23,403 matches
-
este un film 3D de animație, bazat pe fragmentele cu "" din celebrul serial animat al anilor 1960, "". Este produs de DreamWorks Animation, distribuit de 20th Century Fox în America, și de Odeon Cineplex în România. Rob Minkoff este regizorul filmului , producători fiind Alex Schwartz și Denise Nolan Cascino . Tiffany Ward, fata lui
Dl. Peabody și Sherman () [Corola-website/Science/330882_a_332211]
-
însuflețească pe Dl. Peabody, arhicunoscutul laureat al premiului Nobel, și câștigător al Jocurilor Olimpice, a fost o misiune extrem de dificilă pentru echipa de producție, fiindcă era imperios necesară găsirea uneia, având în vedere vedetele alese pentru celelalte țări: de exemplu, , un celebru prezentator TV, și comediant a fost ales pentru varianta din Spania a filmului. Având în vedere acest fapt echipa s-a gândit la o voce caldă, dar fermă și bine dozată ca inflexiuni și ton, ceea ce a determinat opțiunea unui
Dl. Peabody și Sherman () [Corola-website/Science/330882_a_332211]
-
al ideii de modernizare și apropiere de Occident și datorită cui va fi trimis să-și consolideze cunoștințele la Paris. Acolo a urmat studii de limbă și literatură, iar mai târziu a fost ales membru într-una dintre cele mai celebre societăți de orientalistică. În 1854 se întoarce în Istanbul, unde își va construi un renume în ramura publicistică. A murit pe 3 septembrie 1871 la Istanbul. "Tanzimatul" (1839-1886) este o perioadă de profunde transformări pe plan economic , politic și social
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]
-
atmosfera muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice din București și profesor la Conservator. După câteva luni de la nașterea lui Grigoraș, tatăl său a plecat
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
orice credincios. Există o ambiguitate a limbajului misticilor, care se manifestă mai ales în poezii. Coincidență limbajului iubirii pământene cu cel al iubirii mistice nu este caracteristica islamului, însă este pregnanta. De altfel, se spune că poemele de dragoste ale celebrului Ibn Arabi, născut în Spania în anul 1165, ar fi fost dedicate inițial unei frumoase și învățate femei, cunoscută la Mecca în anul 1214, dar că autorul ar fi scris un comentariu în anul următor, în care le explică în
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
ca actriță într-o producție Spymaker TV: "The Secret Life of Ian Fleming" - și a fost creditată ca "Lauren Heston ... roșcată". Humble și-a început cariera de televiziune ca un cercetător, mai târziu, iar apoi a fost invitată la programe celebre cum ar fi "Top Gear", "Tommorow's World" și seria din 2001 a postului "The Holiday Programme". Humble s-a specializat în prezentarea programelor despre animale sălbatice, inclusiv "Animal Park", "Springwatch" cu Bill Oddie, "Autumnwatch", "Wild în Africa" și "Seawatch
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
ori, unde a studiat diferite stiluri de a picta, dar mai ales impresionismul și postimpresionismul. În ciuda studiului aprofundat al acestor stiluri de pictură, influența cea mai evidentă în stilul său de a picta aparține pictorului flamand al al XV-lea, celebrul Jan van Eyck, de la care a învățat și preluat tehnica reprezentării extrem de clare a portretelor și a fundalurilor. Între 1924 și 1935, Wood a locuit într-o locuință, care fusese inițial o unitate de stocare a materialelor și pe care
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
strada Verona, vis-a-vis de fostul Muzeu Simu, alături de artiști ca Spiru Chintila, Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Virgil Almășeanu, Petrică Bedivan, Nică Murariu, Codită Pavel, Marcu Constantin Nircă, Genoveva Georgescu sau Mihai Gheorghe. Până la tragicul său sfârșit, lucrează și expune în celebrul Atelier de gravură din strada Speranței nr. 15, Podul. Este prezent la expoziția de fotografii folosite de către artiștii plastici, organizată de Ion Grigorescu, în 1978, la Casa de Cultură Friedrich Schiller. În octombrie 1988, Adrian Guta alcătuiește un catalog al
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Muzeul Național de Artă al României (București), Muzeul de Artă Vizuală (Galați) și Muzeul de Artă (Tulcea) și în colecții particulare din Belgia, Canada, China, Danemarca, Grecia, Italia, Suedia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Franța, Elveția, Japonia, SUA, Germania, India sau Malaesia. Celebrul „golan” de la manifestările din martie-iunie 1990, din Piața Universității, Marian Munteanu, afirmă, într-un interviu, că deține o serie de tablouri cu teme istorice, semnate de artistul Ștefan Iacobescu, menționând că: „[Iacobescu] a fost fratele unei bune prietene de-a
