23,978 matches
-
Baia până la sfârșitul sec. al XVIII-lea, este o localitate înființată pe fosta moșie Baia care și-a redus întinderea datorită scăderii importanței sale și datorită calamităților ce s-au abătut în decursul timpului iar boierii familiei Cantacuzino, stapânii Moșiei Baia au mutat o parte din țăranii din zona Băii pe culmea dealului unde se află în prezent vatra satului. V. Costăchescu în „Istoria orașului Fălticeni cu un scurt istoric al județului Baia, între 1340-1941” scria: „Târgul Baia fiind supus inundațiilor
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
localitate înființată pe fosta moșie Baia care și-a redus întinderea datorită scăderii importanței sale și datorită calamităților ce s-au abătut în decursul timpului iar boierii familiei Cantacuzino, stapânii Moșiei Baia au mutat o parte din țăranii din zona Băii pe culmea dealului unde se află în prezent vatra satului. V. Costăchescu în „Istoria orașului Fălticeni cu un scurt istoric al județului Baia, între 1340-1941” scria: „Târgul Baia fiind supus inundațiilor, târgoveții de acolo au început a se strămuta sus
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
decursul timpului iar boierii familiei Cantacuzino, stapânii Moșiei Baia au mutat o parte din țăranii din zona Băii pe culmea dealului unde se află în prezent vatra satului. V. Costăchescu în „Istoria orașului Fălticeni cu un scurt istoric al județului Baia, între 1340-1941” scria: „Târgul Baia fiind supus inundațiilor, târgoveții de acolo au început a se strămuta sus pe deal, la răscrucea drumurilor, între 1761-1830 și încoace” Artur Gorovei în lucrarea „Folticenii - cercetări istorice asupra orașului”, referindu-se la inundatiile din jurul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Cantacuzino, stapânii Moșiei Baia au mutat o parte din țăranii din zona Băii pe culmea dealului unde se află în prezent vatra satului. V. Costăchescu în „Istoria orașului Fălticeni cu un scurt istoric al județului Baia, între 1340-1941” scria: „Târgul Baia fiind supus inundațiilor, târgoveții de acolo au început a se strămuta sus pe deal, la răscrucea drumurilor, între 1761-1830 și încoace” Artur Gorovei în lucrarea „Folticenii - cercetări istorice asupra orașului”, referindu-se la inundatiile din jurul anului 1761 afirmă că dacă
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
deal, la răscrucea drumurilor, între 1761-1830 și încoace” Artur Gorovei în lucrarea „Folticenii - cercetări istorice asupra orașului”, referindu-se la inundatiile din jurul anului 1761 afirmă că dacă s-a întâmplat o asemenea nenorocire , oamenii - „plugarii care au părăsit vremelnic satul Baia s-ar fi refugiat în satele vecine, așezate pe înălțimi ferite de inundații precum Cotu-Băii” între plugari, ca și dânșii și nu ar fi venit în Fălticeni , un oraș de evrei , pentru că aici nu ar fi avut pământ pentru traiul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
pentru că aici nu ar fi avut pământ pentru traiul zilnic. Oamenii în vârstă din cele două localități, mai ales cei din generațiile trecute au vorbit despre o catastrofă hidrologică, care s-a produs în jurul anului 1770 în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
catastrofă hidrologică, care s-a produs în jurul anului 1770 în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului pe care este amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului pe care este amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul 1800 satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul 1800 satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii datorită inundațiilor provocate de râul Moldova. Un număr însemnat de familii provin din Transilvania în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
înființează prima cooperativa de consum, la inițiativa câtorva locuitori întreprinzători. În câțiva ani, concurența i-a făcut pe evrei să părăsească satul. Cooperativa s-a menținut până în 1948 când a fost transformată în Cooperativa de Stat. 1938 - s-a inaugurat baia populară, transformată în anii '50 în casa de nașteri 1940 - S-a construit sediul actual al Primăriei, pe locul fostei primarii datând din epoca lui Cuza 1945 - 77 de fii ai satului au căzut eroi în cel de-al doilea
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
sale Drăgoiești, Lucăcești, Botești și Căcăceni (azi dispărut)constituiau domeniul său. Drăgoiești era locul unde își avea curtea boierească și biserica de piatră, satul se afla în locul pe unde trecea un vechi drum comercial, care lega Suceava, capitala Moldovei, cu Baia și cu Bistrița din Ardeal. În anul 1498, septembrie 24, aceste sate sunt date de Ștefan cel Mare unei alte fiice a lui Romașco, numită Vasutca, nepoata lui Drăgoi, căsătorită cu "Stanciu aurar" Vasutca a avut un fiu Drăgoi, moștenitor
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
sunt români (96,74%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,13%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aflat pe vechiul drum al Băii și Sucevei, satul Horodniceni are rădăcini dincolo de Descălecatul Moldovei. Numele localității se trage din slavonescul „horod” (gorad), care se referă la cetățuia ridicată cândva de obște pe un deal din apropiere și care domină întreagă zonă în această parte de
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi. Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944, a căzut în lupta cu trupele germane primul ofițer român după momentul insurecției armate, căpitanul V. Teodoreanu cunoscut sub numele de “eroul de la Mălini”. În 1963 a avut loc inaugurarea casei memoriale “Nicolae Labiș”, casă în care
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
cultural și spiritual este Sfânta Mănăstire Râșca, este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Apariția omului pe aceste meleaguri nu poate fi prea îndepărtată, întrucât toată zona și împrejurimile aparțineau pădurilor. Cele mai vechi urme umane amintesc de neolitic și sunt reprezentate de vestigiile descoperite la locul numit „Cetățuie”, la hotarul administrativ dintre comunele Baia, Bogdănești și Râșca. Cu timpul, omul a intrat în amonte, pe râul Râșca, formând localitatea Bogdănești și, odată cu Mănăstirea Râșca (1542), localitatea Râșca. La început, oamenii ce deserveau mănăstirea erau călugării, robii mănăstirești și țiganii care, pe măsura înmulțirii lor
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere cadrul natural, obiectivele cultural - spirituale și izvoarele cu apă sărată și sulfuroasă (până în anul 1940 existau la Slătioara „Băile Crăescu”). Pincipalele obiective turistice sunt Mănăstirea Râșca, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România (sediul acesteia), pensiunile și cabanele vânătorești. (3) Mănăstirea Râșca este o mănăstire de călugări amplasată în satul Râșca (din județul Suceava), la o distanță de circa
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit "Grădiște", deși majoritatea zonei a fost folosită că suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi române. Pe langă castru, pe malul opus al râului Săcuieu se află o fortăreața, menționată pentru timp de mai multe secole că Sebesvár și apărând pe majoritatea harților Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestata pentru prima oara documentar
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
la sud cu satul Aruncuta, la est cu Suatu, iar la vest cu Cojocna. Vegetația este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
important datorită apropierii de Cojocna, practic fiind la granița cu metropola Cluj. Dacă se realizează legătura rutieră asfaltată între Cojocna și Suatu, prin Dâmburile, atunci este posibilă o puternică dezvoltare a acestei zone datorită peisajului împădurit, a distanței mici față de Băile Cojocna și a potențialului agricol deosebit. Datorită volumului mare de precipitații raportat la alte zone din județ, satul se poate specializa pe culturi legumicole și pomi fructiferi, având piața asigurată în Cojocna și Cluj-Napoca. De-a lungul timpului populația satului
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]