23,159 matches
-
Paris, după absolvirea căreia (1891) lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viața subacvatică. Prezintă teza de doctorat în 1896 cu subiectul "Le lobe céphalique et l'encéphale des annélides polychètes." La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al "Societății zoologice " din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
copil comun sau unui al treilea"”. Un faimos profesor la Drept, profesorul Berthelemy caracteriza astfel lucrarea înaintată comisiei: „"claritatea expunerii, precizia cunoștințelor, excelentul plan adoptat, maniera foarte riguroasă a unor părți lasă o impresie foarte favorabilă"”. La Paris își obține doctoratul cu teza "Essai sur une théorie des droits éventuels". În această perioadă este inițiat în francmasonerie într-o lojă masonică din capitala Franței. În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iași, iar în
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]
-
franceză "de", si a doua oară în sufixul românesc "-an"). După ce a trezit suspiciunile prințului Sturdza prin susținerea fățișa a tineretului intelectual reformist din acele zile și prin opoziția față de regimul "Regulamentului Organic", Kogălniceanu a fost împiedicat să-și finalizeze doctoratul și a revenit la Iași în 1838, unde a primit funcția de adjutant al prințului. În următoarele decenii, el a publicat un număr mare de lucrări, inclusiv eseuri și articole, prima sa ediție a Cronicilor Moldovei, precum și alte cărți și
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
București) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, . Este autorul teoriei Sincronismului și al "Mutației valorilor estetice". În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul "Matei Basarab" din București, fost profesor al Colegiului Național "Mihai Viteazul" din București. Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
de debut "Pași pe nisip...", apărute în 1906. În această perioadă a activității sale, preocupat fiind de mișcarea literară de la Sămănătorul, se prefigurează confruntările cu marii doctrinari Nicolae Iorga și Garabet Ibrăileanu. Între 1906-1909 se află la Paris pentru pregătirea doctoratului. Obține titlul de doctor în litere cu o lucrare despre "Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire"; lucrare suplimentară: "Les voyageurs français en Grece au XIX-e sičcle" (1909), ambele prezentate elogios de criticul Emile Faguet. Colaborează la revista "Convorbiri literare" a
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
spune criticul, faze ale activității. Nu le putem analiza aici, în amănunt. Să reținem, înainte de a vedea mai în-deaproape concepția critică a lui Lovinescu în lungul ei proces de elaborare, cîteva date din viața spirituală a criticului. În anii pregătirii doctoratului, la Paris, colaborează la Convorbirile critice ale lui Mihail Dragomirescu cu foiletoane de un grațios scepticism intintelectual. Acestea vor intra, apoi, în primele volume de "Critice". Lucrarea de doctorat ("Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire") e prefațată de Emil Faguet
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
elaborare, cîteva date din viața spirituală a criticului. În anii pregătirii doctoratului, la Paris, colaborează la Convorbirile critice ale lui Mihail Dragomirescu cu foiletoane de un grațios scepticism intintelectual. Acestea vor intra, apoi, în primele volume de "Critice". Lucrarea de doctorat ("Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire") e prefațată de Emil Faguet, punctul de atracție, la acea dată, în viața intelectuală a Parisului. Ca lucrare complementară, Lovinescu prezintă volumul "Les voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle"], prefațat și aceasta de
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
de Emil Faguet, punctul de atracție, la acea dată, în viața intelectuală a Parisului. Ca lucrare complementară, Lovinescu prezintă volumul "Les voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle"], prefațat și aceasta de o autoritate universitară, Gustave Fogères. Din comisia de doctorat face parte și celebrul critic literar Gustave Lanson. Titlul i se acordă, și, în 1910, Lovinescu se întoarce definftiv în țară. În vara anului 1909 scrisese, în vacanța petrecută la Fălticeni, un studiu mal întins despre Grigore Alexandrescu, în intenția
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