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
numărul 500 pentru Newcastle în Premier League, într-o victorie obținută de formația sa pe White Hart Lane, scor 3-1, în compania lui Tottenham Hotspur. A urmat apoi un gol foarte important în derby-ul dintre Newcastle United și Sunderland FC, celebrul „Tyne-Wear derby” fiind un prilej pentru Milner de a crește în ochii lui Allardyce. A urmat apoi o accidentare care l-a ținut departe de gazon până la finalul sezonului, când se zvonea că va ajunge la Liverpool FC. Deși a
James Milner () [Corola-website/Science/330108_a_331437]
-
pe postul de portar la mai multe formații din Argentina, printre care River Plate sau Racing Club de Avellaneda, precum și la echipa națională de fotbal a Argentinei, alături de care a reușit să ajungă în finala Campionatului Mondial din 1990. Este celebru datorită calității sale de a apăra penalty-uri. După retragerea din activitatea de fotbalist profesionist, a devenit comentator sportiv la postul de televiziune argentinian Canal 13. Primul club la care a evoluat ca profesionist a fost Defensores Unidos, pentru care a
Sergio Goycochea () [Corola-website/Science/330105_a_331434]
-
manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail) organizată de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară) din Săcele; ce cuprinde o paradă a costumelor tradiționale, ateliere meșteșugărești, simpozioane
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ea este prezentată astfel: "„Mănăstirea și tot ce a mai rămas din ea e zăbrelită de grilaje înalte și multe ziduri despărțitoare. E foarte greu să-ți imaginezi ce va fi fost cândva Plătăreștiul. Înfipt în coasta fostei așezări monahale, celebrul spital de nebuni se învecinează trist, sporind sentimentul de paragină, de abandon, de durere mocnită. Fostele chilii sunt în ruină. Curtea rotundă și năpădită de buruieni pare un osuar de ziduri mucegăite, din mijlocul cărora se ridică spre cer, miraculos
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
vechi. Integrarea acestui lucru cu elemente din tradițiile lor proprii, selgiucizii au produs noi tipuri de structuri, mai ales medrese (școli teologice musulmane). Medrese de fabricație - cunoscut sub numele de Nizămīyah - au fost construite în secolul al XI lea de către celebrul ministru Nizam Al-Mulk. Cele mai importante sunt cele trei medreses: Guvernul de la Nishapur, Tus și Bagdad și Medrese Hargerd în Khorasan. Un alt domeniu în care selgiucizii a contribuit a fost arhitectură monumentelor funerare. Acestea pot fi împărțite în două
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
care a pierdut-o însă în fața Danemarcei cu scorul de 0-2. La [[Campionatul European de Fotbal 1996]], Berti Vogts a condus naționala țării sale spre victorie. Germania a învins, pe rând, Cehia (în grupe), Rusia, Croația și Anglia (ultima la celebra serie de lovituri de departajare în care a ratat Gareth Southgate), iar în finală a trecut din nou de Cehia, pe care o învinsese și în grupe, după un gol de aur marcat de [[Oliver Bierhoff]] în minutul 95. Ultimul
Berti Vogts () [Corola-website/Science/330155_a_331484]
-
milioane de vizualizări. Videoclipul original, postat pe YouTube a primit 100 854 161 de vizualizări ca pe 17 august 2013. Datorită popularității sale, de multe îi sunt adăugate remixuri noi și sunt efectuate unele preluări, cea mai mare și mai celebră preluare, având 10 ore . Există, de asemenea, tonuri de apel, imagini de fundal și aplicații create pentru sisteme de operare și dispozitive, inclusiv Windows 7, iPhone, iPad, Symbian, Android, Windows Phone, și pentru sistemul de operare WebOS HP. ""Nyan Cat
Nyan Cat () [Corola-website/Science/330182_a_331511]
-
cm pe data de 12 Septembrie 1906. Alberto Santos-Dumont, după mai multe zboruri cu balonul si un zbor cu martori de 4-7 m la inaltimea de 50-70 cm efectuat pe 13 septembrie 1906, pe 23 octombrie 1906 la Paris realizează celebrul său zbor cu avionul "14-bis" ("Quatorze-bis"), care este considerat primul zbor atestat cu un aparat mai greu decât aerul. O altă realizare a lui Santos-Dumont o constituie primul record mondial recunoscut de Federația Aeronautică Internațională și anume parcurgerea în zbor
