25,430 matches
-
în majoritate englezi tăbăciți în expediții îndepărtate prin Africa și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu cizme înalte și înarmați pînă în dinți. Toată această lume, împiedicată să urmeze armata, ardea de nerăbdare, uitîndu-se pe ferestrele spitalelor încărcate de răniți. Organizațiile sanitare ar fi fost insuficiente, în ciuda eforturilor foarte competente ale reginei Eleonora, fără ajutorul dat de statele străine: Austria, Germania, Rusia, Franța, România..., cu atît mai mult avînt cu cît
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
uit, sub soarele frumos al lui aprilie și al lui maggio fiorentino 118, vicisitudinile războiului împotriva îndîrjiților turci și disensiunile dintre aliații balcanici, dar articolele din presa italiană mi le aducea în fiecare zi sub ochi: între sîrbi și bulgari ardea fitilul. Trupele sîrbești ocupau teritorii dorite de Sofia, unde ridica glasul și se suflecau mînecile. Acordul secret de alianță din 1912 prevăzuse aceste conflicte și arbitrajul țarului. Diapazonul se înălța atît de repede încît Rusia urma să fie forțată, împotriva
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la început, Praga să conducă națiunea. Cît voi trăi, am convingerea că voi reuși să mențin relații satisfăcătoare între cele două naționalități ale noastre...". Stefanik, care avea o placă de argint în abdomen ca urmare a unei prăbușiri, urma să ardă de viu cu avionul italian cu care, în momentul victoriei definitive, survola cerul noii capitale slovace, fosta Pressbourg, devenită Bratislava...159. Beneș, pe care îl frecventasem mult, tot la Roma, pe cînd inspecta aici legiunile formate din prizonierii cehoslovaci, era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu curul, zic eu. Cu capul... Sunt, altfel spus, oniric. Asta e! Dar parcă mă mai crede cineva... Nora Iuga, cel puțin, nu m-a crezut niciodată. Ce femeie inteligentă! Și fină... — Lasă onirismul, se enervează Pastenague. De onirism ne arde nouă! — Spuneam de Nora Iuga... — Las-o și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
omolog bulgar, care i-a dat un pachet de BT și-un parfum de trandafiri! Se poate una ca asta? Nu se poate, mai ales că paginile pseudokinegheticos care vorbesc despre urșii împușcați de cuplul Țiriac-Ion Gheorghe Maurer au fost arse și date uitării. E clar: pentru că există EI, va cîștiga Morariu și va domni Țiriac. În momentele de maximă sinceritate, cum a fost acela de zilele trecute cu Radu Moraru, va da bilete de favoare emisiunilor TV sau va spune
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
traverseze pe trotuarul celălalt atunci cînd auzeau pomenite respectivele noțiuni. După seara de 22 iunie 2004, România se va pretinde organic integrată spațiului incorectitudinii universale. Nu e nevoie de aclimatizare, ci doar de o mască de gaze. Cînd le va arde buza mai tare, compatrioții noștri își vor pune coarnele de vikingi pe cap și vor purcede la blaturi. Orice tragere de mînecă va fi contracarată prin arătarea insistentă a Nordului. Nu pentru a zări Steaua Polară, nici mușchiul de pe tulpina de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
scrisoare n-a existat niciodată. A existat însă un președinte de Federație plecat două săptămîni din țară cu o echipă națională experimentală, care se pregătește pe o insulă cu climă blîndă. În timp ce Mircea Sandu se piaptănă în oglinda Mediteranei, țara arde. La Ligă e revoluție, nu se știe cine va face delegările arbitrilor pentru retur, iar gazonul pe care se va juca meciul cu Danemarca încă nu există. februarie 2003 Bărbații noștri în cele cîteva zile scurse de la înfrîngerea cu Danemarca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
că n-a avut intenția de a trișa, ci doar i-a alunecat piciorul pe mozaic. Acum cîteva zile am mers la o piscină și n-a fost deloc ieftin. Înăuntru era frig, nu mai mult de 14-15 grade, nu ardeau decît un sfert dintre neoane, iar cum afară se întunecase, în colțurile bazinului aveai senzația că te îneci într-o negură lichidă, mirosind puternic a clor. Ușa de la saună nu se închidea bine, robineții de la dușuri pieriseră pe cîmpul de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trecut glorios, model, memorie identitară. Imago este un semn al prezenței in absentia a strămoșului ocrotitor, dar este și un obiect investit cu sacralitate; imaginarius îi asigură ceremonialului relația "vie" cu trecutul și amplifică emoția colectivă trăită în jurul corpului împăratului, ars pe rug (ceea ce denotă purificarea absolută, dispariția materială definitivă, rapidă, atestată). Acvila eliberată este atât un omagiu adus de armată și de imperiu, cât și o "numire" a spiritului care se înalță, eliberându-se de trup (după credința în sufletul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fruntea. Fetița tresare. Privește în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să mă încălzesc puțin, îi răspunde un glas gros și răgușit. Te superi dacă stau puțin lângă sobă? Uite ce frumos arde focul! - Nu mă supăr. Cred însă că nu ar trebui să te apropii de sobă. Te vei topi. Tu ești doar un om de zăpadă. Privește! În jurul tău e deja apă. Hai, ieși repede afară! Altfel, în câteva clipe vei
