23,710 matches
-
nu aveau nici un fel de instalație (curent electric, apă curentă, apă caldă, canalizare, gaze naturale, încălzire centrală), iar în ele trăiesc cca 500 000 de persoane. De exemplu, ponderea gospodăriilor din prima decilă care nu au apă caldă, canalizare și baie/duș este de aproximativ 85,0%, în timp ce în ultima decilă doar cca 6,5% nu au asemenea utilități (ACOVI, 2002). O serie de orașe mici nu mai beneficiază de ani buni de furnizarea în sistem centralizat a apei calde și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de apă caldă 47,6 87,6 7,8 16,8 44,4 2,4 87,8 96,6 63,2 Canalizare 41,7 83,3 5,7 9,0 29,2 0,8 84,3 95,3 58,7 Baie/duș 43,7 85,0 6,0 11,8 35,0 1,2 85,2 96,6 58,6 Încălzire 2,6 - - 2,5 4,8 0,7 2,6 - - Încălzire adecvată 12,0 12,0 10,9 16,7
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în timp ce în altele, precum Vaslui și Botoșani, e de patru-cinci ori mai mic, adică 50, respectiv 58 de autoturisme la 1 000 de locuitori; - există diferențe semnificative în condițiile de locuit între județe și chiar regiuni. Față de 20-40% locuințe cu baie în mediul rural în județele din Transilvania, precum și Constanța, București și Ilfov, 2-4% în județe precum Vaslui, Brăila, Botoșani, Galați, Buzău, Olt și Dolj. Aceste diferențe semnificative între calitatea vieții din mediul rural în zone diferite ale României creează impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
infrastructura rurală este puternic deficitară și slabă calitativ. Aproximativ 90% din drumurile comunale sunt nepietruite și peste 80% din localități nu beneficiază de apă curentă, canalizare sau gaze naturale. În aceste condiții, doar cca 13% din locuințe sunt dotate cu baie și 2% au încălzire centrală. Toate acestea arată că în mediul rural dimensiunea excluziunii de la locuire este semnificativă și departe de a putea fi diminuată pe termen scurt și chiar și pe termen mediu. Se poate spune că, în România
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categoriile gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucruri de cunoscut." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați analiza morfologică a locuțiunilor verbale din textele de mai jos: (a) "Era prima zi de primăvară. Jane și Michael își dădură imediat seama, căci îl auziră pe domnul Banks cântând în baie, și nu făcea acest lucru decât într-o singură zi pe an. Toată viața își aduseră aminte de acea dimineață ciudată. Mai întâi, li se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs și aștepta acum să vină fecioru-său. Și numai iaca îl și vede venind repede, dar nu așa după cum se dusese." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " Ieșind din baie, el luă legătura cu hainele, și o porni la sănătoasa călare pe calul lui cel cu aripi, cu care zbura ca vântul și se ducea ca gândul. Cum călcă peste pragul porții, începu casele, curtea și grădina a se cutremura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea de știre și să se întoarcă de degrabă, fiindcă ele știau că e aproape să înceapă a curge această apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și pe văile râurilor 4,9%; * Probleme relaționale (lipsa unității și a înțelegerii între oamenii din sat, comportamentul agresiv al unora) 3,4%; * Lipsa locurilor de muncă 3,0%; * Serviciile oferite locuitorilor, lipsa dispensarului, starea școlii, transportul deficitar, lipsa unei băi populare 2,6%; * Conflictele legate de împărțirea și exploatarea pădurilor și inexistența pășunilor 2,2%; * Problemele financiare (lipsa banilor, pensiile mici) 1,5%; * Țiganii din sat 1,5%. La acestea se adaugă numărul mare de subiecți care spun că nu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Mă dădeam la o parte întotdeauna, de la orice sarcină. Nu puteam să fac nimic. Dacă adun toate momentele împreună, făceam aceste gesturi mai bine de o oră și jumătate pe zi, uneori chiar trei ore. Aveam de asemenea probleme în baie. A trebuit să iau hârtie igienică și să o rup de multe ori în bucăți mai mici care trebuiau să aibă "forma potrivită" de doar câțiva milimetri. Bucățile trebuiau să fie rupte perfect și apoi o iroseam. Trebuia să fac
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu mâna și cu gura. Trebuia să îmi duc toate degetele la buze uneori dacă înghițeam salivă. Îmi era frică să nu am mâinile murdare. Gândurile îmi spuneau "Spală-le (mâinile), sunt murdare!". Le simțeam murdare. După aceea mergeam la baie, căci trebuia să mă spăl pe mâini, doar ale mele erau mereu murdare. Ar fi trebuit să uit un lucru după altul. După ce mi-am schimbat obiceiul, trebuia să uit complet de el. Îmi amintesc o parte dintr-un astfel
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
patra, București, 1956; Regele Palaelibus, București, 1957; Ilustrul N. N. din N. N., București, 1958; Războiul lui Tănase Cireș, București, 1958; Salvatorul, București, 1959; Ultimul batalion, București, 1960; În bătaia crucișătoarelor, București, [f.a.]. Traduceri: Șalom Alehem, Menachem Mendel, București, 1923, Nolewka la băi, București, 1941, Comoara, Lozul cel mare, în Patru opere dramatice, București, 1945, Romanul unui om de afaceri, București, 1948, Băiatul Motl, București, 1949, Mister Green are o slujbă și alte povestiri, București, 1951, Opere alese, pref. trad., București, 1955, Halal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