moderne ale acestei științe. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie. s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincențiu Babeș, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul. Babeș își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Gherman. A urmat școala și Liceul „Ion C. Brătianu” în localilatea natală, fiind un elev eminent. În 1912 a început cursurile Facultății de Drept la Universitatea București, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filosofie; după aceea a obținut un doctorat în științe politice și economice la Paris cu teza: Le change Roumain. Sa depreciation depui la guerre et son retablissement. A intrat în politică după război, în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și Virgil Madgearu, care avea mai târziu
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
Luca: În 1961, după bacalaureat, se înscrie la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București, pe care îl absolvă cu o dublă specializare, în Pedagogie (1966) și în Dirijorat pentru cor și orchestră (1968). Pe 24 martie 2005 își susține doctoratul, obținând calificativul "summa cum laude" pentru teza intitulată "Naiul - geneză, evoluție și semnificație", coordonată de profesorul universitar Gheorghe Oprea. Gheorghe Zamfir aduce schimbări inovatoare naiului tradițional românesc de 20 de tuburi, înlocuindu-l cu noi variante conținând succesiv 22, 25
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
științifici pe academicianul Dumitru Dumitrescu, profesorul Dorin Pavel și profesorul Alexandru Diacon. Efectuează un stagiu de practică de inginerie la șantierul hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”. În 1970 reușește la concursul pentru obținerea unei burse de studii de doctorat, în Franța, la Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse. În 1971 obține masterul "Diplome d'Etudes Approfondies" și susține, în martie 1974, teza de doctorat la Institutul Mecanica Fluidelor din Toulouse, cu tema « Aerarea naturală a curgerilor cu suprafață liberă » și
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
navigație „Porțile de Fier”. În 1970 reușește la concursul pentru obținerea unei burse de studii de doctorat, în Franța, la Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse. În 1971 obține masterul "Diplome d'Etudes Approfondies" și susține, în martie 1974, teza de doctorat la Institutul Mecanica Fluidelor din Toulouse, cu tema « Aerarea naturală a curgerilor cu suprafață liberă » și obține titlul de „doctor în științe”. Devine prin concurs cadru didactic la trei universități din Toulouse (Școala Superioară de Aeronautică, Școala Superioară de Electronică
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
absolvind ca șef de promoție Academia Tereziană reprezintă o încununare a eforturilor sale și a voinței de care dăduse dovadă. Graba pe care o manifestă în obținerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obține la Giessen doctoratul "„magna cum laude“", după încă un an, licența în litere și filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare la Paris, licența în drept) nu afectează seriozitatea pregătirii sale academice; bazele culturii extrem de solide a lui Maiorescu
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
casa Kremnitz. Preparator pentru limba franceză în familia Kremnitz, Titu Maiorescu dă lecții celor patru copii ai familiei: Klara (viitoarea sa soție), Helene, Wilhelm (viitorul dr. W. Kremnitz, soțul lui Mite Kremnitz, n. Bardeleben) și Hermann. Titu Maiorescu își trece doctoratul în filozofie la Giessen, "magna cum laude". Universitatea din Giessen îi considerase, în vederea doctoratului, ultimii doi ani de la Theresianum drept studii universitare. Întors în țară, publică articolul „"Măsura înălțimii prin barometru"” în revista "Isis sau natura". În decembrie 1860 își
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
patru copii ai familiei: Klara (viitoarea sa soție), Helene, Wilhelm (viitorul dr. W. Kremnitz, soțul lui Mite Kremnitz, n. Bardeleben) și Hermann. Titu Maiorescu își trece doctoratul în filozofie la Giessen, "magna cum laude". Universitatea din Giessen îi considerase, în vederea doctoratului, ultimii doi ani de la Theresianum drept studii universitare. Întors în țară, publică articolul „"Măsura înălțimii prin barometru"” în revista "Isis sau natura". În decembrie 1860 își ia Licența în litere și filosofie la Sorbona prin echivalarea doctoratului de la Giessen. În
