatea lor. În această direcție de interpretare, performările lui Stelarc chestionează relația corpului uman cu mașinile informatice, cu robotica și cu Internetul, ca tehnologii ale societății
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pragul unor viziuni apocaliptice asupra societății. Temerile acestor critici, fie că au o orientare seculară, fie că au o bază religioasă, se fondează cu precădere pe posibilitatea amenințătoare a constituirii unui regim biotehnologic totalitar, care să forțeze omenirea să se adapteze noilor corporealități, fără a avea libertatea de a alege. Adesea, tonul critic dobândește tendințe neoluddite, distopice sau tehnofobe, ori chiar incriminează științele genetice de o perspectivă nazistă sau fascistă (vezi mai jos Virilioă. Acest tip de discurs critic cade el
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vizitatori 14: 1. Grupul de copii caracterizat prin: tendința către frecventarea muzeelor interactive; tendința de a manipula obiectele și de a cerceta; tendința de a sta un timp îndelungat în fața obiectelor; prezența ocazională a adulților în grup și care își adaptează de cele mai multe ori comportamentul la nevoile copilului; a. Grup de copii cu familia conversații lungi, însoțite de explicații; b. Grup de copii neînsoțiți apropiere psihică de cele mai multe ori față de exponate; c. Grup de elevi însoțiți timp mediu de conversație și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
întocmit un chestionar avînd ca scop identificarea posibilităților de participare la viața colectivă a acestor categorii. Situația se prezenta în 1992, la nivel național astfel: pentru public cu handicap motor: 1/3 din totalul muzeelor erau accesibile, 43 % nu puteau adapta grupurile sanitare acestei situații; pentru public cu handicap vizual: 11 % din muzee dețineau cataloage speciale, 17 % organizau "activități tactile", inclusiv pe originale, 50 % din muzee refuză cîinii special dresați; pentru public cu handicap auditiv: doar 8 conferențiari specializați și interpreți
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bună. În același timp, muzee care introduc concepte, tematici, modalități de prezentare insolite, care inovează în privința ofertei captează atenția publicului tînăr în general, deschis acestor forme de discurs cultural, mari consumatori de evenimente inedite. Muzeul restabilește un set de practici adaptate cererii și ofertei culturale în încercarea de a nu pierde controlul și sensul menirii sale. Studiile realizate asupra publicului au avut ca țintă modalitatea în care muzeul se intersectează cu nevoile reale ale publicului pe coordonatele petrecerii timpului liber și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vizita în muzee se află într-o reală concurență cu alte activități culturale, care necesită o minimă alocare din bugetul de cheltuieli și timp. În aceste condiții, muzeele trebuie să-și raporteze oferta în legătură cu alte activități culturale și să-și adapteze politica financiară la un nivel satisfăcător. Conform aceluiași studiu, la întrebarea legată de proveniența informației care a motivat vizita în muzeu în cazul a două expoziții deschise în Aix-en-Provence și Marsilia, 59,3% dintre cei intervievați au declarat ca sursă
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din ce în ce mai mult către servicii, consum și imaginea de tip multimedia", sistemul muzeal riscă să devieze către un compromis dacă nu va găsi o modalitate de clarificare a activităților sale43. Posibil ca acesta să elaboreze un model al spațiului arhitectural expozitiv adaptat unei societăți îndreptate către practici ale timpului liber, astfel că preocupările muzeului trec dincolo de etalarea colecțiilor către activități specifice consumatorilor de timp liber. Instituțiile muzeale se află într-un moment de răscruce: care este calea pe care o vor urma
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
