22,890 matches
-
durată); recomandăm ca hidratarea cu apă sau alte băuturi (cele pe bază de electroliți, săruri) să fie făcută înainte de a apărea senzația de sete (pentru a nu fi tentați să ingerăm cantități mari de apă, atunci când o facem la apariția senzației de sete); în cazul ședințelor de jogging, care durează până la 40 minute, specialiștii în nutriție sportivă susțin că apa sau băuturile hipotonice sunt suficiente pentru hidratarea organismului, în vederea compensării pierderii de fluide. Acest băuturi hipotonice (apă minerală plată, ceai, unele
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
diuretice (alcool, cafeină, zahăr); în cazul ședințelor de jogging, care durează până peste 40 minute, alergătorii trebuie să apeleze la băuturile izotonice speciale, deoarece hidratarea cu apă nu mai este una optimă (apă rămâne mai mult timp în intestine, creează senzația de abdomen plin în alergare, determină presiune pe vezica urinară și nu compensează pierderile de sodiu și săruri minerale). Băuturile izotonice trebuie să aibă o concentrație optimă de carbohidrați și minerale dizolvate (electroliți: sodiu, calciu, magneziu, potasiu); după finalizarea ședinței
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și prin aceasta produce un cost energetic suplimentar. Consumul energetic suplimentar variază în funcție de macro nutrimentul ingerat (glucide, lipide sau proteine Cordun, M., 2011). dacă joggingul este programat la o oră fixă și nu se mai poate modifica (motive diverse), dar senzația de foame există, se recomandă ingestia anumitor fructe (o cantitate mică), știut fiind faptul că acestea părăsesc stomacul relativ repede (15-20 minute) și permit astfel eliminarea sau diminuarea senzației de foame (în timpul efortului, senzația de foame este mult diminuată, atât timp cât
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
oră fixă și nu se mai poate modifica (motive diverse), dar senzația de foame există, se recomandă ingestia anumitor fructe (o cantitate mică), știut fiind faptul că acestea părăsesc stomacul relativ repede (15-20 minute) și permit astfel eliminarea sau diminuarea senzației de foame (în timpul efortului, senzația de foame este mult diminuată, atât timp cât efortul nu durează foarte mult); înaintea începerii ședinței de jogging, se recomandă eliminarea vezicii urinare și a intestinelor, pentru a nu „beneficia”, în timpul alergării, de senzațiile subiective și incomode
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mai poate modifica (motive diverse), dar senzația de foame există, se recomandă ingestia anumitor fructe (o cantitate mică), știut fiind faptul că acestea părăsesc stomacul relativ repede (15-20 minute) și permit astfel eliminarea sau diminuarea senzației de foame (în timpul efortului, senzația de foame este mult diminuată, atât timp cât efortul nu durează foarte mult); înaintea începerii ședinței de jogging, se recomandă eliminarea vezicii urinare și a intestinelor, pentru a nu „beneficia”, în timpul alergării, de senzațiile subiective și incomode ale excreției. Sigur, nu vă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
eliminarea sau diminuarea senzației de foame (în timpul efortului, senzația de foame este mult diminuată, atât timp cât efortul nu durează foarte mult); înaintea începerii ședinței de jogging, se recomandă eliminarea vezicii urinare și a intestinelor, pentru a nu „beneficia”, în timpul alergării, de senzațiile subiective și incomode ale excreției. Sigur, nu vă doriți ca în timpul joggingului să căutați cu disperare anumite locații unde să eliminați lichidele în exces, să vă abateți astfel de la traseu și chiar să-l întrerupeți; nu se recomandă ingestia de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
altitudine mai mare, dar pe trasee mai puțin solicitante). Avantajul clar al practicării joggingului montan este dat de minim trei aspecte: existența traseelor variate, lipsite de monotonie; existența peisajelor mai mult decât frumoase care pot fi vizualizate în timpul alergării, stimulând senzația de a suporta mai ușor efortul; existența aerului curat, nepoluat; modificările care au loc în organism datorită altitudinii. 4.4. Când practicăm jogging? Practicarea joggingului este o chestiune de atitudine, preferințe și circumstanțe, la care fiecare persoană se adaptează în funcție de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sfaturi minime de care trebuie ținut cont atunci când ne decidem să practicăm jogging la amiază: micul dejun din ziua respectivă să fie unul consistent, calitativ astfel încât solicitările alergării de la amiază să aibă suportul energetic necesar; dacă nivelul glicemiei scade (apariția senzației de foame) recomandăm doar aportul unei mici cantități de alimente (un fruct, un baton cereale, un suc din fructe stoarse) cu 45 minute până la maxim 30 minute înainte de jogging; obligatoriu, efectuarea dușului după alergare, ținând cont că ziua nu s-
