22,588 matches
-
locuri unde a mai avut parte de asemenea atacuri. Un atac de panică este un răspuns către sistemul nervos simpatic (SNS). Cele mai multe simptome includ tremur, dispnee (scurtarea respirației), palpitații, dureri în piept (sau o senzație de presiune asupra pieptului), frisoane, senzații de arsură (în special în zona feței sau a gâtului), transpirații, amețeli, senzația de leșin, hiperventilație, pierdere a simțurilor, senzație de sufocare. Acestea rezultă într-o anxietate ridicată.
Atac de panică () [Corola-website/Science/321818_a_323147]
-
este un răspuns către sistemul nervos simpatic (SNS). Cele mai multe simptome includ tremur, dispnee (scurtarea respirației), palpitații, dureri în piept (sau o senzație de presiune asupra pieptului), frisoane, senzații de arsură (în special în zona feței sau a gâtului), transpirații, amețeli, senzația de leșin, hiperventilație, pierdere a simțurilor, senzație de sufocare. Acestea rezultă într-o anxietate ridicată.
Atac de panică () [Corola-website/Science/321818_a_323147]
-
SNS). Cele mai multe simptome includ tremur, dispnee (scurtarea respirației), palpitații, dureri în piept (sau o senzație de presiune asupra pieptului), frisoane, senzații de arsură (în special în zona feței sau a gâtului), transpirații, amețeli, senzația de leșin, hiperventilație, pierdere a simțurilor, senzație de sufocare. Acestea rezultă într-o anxietate ridicată.
Atac de panică () [Corola-website/Science/321818_a_323147]
-
definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea cu animale și oameni, auzirea unor voci și senzații tactile complexe. Psihoza poate implica credințe iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea cu animale și oameni, auzirea unor voci și senzații tactile complexe. Psihoza poate implica credințe iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice în tipuri primare și secundare. Iluziile primare sunt definite ca apărând pe neașteptate și nefiind comprehensibile în termeni de procese mentale normale, pe când iluziile secundare
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în jurul orei două, victima se trezește cu dureri severe în degetul mare al piciorului; în cazuri mai rare, durerea este resimțită în călcâi, gleznă sau căpută. Durerea este asemănătoare cu cea simțită în caz de scrântire, însă în unele zone, senzația este de apă rece, fiind urmată de frisoane și febră ușoară... Victima își petrece noaptea în chinuri, fără somn, mișcându-și neîncetat partea afectată și modificându-și în permanență poziția corpului; la rândul său, durerea de la nivelul articulației este neîncetată
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
de calibru mare ale tancurilor și autotunurilor. Fără aceste dispozitive, în interiorul compartimentului de luptă intră noxe și alte reziduuri care apar după executarea tragerii. Acestea îngreunează respirația (prin scăderea nivelului de oxigen) și au un miros puternic, care poate da senzații de greață echipajului. Persoanelor din interiorul compartimentului de luptă le este astfel distrasă atenția, iar viteza de reacție este redusă din cauza fumului. Ejectorul este practic un recipient care reține gazele fiebinți, de înaltă presiune, rezultate după tragerea unui proiectil. Gazele
Ejector de gaze () [Corola-website/Science/321471_a_322800]
-
Senzația este prima formă de reflectare psihică a realității. Ca reproducere în creier a realității reflectă însușirile simple ale obiectului care acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
Senzația este prima formă de reflectare psihică a realității. Ca reproducere în creier a realității reflectă însușirile simple ale obiectului care acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
Senzația este prima formă de reflectare psihică a realității. Ca reproducere în creier a realității reflectă însușirile simple ale obiectului care acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente și se finalizează într-o experiență psihică
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente și se finalizează într-o experiență psihică. Senzația este elementul psihic indivizibil al cunoașterii dar nu se prezintă singură decât în rare cazuri ca de exemplu în primele zile ale vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
exemplu în primele zile ale vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
în primele zile ale vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
zile ale vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare ce nu puteau fi localizate în organele cunoscute la un moment dat. Criteriul funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare ce nu puteau fi localizate în organele cunoscute la un moment dat. Criteriul funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare ce nu puteau fi localizate în organele cunoscute la un moment dat. Criteriul funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
localizate în organele cunoscute la un moment dat. Criteriul funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea dificilă a senzațiilor deoarece modalitățile senzoriale
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea dificilă a senzațiilor deoarece modalitățile senzoriale sunt inegal
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]