22,626 matches
-
Deși Poe a scris această povestire înainte de inventarea psihologiei moderne, simptomele lui Roderick pot fi descrise potrivit terminologiei ei. Acestea includ o formă de supraîncărcare senzorială cunoscută sub numele de hiperestezie (hipersensibilitate la lumină, sunete, mirosuri și gusturi), ipohondrie (o preocupare excesivă sau o grijă cu privire la prezența unei boli grave) și anxietate acută. Este dezvăluit faptul că sora geamănă a lui Roderick, Madeline, este și ea bolnavă și cade în transe cataleptice asemănătoare cu moartea. Naratorul este impresionat de picturile lui
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
de către Jean-Baptiste Charcot mergând, la rândul ei, către Peninsula Antarctică. În sfârșit, savantul scoțian William Speirs Bruce a îndrumat o altă expediție către Marea Weddell.. Sub influența lui John Barrow, al doilea secretar al Amiralității, explorările polare au devenit o preocupare a Marinei Regale pe timp de pace după războaiele napoleoniene. Interesul naval s-a diminuat după dispariția din 1845 a expediției lui Franklin și a multora a dintre căutările zadarnice ce au urmat. După problemele întâmpinate în anii 1874-1876 în
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
702, iar acest act de ospitalitate a fost întărit apoi printr-o alianță matrimonială, Liutprand luând de soție pe Guntrud din familia Agilolfingilor. Miezul politicii lui Theodo îl constituia rezistența împotriva majordomilor franci în acțiunile acestora de la nord de Alpi, preocupări care nu îl afectau pe Liutprand, și totodată menținerea controlului strategic asupra trecătorilor din Alpii Răsăriteni. În primăvara anului 712, fiul lui Theodo, Theudebert, împreună cu Ansprand și Liutprand, au atacat punctele întărite ale longobarzilor și, după moartea prin înec a
Liutprand al longobarzilor () [Corola-website/Science/325085_a_326414]
-
în parc cu dr. Watson. Cât timp a lipsit, el a fost vizitat de un domn foarte agitat care l-a așteptat o vreme și apoi a plecat uitându-și pipa. Analizând-o, Holmes deduce că vizitatorul său avea o preocupare mintală (pentru că și-a uitat pipa), că prețuia mult pipa (pentru că a preferat să o repare decât să o înlocuiască, atunci când aceasta s-a crăpat), că el era un bărbat voinic, stângaci, avea o dantură excelentă, era neglijent în obiceiuri
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
albumele s-au organizat lansări de carte, cele mai multe la Galeria „Arta” din Câmpulung. În paralel cu activitatea de la catedră, pentru care a primit diploma „Gh. Lazăr clasa I” (cea mai înaltă distincție din învățământul preuniversitar românesc), a avut și alte preocupări în domeniul didactic: a fost formator național, a lucrat în programul PHARE, iar în cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare din București a elaborat subiectele pentru examenele naționale de capacitate și bacalaureat. Bogata activitate didactică și experiența de profesor s-
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
Articulată în ultimii 20 de ani, critica feministă a limbajului încorporează un set comun de preocupări și teme în ciuda unui număr mare de perspective și pradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Astfel, fundamentală studiului limbajului dintr-o perspectivă feministă este tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
o perspectivă feministă este tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii unei voci autentice în care femeile să se exprime. Tema reprezentării, în care sensul cultural al genului este construit și contestat, reprezintă o a doua preocupare majoră a criticii feministe a limbajului. Cea de a treia direcție principală se concentrază asupra modului și scopului pentru care identitatea noastră de gen este determinată de comportamentul lingvistic. „Vorbirea” și „tăcerea” sunt metafore puternice ale discursului feminist menite să
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
fi schimbată prin întreprinderi individuale. Nu putem vorbi din afara structurii, nici despre limbă nici despre societate. În consecință feministele pot lupta împotriva structurii dinăuntrul ei, contestând, criticând reprezentarea femeilor în limbaj și discurs. La nivelul reprezentării femeilor, a experiențelor și preocupărilor acestora, în limbaj, contribuția majoră a feministelor a fost definirea limbajului sexist și a discursului sexist, precum și a modalităților de luptă împotriva unor astfel de practici lingvistice și sociale. Lumea, așa cum este ea reflectată la nivelul limbii, reprezintă o perspectivă
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