un Departament de pedagogie muzeală 4. În prezent, activitățile cu publicul sînt coordonate de Secția Educație, Comunicare și Proiecte Culturale. Inițiativele educaționale sînt vizibile, cunoscute, publicitatea realizîndu-se prin intermediul paginilor de Internet și a broșurilor. Muzeul Național de Artă și-a adaptat unele activități la cerințele și capacitățile publicului școlar prin implementarea unor programe care urmăresc contactul copiilor de vîrstă școlară cu valorile artei românești și universale, precum și posibilitatea de a practica ei înșiși activități artistice. Numai în prima parte a anului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unei vitalități ieșite din comun. Talentul lui Labiș s-a format sub influența literaturii populare și a marilor înaintași în domeniul scrisului: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi. Influențele în poezia sa nu se datorează ușurinței poetului de a se adapta unor modalități artistice diverse, ci exprimă climatul afectiv al unor febrile căutări. Sunt influențe primite nu de un talent pasiv și elastic, ci selectate de un creator activ, care se definește și pe această cale. Nici atunci când este influențat de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Elaborarea planului operatoriu la copil cere multe cunoștințe speciale pentru a permite toate variațiunile în executare. Pentru rezolvarea problemei chirurgicale la copil, trebuie să avem o instrucțiune fundamentală diferențiată (față de adult), grație căreia se va putea, fără ezitare, să se adapteze acțiunea în circumstanțele cele mai neprevăzute. Și, în pledoaria sa, dr. Ion Marian aduce mai multe exemple pentru susținerea afirmațiilor de mai sus: rupturile traumatice ale viscerelor, ocluzii intestinale care succed unei apendicectomii, tuberculozei intestinale, volvusului intestinal și afecțiunilor diverticulului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
relatare pe care o redăm în cele ce urmează. Structura Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență București Reforma Spitalului Clinic de Urgență inițiată la începutul anilor ’90 a impus și înființarea unei structuri de primiri a urgențelor adaptată noilor cerințe impuse de dezvoltarea economico-socială a societății românești și implicit de modificările patologiei. Precizam de la început că aria de primire a urgențelor aferentă Spitalului Clinic de Urgență București este tributară lipsei de spațiu a spitalului. Această lipsă de spațiu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care am cules datele ce mi-au servit la realizarea programului. Meritul meu este de a nu fi avut încrederea definitivă în primul meu program, de a fi consultat pe toți cei competenți în organizare de spital, de a fi adaptat la principiile programului meu cele multe învățate de la ei, și de a nu fi stabilit programul definitiv decât după ce el a fost completat cu toate informațiile culese din tot ce am vizitat și la noi și în țările străine. Am
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spitalului în sistemul de urgență al Capitalei Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București activează în regim de urgență din 1993. De la înființare (1972) și până în anul 1993 a activat ca un spital de boli cronice. Structura spitalului s-a adaptat continuu, în funcție de necesitățile zonei și asigurării unor servicii de calitate. Clinica de chirurgie joacă un rol important în arsenalul de urgență al spitalului. Urgențele pur chirurgicale sunt asigurate de chirurgia generală, precum și de compartimentele de chirurgie toracică, vasculară și plastică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Ergoterapie/Terapie ocupațională, cabinete de Fizioterapie (Electroterapie, Termoterapie, Masaj). Un sector de deosebită însemnătate era acela al Hidroterapiei; acesta cuprindea: o piscină terapeutică (una dintre extrem de puținele, la acea vreme, din București - ca și din alte orașe nebalneare ale țării) adaptată pentru persoane cu dizabilități neuro-mio-artro-kinetice (rampă de acces, bare de susținere, amenajări pentru exersarea mersului în apă), căzi -treflă pentru mobilizări segmentare în apă și respectiv, dușuri scoțiene. Din păcate, invocându-se inițial unele deficiențe tehnice iar apoi diverse lipsuri
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aplicare a planului de intervenție. Evaluarea combină trei perspective de măsurare a performanțelor: cea proprie asistentului, cea proprie clientului și perspectiva instituției asistențiale. Din evaluare pot deriva două situații: fie continuarea intervenției pe baza unui plan renegociat și mai bine adaptat la situație, fie renunțarea definitivă la intervenție, în virtutea reușitei sau a eșecului total. 7. Încheierea intervenției este momentul în care unul dintre actorii implicați (sau toți împreună) consideră că obiectivele propuse au fost atinse sau că, dimpotrivă, acțiunea asistențială a
