22,890 matches
-
După cum ți-e vârsta, vei fi tentat să le așezi Punctele Cardinale în haosul înconjurător, în care ulciorul Iuliei și al lui Khayam e acum tăcut, vei privi tot mai des lumea printre degete și vei avea tot mai des senzații de claustrofobie atunci când te vei afla în locuri pe care nu le-ai ales singur. Vei fi mai decis atunci să-i citești sau să-i recitești pe Vergiliu, Dostoievski, Khayam, Spinoza, Rilke, Lorca, Whitman, Kavafis sau Eminescu, Istrati, Nichita
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
profesorii oferă o evaluare validă. Discrepanțele pot apărea și din cauza funcționării copilului pe diferite nivele în diferite circumstanțe. Acasă copilul poate fi liniștit, bine-crescut, retras; în timp ce la școală același copil este impulsiv, agitat și distras. Diferențele în acest sens dau senzația că fie evaluarea făcută de părinți, fie cea făcută de profesori poate să fie invalidă, când, de fapt, copilul reacționează diferit în funcție de situație. Probleme în obținerea informațiilor nu apar doar în cazul copiilor. Unii adulți sunt atât de afectați încât
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unuia dintre atacuri: 1. tăierea respirației; 2. amețeală, sentimente inconstante sau leșin; 3. palpitații sau accelerări ale inimii; 4. tremurat; 5. transpirație; 6. sufocare; 7. greață sau deranj stomacal; 8. depersonalizare sau ruperea de realitate; 9. îmbujorare sau frisoane; 10. senzații de mâncărime sau amorțeală; 11. dureri în piept sau disconfort; 12. frica de moarte; 13. frica de a înnebuni sau de a face ceva fără control. D. În timpul unor atacuri, cel puțin 4 dintre simptomele de la C au apărut brusc
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Capitolul 4 Elemente de semiologie psihiatrică 4.1. Semiologia proceselor cognitive 4.1.1. Percepția și tulburările ei Percepția este un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor separate ale obiectelor și fenomenelor (sunet, miros, culoare etc.) Pentru ca excitația din ambient să devină senzație, ea trebuie să aibă o anumită intensitate și durată. În esență, senzația este o imagine subiectivă a lumii obiective. Omul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor separate ale obiectelor și fenomenelor (sunet, miros, culoare etc.) Pentru ca excitația din ambient să devină senzație, ea trebuie să aibă o anumită intensitate și durată. În esență, senzația este o imagine subiectivă a lumii obiective. Omul percepe realitatea prin totalitatea simțurilor sale și unitar, cu implicarea tuturor funcțiilor psihice (Mitrofan, 1985)61. Ea reprezintă în fapt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor separate ale obiectelor și fenomenelor (sunet, miros, culoare etc.) Pentru ca excitația din ambient să devină senzație, ea trebuie să aibă o anumită intensitate și durată. În esență, senzația este o imagine subiectivă a lumii obiective. Omul percepe realitatea prin totalitatea simțurilor sale și unitar, cu implicarea tuturor funcțiilor psihice (Mitrofan, 1985)61. Ea reprezintă în fapt o sinteză neuro-psihică extrem de complexă , în care un rol important îl au
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a schemei corporale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a schemei corporale sunt determinate de o percepție denaturată a corpului în ceea ce privește forma, mări mea, greutatea și poziția corpului. Bolnavii au senzația că părți ale corpului sunt modificate, de exemplu membrele inferioare sunt mai lungi, corpul pare fragmentat, segmentat etc... Astfel de reprezentări, în cazul unor leziuni organice, sunt corectate prin controlul vizual, și reapar dacă acest control nu se mai face
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spate, numite halucinații extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea și în cele mai multe cazuri tot dezagreabile și uneori greu de definit (gust metalic, coclit etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca aparținătorii de regulă familia, să nu-i otrăvească. Halucinațiile tactile, fiind adesea confundate cu cele cenestezice și uneori cu cele motorii, în psihiatria clasică au fost denumite halucinații ale sensibilității generale. De cele mai multe ori , ele apar sub forma unor senzații neplăcute, chiar dureroase, pe tegumentele corpului, pe diferite zone și teritorii. Este vorba de senzația de, arsură, înțepătură, pișcătură etc. sau de cald, fierbinte, rece etc. În convingerea bolnavului ele sunt produse prin acțiunea unor animale (insecte, țânțari, păianjeni etc.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cele cenestezice și uneori cu cele motorii, în psihiatria clasică au fost denumite halucinații ale sensibilității generale. De cele mai multe ori , ele apar sub forma unor senzații neplăcute, chiar dureroase, pe tegumentele corpului, pe diferite zone și teritorii. Este vorba de senzația de, arsură, înțepătură, pișcătură etc. sau de cald, fierbinte, rece etc. În convingerea bolnavului ele sunt produse prin acțiunea unor animale (insecte, țânțari, păianjeni etc.) sau sunt executate prin curent electric. Acest gen de halucinație se întâlnește mai ales în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mistic și de persecuție. Halucinațiile cenestezice (cenestopate) sunt halucinații ale sensibilității interne, confundabile în parte cu halucinațiile tactile și interpretările organice delirante. În funcție de modul de manifestare pot fi generale sau parțiale, elementare sau diferențiate. Astfel, ele se pot manifesta prin senzații dureroase, arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini, obiecte, animale (șerpi, broaște); transformarea corpului în păianjen etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului genetic, și constă în senzații de la simple atingeri până la senzația voluptoasă a unui act sexual. Înainte, aceste halucinații se întâlneau