de gen au fost identificate două mari grupuri de trăsături: grupul „competent”, asociat bărbaților, care include trăsături cum ar fi încrederea în sine, independența, controlul (tipul activ), și grupul expresiv-călduros, asociat femeilor, care include trăsături cum ar fi căldura, bunătatea, preocuparea pentru binele celorlalți (tipul empatic). Aceste trăsături reprezintă în mare parte și rezultatul percepțiilor de sine ale fiecărui gen în parte: bărbații se consideră ei înșiși mai activi, iar femeile mai orientate către ceilalți, mai empatice. Rezultatele analizelor comparative pe
Stereotip de gen () [Corola-website/Science/325272_a_326601]
-
Comunei Grădiștea a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei de moșneni grădișteni, iar lângă aceasta o crescătorie de porci ce erau valorificați la Budapesta
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de la serbările și bazarurile inițiate de membrele organizației (Unirea Femeilor Române, 1909). Revistele Familia, Gazeta Transilvaniei, cu suplimentul ei, Foaie pentru minte inimă și literatură, Unirea Femeilor Române de la Iași, Viitorul Româncelor au informat permanent opinia publică despre adunările și preocupările asociațiilor de femei din Bucovina și au găzduit în paginile lor articole și studii consacrate problematicii feministe, care suplineau astfel lipsa unei publicații de profil din această provincie românească aparținând Monarhiei Habsburgice. După 1918, Societatea Doamenlor din Bucovina se va
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
Acțiunea feministă sub conducerea Valentinei Focșa, Piatra Neamț, 1919-1921. Potrivit cu statutele sale, au fost create secțiuni mai întâi la București, apoi la Brașov, Sibiu, Cernăuți, Chișinău și în alte orașe mai importante ale țării. De la început, A.E.C.P.F.R. și-a concentrat preocupările spre sensibilizarea opiniei publice în vederea înscrierii în noua constituție postbelică a drepturilor fundamentale ale femeii. În anii 1919 -1920, membrele secțiunii București au inițiat un amplu ciclu de conferințe cu participarea unor personalități culturale și politice (N. Iorga, Vasile Goldiș
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
în ultimă instanță celor implicați, cu responsabilități în organizare. Astfel că nu se poate afirma cu certitudine cum va arăta rețeaua și ce forme de cooperare vor apărea. Posibilitățile sunt semnificative, însă ce anume trebuie implementat depinde de participanți. Aceste preocupări sunt tratate cu seriozitate de către abordarea „Învățării în cadrul rețelei”. Modurile de lucru în rețea se doresc învățate, iar avantajele oferite de acest tip de colaborare sub formă de rețea se pot experimenta adesea abia pe baza experienței concrete a colaborării
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
dar și transparență, în sensul disponibilității de a-i lăsa pe ceilalți să le privească în culise. Iar unii dintre ei au ajuns la limitele obișnuințelor lor sociale de până atunci: a asculta în liniște, a aborda cu răbdare aceleași preocupări etc.. Experiența reală avută cu asemenea probleme a condus la nașterea necesarului de învățare. Prin urmare, nu s-au cristalizat obiective de învățare generale și nu au fost tratate cu ajutorul unor metode speciale, ci s-a continuat extrem de concret și
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
născută Louise von Salomé sau Luíza Gustavovna Salomé, în rusă: Луиза Густавовна Саломе; n. Sankt Petersburg, 12 februarie 1861 - d. Göttingen, 5 ianuarie 1937) a fost o psihanalistă și autoare de origine rusă. Capacitățile sale intelectuale și varietatea ariei de preocupări au condus-o să aibă relații amicale cu unii dintre cei mai influenți intelectuali ai epocii în care a trăit, printre care Nietzsche, Wagner, Freud și Rilke. Lou Salomé s-a născut Sankt Petersburg. Tatăl său, Gustav Salomé (1804-1879) se
Lou Andreas-Salomé () [Corola-website/Science/324574_a_325903]
-
teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu Institutul Geologic, a evidențiat în mod deosebit aspectele paleogeografice din toate regiunile pe care le-a studiat. Este primul cercetător care
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a fost bine-primit de public și este considerat de mulți ca una dintre cele mai bune adaptări ale povestirii clasice. În perioada victoriană, Ebenezer Scrooge (George C. Scott) este un bătrân om de afaceri cinic și avar, a cărui principală preocupare sunt banii și care privește compasiunea ca pe un lux pe care el nu și-l poate permite. În ajunul Crăciunului, Scrooge este vizitat de fantoma lui Jacob Marley (Frank Finlay), fostul său partener de afaceri, căruia, din cauza lăcomiei sale
