23,331 matches
-
până în anul 1974 și în consiliul de conducere al Societății Geofizice Europene până în anul 1975, devenind vicepreședinte al Comisiei Seismologice Europene în anul 1972 până în anul 1976. A fost membru al grupului de studiu privind "„Metode seismice pentru monitorizarea exploziilor subterane”" de la Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) (1968-1970); membru (și președinte prin rotație) al comitetului de coordonare al proiectului PNUD/UNESCO pentru studiul seismicității regiunii balcanice (1970-1977). În anul 1974 a scris lucrarea "„Mesaje ale Pământului în descifrări actuale”", lucrare
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
ciclului apei este în general corectă și rolul esențial pe care îl au oceanele a fost corect intuit. Elaborată de Hippon din Samos, inversa ipotezele teoriei meteorogene și susținea că pământul plutește pe oceanul planetar. Conform acestei teorii, apa mării subterane, pe care plutește pământul, se ridică prin pământ, printr-un fel de infiltrație inversă. De la suprafața pământului, apa se evaporă în atmosferă și se reîntoarce în mare prin precipitații. Teoria menține ideea unui ciclu, însă sensul de mișcare este invers
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
și migrează ușor fie spre atmosferă prin evaporație și transpirație, fie se scurge spre râuri sau strate de adâncime. Apa de foarte mare adâncime se mișcă însă mult mai încet, putând fi înmagazinată pe durate de peste 10.000 ani. Apa subterană de vechime deosebit de mare se numește "apă fosilă". Din cauza modificărilor care au loc în scoarța pamântească și a celor climatice, este posibil ca pe perioade atât de îndelungate să se producă schimbări ale condițiilor de curgere, care ar putea împiedica
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
mare se numește "apă fosilă". Din cauza modificărilor care au loc în scoarța pamântească și a celor climatice, este posibil ca pe perioade atât de îndelungate să se producă schimbări ale condițiilor de curgere, care ar putea împiedica reîmprospătarea unor rezerve subterane sau, invers, să ducă la apariția unor rezervoare subterane care nu existau înainte. În atmosferă apa care intră prin evaporație este înmagazinată pe perioade scurte, de ordinul câtorva zile, înainte de a se reîntoarce pe suprafața solului sau a oceanelor sub
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
loc în scoarța pamântească și a celor climatice, este posibil ca pe perioade atât de îndelungate să se producă schimbări ale condițiilor de curgere, care ar putea împiedica reîmprospătarea unor rezerve subterane sau, invers, să ducă la apariția unor rezervoare subterane care nu existau înainte. În atmosferă apa care intră prin evaporație este înmagazinată pe perioade scurte, de ordinul câtorva zile, înainte de a se reîntoarce pe suprafața solului sau a oceanelor sub formă de precipitații. În hidrologie durata de înmagazinare se
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
evacua nicio cantitate de apă din el, sau timpul în care el s-ar goli în întregime dacă ar dispărea complet afluxurile de apă. Metoda bazată pe măsurarea vitezelor de mișcare a apei care este aplicabilă în special pentru apele subterane, cu durate de înmagazinare foarte mari. Aceste viteze se pot măsura în prezent utilizându-se izotopi radioactivi. Circuitul natural este un ciclu "biogeochimic" deoarece în cadrul acestui circuit apar procese fizice, chimice și biologice. Alte cicluri care apar în natură și
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
aerul care există între particulele solide ale solului și astfel își sporește aciditatea. Această apă acidă intră în contact cu particulele de sol sau cu roca mamă și dizolvă anumite substanțe minerale. Dacă solul are condiții bune de drenaj, apa subterană poate conține o cantitate importantă de substanțe solide dizolvate, care în cele din urmă ajung în mare. În unele regiuni ale uscatului, sistemul de scurgere se termină într-o mare interioară sau într-o depresiune, în loc de a fi legate de
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
precipitații pe suprafața mării interioare să fie egal cu pierderile prin evaporație. Deoarece apa evaporată nu conține materiale solide dizolvate, conținutul în săruri al mărilor interioare și cel al oceanului planetar crește în mod continuu. Exisă situații în care apa subterană are o mișcare ascendentă, prin capilaritate. În asemenea cazuri, ea va antrena și diferitele săruri dizolvate. Odată ajunsă la suprafața solului, apa se va evapora, dar sărurile aduse de apă se vor depune la suprafața solului ducând progresiv la o