fost supuse astfel unor interpretări și clasificări, în încercarea de a-i stabili locul în cadrul culturii și literaturii naționale. Din punct de vedere geografic, aria cercetată cuprinde județele interbelice din zona de nord a Moldovei: cele aparținând Vechiului Regat - județele Baia, Botoșani, Dorohoi - și cele din zona Bucovinei: județele Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc. Trasarea acestor limite spațiale include astfel lucrarea de față în bogata istoriografie centrată pe axa local-regional. De-a lungul timpului, sate, orașe, instituții, categorii sociale, familii, indivizi, de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publice create încă din 1870 prin donații sau al Bibliotecii Asociației Învățătorilor, înființată în 192332. Zece tipografii au funcționat în perioada 1873-1938, tipărind publicații locale, în Dorohoiul interbelic apărând 33 de ziare și 16 reviste 33. Fălticeni. Poposind în județul Baia regăsim aceeași atmosferă, așa cum profesorul Ion Simionescu constată: Fălticeni, "oraș îngropat în liniște, uitat de lume", dar în care "sufletele amorțite ale localnicilor ar putea reînvia..."34. Cu o populație, la 1930, de 14.347 de locuitori, micul târg de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
precum "Imperialismul britanic și sionismul", în Clopotul, 1933. Medicii constituie o altă categorie profesional-intelectuală cu impact în zonă. Prima statistică pe criterii etnice a profesioniștilor înscriși în Colegiul Medicilor din România, realizată în 1938, indica următoarele cifre: la nivelul județelor Baia, Botoșani și Dorohoi, din 218 medici, 86 erau români, 123 evrei și 9 aparțineau altor etnii. În județele Câmpulung, Rădăuți și Suceava, profesau, în total, 40 de medici români, 86 evrei și 15 medici de altă etnie 83. Depășind proporția
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dorohoi din Gazeta Dorohoiului, dar și în alte studii apărute în presa locală. La liceul din Fălticeni, profesorul de literatură Nicolae Beldiceanu este și colaborator la revistele Convorbiri literare și Contimporanul. Directorul Vasile Ciurea editează manualul de geografie al județului Baia, organizând și un Muzeu al Fălticenilor. Profesorul germanist Virgil Tempeanu este autor de manuale și un valoros traducător al operei lui Goethe, iar profesorul A. G. Stino publică peste 1500 de studii și articole și o monografie închinată lui Ion Dragoslav
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stat, continuând eforturile pentru strângerea de fonduri destinate construirii propriului local, iar în 1925 dobândește un local propriu prin eforturile depuse de deputatul Ion Pillat și președintele Ateneului, Gheorghe Burghele. 3.3.7 Liceul "Nicu Gane", Fălticeni Orașul Fălticeni, județul Baia, aparținea Vechiului Regat în organizarea teritorial administrativă interbelică. Reperul educațional al localității era reprezentat de Liceul "Nicu Gane". Pentru studierea acestui lăcaș de cultură ne-au stat la dispoziție cele două monografii închinate liceului 128. La 2 noiembrie 1870 la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu doar pe cei ce au studiat după 1918. Tabel 6. Absolvenți de studii universitare la 1930 Județ Total știutori carte Instrucție secundară Instrucție universitară masculin feminin masculin feminin masculin feminin Botoșani 55901 35013 2791 2648 467 237 Oraș Fălticeni (Baia) 4773 3730 701 610 153 71 Dorohoi 50393 27185 2570 1629 392 123 Câmpulung Mold. 28237 26337 1917 1667 384 55 Rădăuți 43469 38787 2797 2489 471 65 Suceava 34150 30088 2275 1837 456 90 total 2323 641 2964 Sursa
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
domenii, în provincia cercetată. Tabel 7. Instrucția profesioniștilor din instituții publice și alte domenii Județ Instituții publice Diverse Total știutori carte Instrucție secundară Instrucție universitară Total știutori carte Instrucție secundară Instrucție universitară Botoșani 7018 1833 329 5029 829 141 OrașFălticeni (Baia) 1942 444 112 1192 225 40 Dorohoi 5258 1513 290 2544 492 65 Câmpulung M. 3011 852 242 5523 499 82 Rădăuți 4263 1437 335 4406 938 104 Suceava 3712 1136 331 3214 690 103 TOTAL 25204 7215 1639 21908
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de capitală. Țara de Sus sau Moldova de nord constituie așadar provincia septentrională căreia i se circumscriu astăzi județele Botoșani și Suceava. Pentru perioada subsecventă Marii Uniri poate că alăturarea dintre câteva județe aparținând Vechiului Regat (Botoșani, Dorohoi și, parțial, Baia) și unele bucovinene (Suceava, Rădăuți, Câmpulung) pare forțată, chiar dacă teritorial, învecinarea este evidentă. Aceasta cu atât mai mult cu cât după aproape un secol și jumătate de ocupație austriacă, Bucovina păstra încă elemente alogene atât în structura etnică, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
serie de lucrări de specialitate în domeniu. Producție intelectuală în județele nord-moldovenești din Bucovina 9: 1. Ilie Anisescu (1904-1999), preot, publicist, folclorist, absolvent al seminarului din Dorohoi și al Facultății de Teologie din Cernăuți, vicepreședinte al Asociației preoților din județul Baia, este colaborator la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al Facultății de Teologie din Cernăuți, vicepreședinte al Asociației preoților din județul Baia, este colaborator la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și 15 caiete cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor Bălan (1885-1972), istoric, cu studii universitare la Cernăuți și Viena, profesor la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Cernăuți, are contribuții însemnate la istoria Bucovinei: Suprimarea mișcărilor naționale din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]