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson 1950; Iser 1974, 1978; Rabinowitz 1977. cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se găsesc la nivelul structurii de suprafață. În alte modele de narațiune, dacă s-ar putea spune că structura profundă corespunde ISTORIEI, s-ar putea spune că structura de suprafață corespunde DISCURSULUI (sau inscripționării povestirii). ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de la Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965 [1969]; van Dijk 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură profundă [deep structure]. Structura abstractă de susținere a narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
structurii profunde, ACTORII și relațiile actoriale se găsesc la nivelul structurii de suprafață. În alte modele ale narațiunii, dacă se spune că structura profundă corespunde ISTORIEI, se spune și că structura de suprafață corespunde DISCURSULUI. ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele cinci tempouri majore într-o narațiune. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980. text lizibil [readerly text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în termenii unei logici a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). ¶Barthes 1974 [1987]. text scriptibil [writerly text]. Un text care nu se poate citi (sau decoda) în funcție de constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text care nu este adaptat unor strategii de decodare (mai mult sau mai puțin) stabilite; un text care este (sau urmează a fi) scris, și nu (deja) citit. Textul scriptibil (texte scriptible) este un text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dar și a gardianului care veghează asupra persoanei. Indică fie o nevoie, fie un sentiment de securitate psihică și afectivă (îngerul meu păzitor veghează asupra mea). În plus, îngerul sintetizează noțiunile de înțelepciune și ascultare. Aplicat la copil, exprimă comportamentul adaptat din punct de vedere social și respectarea interdicțiilor. Se opune neroziei sau prostiei: «Este un înger». Se apropie de ceea ce este minunat, de frumusețe, de farmec: «Un chip de înger», «zâmbet îngeresc». Poate, prin urmare, să îl liniștească pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și lumina. Este un indicator al evoluției, cunoașterii, înțelepciunii și sfințeniei. Interpretarea depinde de ființa aureolată: - dacă e vorba chiar de cel ce visează, inconștientul îi dezvăluie înțelepciunea; referința poate fi totuși ironică, înțelepciunea nefiind decât o iluzie, un comportament adaptat din punct de vedere social pentru a oferi o bună imagine de sine; - dacă este un personaj din vis, interpretarea se aplică celui din urmă: realitatea sau aparența înțelepciunii. Aureola capătă astfel un sens pozitiv, de progres spiritual, sau este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
scopul cercetării. Se realizează astfel un aflux de informații care pot fi valorificate rapid, într-un mod superior, iar astfel de cercetări sunt generalizate din plin de teoria domeniului. Toate aceste aspecte, pentru contribui eficient la consolidarea teoriei domeniului, trebuiesc adaptate la necesitățile actuale și de perspectivă ale societății. 1.3. Evoluția gândirii teoretice în procesul practicării exercițiilor fizice Necesitatea generalizării experienței anterioare obținute prin practicarea exercițiilor fizice, în raport cu cerințele vieții sociale, a determinat apariția, încă din antichitate, a preocupărilor pentru
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vor fi prezentate în subcapitolul următor); * noțiuni proprii bine conturate (prezentate în capitolul următor); * legi, principii, norme specifice obiectului de studiu; * propriile categorii și probleme, clasificate și cuantificate. TEFS nu a rămas aceeași, de-a lungul evoluției societății umane, ea adaptându-se mereu la necesitățile societății, răspunzând așadar comenzii sociale. Așa a fost posibilă apariția sistemelor de educație fizică în diferite țări (sistemul suedez, sistemul german, sistemul francez, sistemul rus etc.), cu teorii adaptate specificului lor, generalizând experiența proprie în practicarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]