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificările geologice ale circuitului apei se produc relativ lent. Acțiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de gaze în atmosferă, despăduririle, extragerile de apă din cursuri de apă sau strate subterane și altele pot însă influența circuitul apei atât la scară locală cât și la scară planetară. Disciplina care se ocupă cu studiul influenței activităților umane asupra ciclului natural al apei și a măsurilor necesare pentru a nu produce o desechilibrare
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de tipare meteorologice sezoniere similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu ciclul apei de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică. Se crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru viață extraterestră
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică. Se crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru viață extraterestră microbiană sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un mediu biotic. Titan a fost descoperit la 25 martie 1655 de către astronomul olandez Christiaan Huygens. Huygens a fost inspirat de descoperirea de către Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
baza existenței unor unde radio naturale de frecvență extrem de joasă în atmosfera lui Titan. Suprafața lui Titan este considerată a fi un reflector slab al acestor unde radio, astfel încât acestea ar putea fi reflectate de către gheața lichidă dintr-un ocean subteran. Caracteristicile de suprafață au fost observate sistematic de către sonda Cassini care a trecut la 30 km în perioada octombrie 2005 și mai 2007, ceea ce sugerează că scoarța (crusta) este decuplată de interior, oferind dovezi suplimentare pentru existența unui strat interior
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
km sub crusta de apă înghețată, condiții extreme după standardele terestre dar care ar fi în stare să asigure supraviețuirea vieții pe Titan. Transferul de căldură dintre învelișurile interioare și superioare ar fi critice în susținerea vieții într-un ocean subteran. Detectarea vieții microbiene ar depinde de efectele sale biogenice. De exemplu, s-a examinat posibilitatea ca metanul atmosferic și nitrogenul să fie de origine biologică. S-a mai sugerat că viața ar putea exista în lacurile de metan lichid, asemănător
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
cuptoarelor Întreținerea și reparația furnalelor și cuptoarelor Clasa 29.22 Echipamente de ridicare și manipulare Echipamente de ridicare și manipulare și componente ale acestora Sisteme de scripeți și de ridicat n.e.c. Troliu pentru puțuri; sisiteme speciale de scripeți pentru uzul subteran; alte sisteme de scripeți sau cabestane Cricuri; anumite tipuri de macarale folosite pentru ridicarea vehiculelor Macarale; rame mobile de ridicat, camioane echipate cu braț de macara Camioane cu brațe de ridicare, alte tipuri de camione; minicare de tipul celor folosite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de metal răsucit Instalarea, repararea și întreținerea echipamentelor pentru metalurgie Instalarea echipamentelor pentru metalurgie Repararea și întreținerea echipamentelor pentru metalurgie Clasa 29.52 Echipamente pentru minerit, exploatări și construcții Echipamente pentru minerit Elevatoare cu acțiune continuă și transportoare , pentru utilizări subterane Carbuni sau tăietori de rocă și mașinării pentru tunel; alte mașinării și de săpat Excavatoare cu auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
clădiri cu unul sau mai multe etaje Operațiile generale de construcție pentru depozite, clădiri industriale Operațiile generale de construcție pentru clădiri comerciale Operațiile generale de construcție pentru alte clădiri Operațiile generale de construcție pentru poduri, poduri suspendate, tuneluri și pasaje subterane Operațiile generale de construcție pentru poduri, poduri suspendate Operațiile generale de construcție pentru tuneluri și pasaje subterane Operațiile generale de construcție a conductelor pe distanțe lungi, rețelele de comunicație și electrice Operațiile generale de construcție a conductelor pe distanțe lungi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de construcție pentru clădiri comerciale Operațiile generale de construcție pentru alte clădiri Operațiile generale de construcție pentru poduri, poduri suspendate, tuneluri și pasaje subterane Operațiile generale de construcție pentru poduri, poduri suspendate Operațiile generale de construcție pentru tuneluri și pasaje subterane Operațiile generale de construcție a conductelor pe distanțe lungi, rețelele de comunicație și electrice Operațiile generale de construcție a conductelor pe distanțe lungi, pentru petrol și gaze Operațiile generale de construcție pentru celelalte conducte pe distanțe lungi, inclusiv cele de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de construcție pentru celelalte conducte pe distanțe lungi, inclusiv cele de apă Operațiile generale de construcție pentru rețele electrice folosite de transportul feroviar Operațiile