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mult tonusul fizic și psihic al omului). Fig. nr. 57, 58 și 59 - Jogging noaptea Analiza opiniilor exprimate de joggeri experimentați, dar și de cei care practică ocazional joggingul nocturn, a evidențiat faptul că această activitate sportivă, desfășurată noaptea, oferă senzații subiective diferite, percepții diferite referitoare la ambianță, la contactul cu solul, la trecerea timpului și la suportabilitatea efortului. Liniștea nopții și lipsa aglomerației sunt și ele printre motivele invocate de alergătorii nocturni. Respectând condițiile impuse de echipamentul specific și de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
scăzute, o mare cantitate de căldură (și implicit energie pentru mișcare) se pierde prin extremități; atenție crescută la evitarea hipotermiei, care poate apărea iarna și la alergătorii experimentați. Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) evidențiază existența unei limite foarte sensibile între senzațiile de frig și impresiile generale determinate de oboseală, lipsă de interes pentru a alerga iarna și senzațiile specifice hipotermiei (oboseală cu incoordonare în mișcări, alunecări mai dese, diminuarea respirației, senzație constantă de frig chiar dacă alergăm, amețeli, etc.); D. Joggingul acasă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la evitarea hipotermiei, care poate apărea iarna și la alergătorii experimentați. Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) evidențiază existența unei limite foarte sensibile între senzațiile de frig și impresiile generale determinate de oboseală, lipsă de interes pentru a alerga iarna și senzațiile specifice hipotermiei (oboseală cu incoordonare în mișcări, alunecări mai dese, diminuarea respirației, senzație constantă de frig chiar dacă alergăm, amețeli, etc.); D. Joggingul acasă sau în călătorie Pasiunea îl determină pe om să se dăruiască din plin realizării unui scop, urmărind
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Gilmour, G., (2002) evidențiază existența unei limite foarte sensibile între senzațiile de frig și impresiile generale determinate de oboseală, lipsă de interes pentru a alerga iarna și senzațiile specifice hipotermiei (oboseală cu incoordonare în mișcări, alunecări mai dese, diminuarea respirației, senzație constantă de frig chiar dacă alergăm, amețeli, etc.); D. Joggingul acasă sau în călătorie Pasiunea îl determină pe om să se dăruiască din plin realizării unui scop, urmărind sistematic atingerea unor obiective. Specialiștii din psihologie susțin că pasiunea este caracterizată de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
geografică, pentru eliminarea stresului acumulat peste zi și plăcută pentru priveliștile oferite de reperele spațiale ale altor localități, pentru noutatea traseelor de alergare). Experiența practică personală ne permite să susținem că alergarea, într-o locație nouă, permite joggerului să experimenteze senzații noi, într-un mod original, altul decât cel oferit de mijloacele de transport. Unul dintre dezavantajele planificării joggingului în călătorii este dat de nesiguranța posibilității de practicare a acestuia, ca urmare a: apariției unor evenimente neprevăzute, ce pot modifica programul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
căreia ar fi mai indicat, atunci când vorbim de intensitatea efortului în jogging, să ne raportăm mai mult la termenul de „ritm” și mai puțin la cel de „viteză”. Autorii menționați recomandă ca intensitatea alergării tip jogging să fie reglată astfel încât senzația oferită practicantului să fie una de „ritm liniștit, ritm confortabil”. Apelând la informația existentă în unele surse din literatura de specialitate din domeniul fiziologiei efortului sportiv, aducem în atenția cititorului și existența reglării intensității efortului de alergare în funcție de percepția efectelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pot fi două întrebări pe buzele multora. Specialiștii recomandă ca modificările de volum sau intensitate să se întâmple atunci când practicantul simte că organismul poate face asta, când simte că adaptarea funcției cardiorespiratorii și a structurilor aparatului locomotor poate permite menținerea senzației de bine, fără a obosi excesiv. Dacă se va dori ca, într-o ședință de jogging, distanța alergată să fie mereu aceeași, dar variind durata sau tempoul, atunci joggerul poate alerga fie într-o durată mai mare de timp cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
proprii (pentru unele persoane, practicarea ședințelor de jogging pe bandă rulantă, mai ales la începutul acestui tip de activitate, este un motiv de a-și crește încrederea în sine pentru abordarea joggingului în aer liber și, astfel, pentru a „evita” senzația subiectivă „de rușine”. Acest aspect este unul care nu ar trebui să se transforme, în opinia noastră, în motiv pentru practicarea joggingului în aer liber, de față cu alte persoane, atât timp cât alergarea nu este o activitate de care să ne