Colind de Crăciun (film din 1984) () [Corola-website/Science/324651_a_325980]
-
Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, un om căruia studenții îî spuneau cu simpatie și afecțiune “Senior Obreha”. În ultimii ani a reluat preocupările mai vechi de geografie umană, în special de toponimie, acordând o atenție deosebită unor toponime insuficient clarificate până atunci, din Moldova și din alte ținuturi românești. A participat activ la realizarea Dicționarului geografic al județului Iași (1979), primul din noua
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
XIX-lea. Unele publicații, cum ar fi „Memoria continentelor”, o atractivă lucrare de popularizare a contribuțiilor românești la lărgirea orizontului geografic al omenirii, cursul tipărit de „Metodica predării geografiei”, alături de cel multiplicat de „Istorie a dezvoltării geografiei în România”, vădesc preocupările didactice și dorința de a oferi studenților surse de informare cât mai utile. În anii postbelici, Obreja s-a concentrat pe probleme de geografie fizică, analizând cu precădere caracteristicile Câmpiei Tecuciului. De asemenea, „a lăsat rezultate de valoare în evidențierea
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
, (n. 3/16 februarie 1896 la Hristici, Basarabia - d. 28 decembrie 1985, Iași), a fost un geograf român, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu preocupări și în domeniul politic. Cea mare contribuție științifică a sa a vizat geografia istorică. S-a născut într-o familie de răzeși, și-a petrecut copilăria în satul natal, unde a urmat mai întâi cursurile școlii primare de acolo. Apoi
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
În ochii savantului se aprinde scânteia umorului nesecat al țăranului basarabean, iar gluma sănătoasă a unei întâmplări trăite vine să-ți întărească mai adânc amănuntul științific.”" Ca om de știință, Gh. I Năstase poate fi considerat un geograf complet, întrucât preocupările sale au vizat atât geografia fizică, cât și geografia umană. În cadrul geografiei fizice, acesta a efectuat studii notabile de limnologie și geomorfologie. În ceea ce privește geografia umană, el s-a axat pe geografia populației (sub forma a numeroase studii privind structura populației
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
de Litere, specialitatea Geografie, obținând licența în anul 1911. În paralel cu studiile universitare, urmează la Seminarul Pedagogic Universitar, activitate pe care o încheie cu brio susținând ca temă finală lucrarea „Însemnătatea pedagogică a desenului în cartografie”, temă apropiată de preocupările studiilor sale. În 1912, susține examenul de capacitate în urma căruia este consacrat profesor de geografie ca specialitate principală și de istorie ca specialitate secundară. Debutează în activitate didactică în toamna anului 1911 ca profesor suplinitor la gimnaziul „D.A.Sturdza” din
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
monografic. Domeniul în care s-a consacrat este în primul rând, climatologia față de care avea o adevărată predilecție, după cum arăta în anul 1946, prof.dr.I.Gugiuman, cel care l-a cunoscut, apreciat și a dus mai departe, la cote înalte, aceste preocupări. (1922), Asupra izvoarelor râului Lala (Bistrița românească), Rev.Șt.„V. Adamachi”, IX, 1; (1923), Asupra izvoarelor variațiunilor nivelului apelor Moldova și Bistrița, BSRRG, XLII, p. 153-187; (1924), Climatologia câmpiei dintre Olt și Argeș, Acad. Rom., MSS, Seria III, II, Mem.
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Popescu se preocupă de probleme în legătură cu didactica geografiei, probleme noi și cu totul necesare pe atunci, când Geografia începea a-și face loc printre principalele obiecte de studiu din liceu și când îndrumările didactice lipseau aproape cu totul. Cu aceste preocupări va rămâne și mai târziu, după trecerea la Universitate, unde va face un curs special pentru studenții care voiau să îmbrațișeze cariera didactică, publicând mai multe articole de acest fel în revista pedagogică ”Cultura Română”, condusă de Ion Găvănescu. La
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
și datorită organismului său șubred. Munca intensă i-a vlăguit puterile și numai după trei ani de activitate, moare, tocmai când începuse o nouă și rodnică activitate. Ca profesor la un seminar pedagogic univesitar își dedică o mare parte a preocupărilor sale stabilirii și fixării unei metodologii de abordare a geografiei în învățământ. Cea dintâi lucrare a lui este o critică a programelor analitice, urmată de o serie de articole în revista ”Cultura Română”, și în final într-o broșură caută
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]