generale de construcție pentru alte rețele electrice aeriene Operațiile generale de construcție pentru alte rețele electrice subterane Operațiile generale de construcție pentru alte retele de comunicații aeriene Operațiile generale de constructie pentru alte retele de comunicații subterane Operațiile generale de construcție pentru conductele și rețelele electrice locale; operațiile auxiliare Operațiile generale de construcție pentru conductele de apă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de transportul feroviar Operațiile generale de construcție pentru alte rețele electrice aeriene Operațiile generale de construcție pentru alte rețele electrice subterane Operațiile generale de construcție pentru alte retele de comunicații aeriene Operațiile generale de constructie pentru alte retele de comunicații subterane Operațiile generale de construcție pentru conductele și rețelele electrice locale; operațiile auxiliare Operațiile generale de construcție pentru conductele de apă și canalizare, inclusiv operațiile auxiliare altele decât cele electrice, inclusiv operațiile auxiliare Operațiile generale de construcție pentru rețelele de putere
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
operațiile auxiliare Operațiile generale de construcție pentru rețelele de putere, altele decât cele electrice, inclusiv operațiile auxiliare Operațiile generale de construcție pentru rețelele electrice locale, inclusiv operațiile auxiliare, aeriene Operațiile generale de construcție pentru rețelele electrice locale, inclusiv operațiile auxiliare, subterane Operațiile generale de construcție pentru telefonie locală și alte rețele de comunicare, inclusiv operațiile auxiliare, aeriene Operațiile generale de construcție pentru telefonie locală și alte rețele de comunicare, inclusiv operațiile auxiliare, subterane Operațiile generale de construcție pentru centrale electrice, minerit
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
construcție pentru rețelele electrice locale, inclusiv operațiile auxiliare, subterane Operațiile generale de construcție pentru telefonie locală și alte rețele de comunicare, inclusiv operațiile auxiliare, aeriene Operațiile generale de construcție pentru telefonie locală și alte rețele de comunicare, inclusiv operațiile auxiliare, subterane Operațiile generale de construcție pentru centrale electrice, minerit și fabrici Operațiile generale de construcție pentru centrale electrice Operațiile generale de construcție pentru minerit și fabrici Operațiile generale de construcție pentru alte structuri și pentru operațiile de inginerie, etc. Operațiile generale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și construcții civile Servicii de proiectare de management referitoare la întreprinderi de construcții și construcții civile Servicii de consultanță științifică și tehnică din domeniul ingineriei Servicii de prospectare geologică, geofizică și alte servicii de prospectare științifică Servicii de supraveghere în subteran Servicii de supraveghere la suprafață Servicii de elaborare de hărți Grupul 74.3 Servicii de testare și analiză tehnică Clasa 74.30 Servicii de testare și analiză tehnică Servicii de testare și analiză tehnică Servicii de testare și analiză a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de resurse de apă relativ mici, distribuite neuniform în timp și spațiu, dar suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al celor peste 1,9 milioane locuitori din zonă. Sursele de apă din bazinul hidrografic someșan sunt supraterane și subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice și de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri și acumulări (lacuri, baraje etc.). Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m³ (din care 4012 milioane m³
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
de apă relativ mici, distribuite neuniform în timp și spațiu, dar suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al celor peste 1,9 milioane locuitori din zonă. Sursele de apă din bazinul hidrografic someșan sunt supraterane și subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice și de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri și acumulări (lacuri, baraje etc.). Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m³ (din care 4012 milioane m³ provin din
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al celor peste 1,9 milioane locuitori din zonă. Sursele de apă din bazinul hidrografic someșan sunt supraterane și subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice și de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri și acumulări (lacuri, baraje etc.). Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m³ (din care 4012 milioane m³ provin din apele de suprafață și 336 milioane m³ din apele subterane), însă
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]