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în reabilitare, recuperare sau în obținerea și menținerea stării de bine (fitness), joggingul acvatic poate fi: un mijloc alternativ de pregătire pentru sportivii de performanță, în anumite etape; un mijloc atractiv, motivant pentru pasionații de jogging clasic, atunci când vor noi senzații sau eliminarea monotoniei; un mijloc ajutător, compensator și stimulativ pentru femeile gravide sau lăuze. În timpul sarcinii, efectele pozitive ale practicării joggingului acvatic sunt orientate și către făt, prin oxigenarea mult mai bună a sângelui, ca urmare a efortului depus în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
moment. Alte „rezultate”, unele științifice, altele empirice, puse pe seama ascultării de muzică în timpul activităților sportive, evidențiază: muzica ar fi răspunzătoare de creșterea tempoului în timpul eforturilor ciclice (cum este și joggingul); melodiile preferate ne-ar ajuta să continuăm efortul fizic atunci când senzația subiectivă de „nu mai pot” își „face simțită prezența”. „Muzica te ajută să blochezi acea voce din creier care îți spune să te oprești” (C.Karageorghis, citat de D.Peterson, 2009); chiar dacă obosim, ritmul mai alert al unei melodii ne-
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
condiții de schimbare bruscă a temperaturii exterioare. De asemenea, hainele folosite ar trebui să fie moi, fără cusături sau muchii care să irite pilea (unele piese de îmbrăcăminte stau lipide de corp), iar mărimea lor să permită mișcări lejere, fără senzații de sufocare, înghesuire sau să fie prea largi, îngreuind astfel mișcările în timpul alergării. Ele ar trebui să permită o ventilație foarte bună pentru eliminarea umidității și transpirației de la interior spre exteriorul corpului, dar în același timp să nu permită intrarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
timp de 30 minute de 3 ori pe săptămână face ca densitatea osoasă a joggerilor să fie cu 30-40% mai mare față de cea a sedentarilor; Exemplul nr.9 Creierul unei persoane care aleargă mult produce endorfine, „drogul natural” care dă senzația de bine, susține un studiu al Universității Tehnice din München și al Universității din Bonn (www.eurekalert.org, accesat decembrie 2010). Având ca argument științific constatările neurofiziologilor și biochimiștilor, că endorfinele (opiacce naturale produse de organism) facilitează suprimarea durerii în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
extrem de senzitivi. Pacienții mei afazici, nefiind și neputînd fi păcăliți de vorbele în sine, au reacționat la ceea ce lor le-a părut fals, inadecvat, deplasat și aproape grotesc. Nu e nevoie să devenim afazici pentru a avea și noi o senzație asemănătoare, și nici măcar nu trebuie neapărat să-l ascultăm pe Marele Comunicator; este suficient să urmărim discursul oricărui politician la televizor, cu sonorul dat la minim, așa cum, spre exemplu, se întîmplă și într-o anumită secvență din filmul Singurătatea alergătorului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care le prezintă". Sînt de acord, însă cred că mai este susținut și de prieteniile pe care le leagă pe parcursul anchetei. Deseori acestea sînt doar prietenii temporare (cf. Barnes 1980: 115-116), pe cînd persoana care dă informațiile ar putea avea "senzația că este un colaborator esențial într-un proces important, însă doar vag înțeles". Dacă intenția de a se considera reciproc "membri ai aceluiași univers cultural dispare", atunci, crede Geertz, relația "fie se destramă treptat într-o atmosferă sterilă, plictisitoare și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sterilă, plictisitoare și de dezamăgire, fie, arareori, sucombă instantaneu odată cu apariția unei certitudini reciproce că fiecare a fost păcălit, folosit și respins". Astfel, deși relația e posibil să fi început cu manifestarea unei încrederi reciproce, se poate termina cu o senzație reciprocă de păcăleală. Geertz (1968:154 ) caracterizează relația numind-o ficțiune și nu fals, "care stă la baza cercetărilor antropologice de succes" și vorbește despre "tensiunea morală" și "ambiguitatea etică". Deși comentariile lui Geertz se referă la domeniul antropologiei în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aceasta. În același timp, toată lumea era de acord că depunerea de mărturii false în tribunal era un păcat, din moment ce martorului i se cerea să jure pe Biblie că spune adevărul. Totuși, du Boulay (1974:62) spune că "Săteanul nu are senzația că își trădează credința religioasă dacă minte...". Într-adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în acest context, îi includeau și pe rivalii profesionali. Înclinația spre sinceritate provenea, după părerea lui Cooley, nu atît dintr-o "nevoie de corectitudine mentală", cît dintr-o "conștiință a nedreptății înșelării unor oameni la fel ca noi și din senzația de rușine de a fi descoperit". Granița între cunoscuți și necunoscuți, definită de comunitatea morală, poate să varieze astfel în funcție de context. O persoană care poate fi păcălită într-o situație în care joacă rolul necunoscutului poate deveni, în împrejurări diferite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]