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
corabiei de fragilitate existențială, înaintez spre mereu alte culoare ale situației nefericite ce m-a învăluit. Labirintul mă solicită întru solitudinea mea, amplificând-o. În interiorul său, mă resimt ca fiind singurul supraviețuitor al cataclismului ființei. Este ca și cum lumea a fost arsă de un astru rebel izvorât din pedeapsa divină, iar eu sunt unicul damnat la o moarte ce nu mai moare, la un declin-prăbușire ce nu se termină nicicând. Asumându-mi statutul de muribund abandonat de viață, de exilat între pereți
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
lăuntric subjugat afectivității, al unui regat ce îl pot pierde oricând. Singurătatea mea ridicată la scală cosmică devine singurătatea noastră înnobilată spiritual, o singurătate sub zodia intimității conjugale. Flacăra telurică a acestei intimități este, deopotrivă, puternică și fragilă. Ea poate arde incinerând, dar poate fi și stinsă de furtuni ușor dezlănțuite. Utopia îndrăgostirii de un chip așezat la răscrucea drumurilor proprii de soartă, precum un far ce indică navigatorilor țărmul sau poate precum o sirenă de senzuale lumini selenare ce-i
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sunt pagini de roman. Spectaculos este episodul reîntoarcerii lui Vasilie cu cazacii. Timuș taie pe Cotnarski pisarul. Boierii vor să se ascundă pe lângă domn, care "cu greu suspina, și-și frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de plecare trebuie să fie în Bürger și în Goethe, deși motivele sunt românești. În Peaza rea se povestește o întîmplare a boierului, în calea căruia se ivesc mulțime de piedici, în urma unui semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale Phedrei. Criza de pubertate se explică mitologic și se vindecă magic: Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc se-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvîcnește!... și zboară de la mine! Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da: Și cald și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el..." Umoarea sumbră a eroului e comentată de tunete. Salonul are un aspect funerar grandios: "Părea că mă aflam într-un salon îmbrăcat în doliu unde ardeau două mari policandre cu luminări de ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prim ton umoristic vine din ușurința cu totul mecanică cu care se versifică chestiuni curente, cu o repeziciune aforistică de natura bufonadei: Sarea când e umedoasă arată ploaie sau nor, Iar când este uscăcioasă va fi timp dogoritor. Când nu arde focul bine și luminarea frumos Să fiți siguri că ne vine de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă, tirane, să nu poți să bei! Să simți totdauna asupră-ți o stîncă!" Se iscă un tumult de monștri, unde meritul lui Bolintineanu este de a fi încercat să dea o figură elementelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în casa lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așează bolta cerului senină Unde luna își aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca veșnice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă nici un pas; Dar ce văd?... în raza lunii o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, Ca un bloc de porcelană, falnic, sprinten se ridică Un turn nalt cu șapte rânduri și cu șapte galerii, Unde ard în casolete flori de plantă-aromatică. Mai departe, în Legende, prinzând cu ușurință maniera lui V. Hugo, fără a pătrunde în subtilitățile ei, Alecsandri trece de la porcelana fină la fantasticul monstruos și colosal. Eroicul acestor lungi narațiuni puternic oratorice, presărate cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un pas ușor a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Munții bătrâni din stele se coboară Și-ntind în jos stâncoasele picioare. Noi suntem un popor alpestru și civilizația noastră e de brad și stejar. Ea n-a lăsat ruine de piatră și cărămidă ci numai cenușă. Sarmisegetuza legendară a ars împreună cu ultimii ei apărători în miresme de rășină. Eposul acestui popor de munte care crede în eternitatea lumii a voit să-l scrie în felurite chipuri Eminescu, tentat câteodată de ipoteza germană a vedea acolo în munți cetăți granitice, căci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec prin stâlpii nalți ai scării, Și prin țipetul mulțimii sună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. În timpul războiului, Vlahuță schiță în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi înaintate pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]