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
este doborât de unul francez, aceasta fiind prima luptă aeriană din istorie. Din acest moment, duelurile aeriene se multiplică, fapt la care contribuie și dezvoltarea mitralierei sincronizate. Aviatorii încep să fie considerați cavaleri ai aerului, unii dintre aceștia fiind eroi celebri prin victoriile repurtate. Astfel, germanul Manfred von Richthofen, cunoscut și ca "Baronul roșu", a doborât 80 de avioane inamice, iar pentru francezul René Paul Fonck numărul de avioane învinse este 75. Cei mai mari producători de avioane din această perioadă
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
piloți militari și astfel se dezvoltă aviația comercială și poștală. În 1919, la 8 februarie, este inaugurată prima legătură comercială între Marea Britanie și Franța. În 1939 (26 aprilie) este înregistrat un record de viteză (755,138 km/h), atins de celebrul Messerschmitt Bf 109, unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare din acea epocă. În al Doilea Război Mondial, aviația este utilizată pe câmpul de luptă pe scară largă. Asistăm la apogeul epocii avioanelor cu elice și motor cu ardere
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
fi planificarea lucrărilor în forma repede-lent-repede și utilizarea de ritornello pentru părțile rapide. A explorat aceste posibilități prin sute de lucrări - 550 dintre lucrările sale sunt reprezentate de concerte. A utilizat și titluri programatice pentru diferite lucrări, cum ar fi celebrele sale concerte pentru vioară "Cele patru anotimpuri". Domenico Scarlatti a fost unul dintre cei mai importanți virtuozi ai claviaturii din vremea sa. Toată cariera sa a fost compozitor al curții, inițial în Portugalia (începând cu 1733) și apoi la Madrid
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
Händel era într-o permanentă căutare a formulelor comerciale de succes în operă, apoi în oratoriile în limba engleză. Un compozitor prolific, Händel împrumuta de la alții și își recicla adesea propriul material. Era cunoscut și pentru adaptarea unor piese precum celebrul oratoriu "Mesia", ce a avut premiera în 1742, pentru cântăreții și muzicienii disponibili. La momentul morții sale era unul dintre cei mai cunoscuți compozitori din Europa iar muzica sa a fost studiată de către muzicienii perioadei clasice. Händel, datorită puternicelor sale
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
cu improvizație și contrapunct. Johann Sebastian Bach a ajuns, în timp, să fie considerat o figură importantă a barocului muzical. În timpul vieții sale a devenit cunoscut mai degrabă ca pedagog, administrator și interpret decât ca și compozitor, fiind mai puțin celebru decât Händel sau Telemann. Născut în Eisenach în 1685 într-o familie de muzicieni, a primit o educație importantă de la o vârstă mică și s-a considerat că avea o voce sopran excelentă. A deținut o varietate de posturi de
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
sau Telemann. Născut în Eisenach în 1685 într-o familie de muzicieni, a primit o educație importantă de la o vârstă mică și s-a considerat că avea o voce sopran excelentă. A deținut o varietate de posturi de organist, devenind celebru pentru virtuozitatea și abilitatea sa. În 1723 a primit postul cu care a fost asociat pentru restul vieții sale, acela de cantor și director muzical în Leipzig. Experiența sa variată i-a permis să devină cea mai importantă personalitate muzicală
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
de fotbal a Italiei, cu care este Campion Mondial. Este unul din puținii care au reușit să își treacă în palmares toate cele trei competiții europene de bază din acea vreme: Cupa Campionilor Europeni, Cupa UEFA și Cupa Cupelor. Este celebru gestul său din finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1982, când, marcând golul de 2-0 al Italiei, nu a mai putut să își stăpânească emoțiile uriașe și, cu lacrimi în ochi și urlând de bucurie, a alergat către banca de
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
(cunoscut și ca "Alfried Krupp", n. 26 aprilie 1812 la Essen - d. 14 iulie 1887 la Essen) a fost un industriaș și inventator german. A aparținut celebrei familii Krupp, care a adus o contribuție însemnată în domeniul siderurgiei. , fiul lui Friedrich Krupp, care a întemeiat fabrica de oțel turnal a familiei, și a soției sale Therese Wilhelmi, s-a născut la 26 aprilie 1812. Avându-i ca
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]