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
îi considerase, în vederea doctoratului, ultimii doi ani de la Theresianum drept studii universitare. Întors în țară, publică articolul „"Măsura înălțimii prin barometru"” în revista "Isis sau natura". În decembrie 1860 își ia Licența în litere și filosofie la Sorbona prin echivalarea doctoratului de la Giessen. În anul următor îi apare la Berlin lucrarea de filozofie "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" („Considerații filozofice pe înțelesul tuturor”), vădit sub influența ideilor lui Herbart și Ludwig Feuerbach. La 17 decembrie, în urma consultării lucrării "Einiges Philosophisches in
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
La 17 decembrie, în urma consultării lucrării "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" și după „o apărare verbală făcută înaintea facultății în mod brillant a opiniunilor originale“, Sorbona îi „concese titlul de licencé ès lettres“. În continuare Titu Maiorescu își va pregăti doctoratul cu teza: „"La relation. Essai d’un nouveau fondement de la philosophie"”, până la sfârșitul lui 1861, când va părăsi Franța. În vara anului 1862 este numit supleant la Tribunalul de Ilfov, apoi procuror. Se căsătorește cu pupila sa, Clara Kremnitz. În
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
din Orăștie. Între anii 1903 - 1905, a studiat la Facultatea de Drept și Științe Economice din Budapesta . Din 1905 își continuă studiile la Berlin, apoi la Facultatea de Drept Comercial și Economie Politică din Leipzig. În 1907 Groza își obține doctoratul în științe juridice cu distincția "magna cum laude". La întoarcerea în țară, Groza a practicat avocatura în Lugoj, apoi în Deva. De asemenea, se implică în viața Bisericii Ortodoxe, fiind membru laic al Sinodului Mitropoliei Sibiului din 1911. Cariera politică
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]
-
Sorin Oncu (1980 - 2016) a fost unul dintre cei mai activi artiști politici pe scena locală, cu o preocupare consecventă pentru drepturile omului. Absolvent al Universității de Vest din Timișoara (licență, master, doctorat), Sorin Oncu și-a construit opera ca o reflecție critică la realitatea contemporană, unde un loc central l-a ocupat propria condiție marginală (artist gay, într-o societate heteronormativă) Valentina Iancu: Proiectele pe care le-ai prezentat în ultimii ani
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
Methuen, London</spân></spân></spân> Crane, Robert (2013) From Kamchatka to Georgia: The Blue Blouse Movement and Early Soviet Spațial Practice.</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Teza de doctorat, University of Pittsburgh, Pittsburgh</spân></spân></spân> Pișcător, Erwin (1966) Teatrul Politic.</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Editură Politică, București</spân></spân></spân> 1 Traducerea din limba engleză
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
pentru citatele din Bertold Brecht și Clăire Bishop îi aparține autorului. *Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
toate citatele din articol îi aparțin autorului. Articolul este primul dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional, în special în America Latină. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
ce va aparea postum sub titlul "Amintiri din copilărie si adolescență". La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, în locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor în litere la Paris și docent universitar. Ibrăileanu se înscrie la doctorat în decembrie 1911 iar în 1912 publică teza de doctorat "Opera literară a d-lui Vlahuță", în urma căreia primește titlul de doctor. În iunie Consiliul facultății propune numirea lui Ibrăileanu ca profesor la aceeași catedră; de acum înainte viața lui
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
adolescență". La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, în locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor în litere la Paris și docent universitar. Ibrăileanu se înscrie la doctorat în decembrie 1911 iar în 1912 publică teza de doctorat "Opera literară a d-lui Vlahuță", în urma căreia primește titlul de doctor. În iunie Consiliul facultății propune numirea lui Ibrăileanu ca profesor la aceeași catedră; de acum înainte viața lui Ibrăileanu se va împărți între revistă și Universitate. "Viata românească
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]