mai ales în delirele din cadrul isteriei (psihoze isterice) și delirele mistice (erau relativ frecvente în secolele XVIII-XIX). Halucinații kinestezicemotorii sau motrice ca și halucinațiile genitale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului genetic, și constă în senzații de la simple atingeri până la senzația voluptoasă a unui act sexual. Înainte, aceste halucinații se întâlneau mai ales în delirele din cadrul isteriei (psihoze isterice) și delirele mistice (erau relativ frecvente în secolele XVIII-XIX). Halucinații kinestezicemotorii sau motrice ca și halucinațiile genitale, azi se întâlnesc mai rar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unor mișcări nedeterminate; 2) verbale sau grafice caracterizate nu prin imagini vizuale, ci prin imagini motorii ale limbajului vorbit sau scris. În acest caz, Seglas descrie trei variante: 2.1. halucinații verbale kinestezice simple: caz în care bolnavul are numai senzația cuvântului pronunțat, fără perceperea mișcării buzelor, limbii; 2.2. halucinații verbale propriu-zise: care se însoțesc de mișcări articulare ale aparatului fonator perceptibile; 2.3. halucinații verbale impulsive: în care cuvintele sunt net și clar exprimate, articulate. În unele cazuri sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se formulează verbal în el și contra voinței sale. Frecvent aceste halucinații sunt localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
patologică manifestată prin înțepenirea bruscă a mușchilor și prin încetarea unor funcții cerebrale). l.d. Cataplexia apare brusc, se manifestă prin pareza mușchilor striați (suspendare totală a tonusului muscular, a mișcărilor voluntare, cu cădere).Copilul trăiește un sentiment de anxietate din cauza senzației de cădere în gol neputinței controlării musculaturii (starea de veghe prezentă). 2) Tulburări caracterizate printr-o stare de dezinhibiție a comportamentului general, când prevalează patologic procesul de creștere a excitabilității, se clasifică în: disconfort episodic (cu caracter primar sau secundar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Acesta din urmă poate interpreta iritabilitatea ca o trăsătură specifică personalității pacientului, accentuată de circumstanțele respective. În acest caz, delirium-ul poate trece neobservat până la apariția unor simptome severe. Uneori, pacienții cu delirium par doar ușor confuzi. Persoanele apropiate au senzația că pacientul "nu pare a fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită cum să ajungă în locații familiare; de exemplu, nu își amintește unde se află camera sa. În asemenea cazuri, primele suspiciuni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vârstnicilor care suferă de durere cronică, (Cook, Ridout & Browne, 1984)112. Durerea cronică este asociată cu durerile reumatice și cu vindecarea traumelor fizice. Metodele care vizează managementul durerii pot fi incluse în ședințele terapeutice incluzând distragerea atenției de la durere, reinterpretarea senzațiilor dureroase, folosirea de imagini plăcute, metode de calmare proprii, și includerea activităților relaxante în fiecare zi. Implementarea acestor tehnici cognitive și comportamentale ar aduce beneficii clienților prin reducerea dependenței medicamentoase prin autogestionarea durerii. Datorită faptului că la bătrânețe, durerea cronică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
metode de calmare proprii, și includerea activităților relaxante în fiecare zi. Implementarea acestor tehnici cognitive și comportamentale ar aduce beneficii clienților prin reducerea dependenței medicamentoase prin autogestionarea durerii. Datorită faptului că la bătrânețe, durerea cronică este asociată cu depresia, reducerea senzației de durere reduce riscul depresiei. De asemenea, medicația este frecvent indicată pentru reducerea durerii, iar studii recente arată eficiența monitorizării durerii prin tehnicile cognitive și comportamentale (Cook, 1998)113. 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
crede că a pierdut ceva de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop considerat important. Apoi, el se așteaptă ca rezultatul oricărei activități întreprinse de el să fie negativ. Senzația unei pierderi ireversibile și expectanțele negative duc la emoțiile tipice: supărare, deznădejdea, dezamăgire și apatie. Astfel, el nu este motivat să-și stabilească obiective și evită să se angajeze în activități "constructive". Mai mult, el se așteaptă ca întregul său
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în ceea ce privește satisfacțiile și realizările. Deci, el se percepe ca fiind inferior, inapt, ciudat, fără valoare și indezirabil social. Toate acestea contribuie la simptomele prezente în depresie, cum ar fi supărarea, pasivitatea, autoacuzarea, pierderea plăcerii și dorințe suicidare. Mulți depresivi au senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fiziologice și comportamentale prezentate în tabelul nr. 2.1. alcătuiesc ceea ce este cunoscut răspuns de luptă-sau-fugă (de asemenea numit reacție de urgență). Tabelul nr. 10.1. Simptome ale anxietății Somatic Comportamental Emoțional Cognitiv Ieșirea la suprafață a interferențelor dificile Evadare Senzație de spaimă Anticiparea răului Tensiune musculară Evitare Groază Exagerarea pericolului Ritm cardiac accelerat Agresivitate Insomnie, neliniște Probleme de concentrare Respirație accelerată Răceală în comportament Iritabilitate Hipervigilență Respirație adâncă Scăderea apetitului de răspuns Neliniște, predispoziție la meditație Contracții ale splinei Frica
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
totul e ireal și că e nebună. Ea însă întotdeauna crede că e pe cale să moară. În cazul prezentat pacienta suferă de atacuri de panică scurte, dar intense, perioade în care ea experimentează multe simptome de anxietate: palpitații cardiace, tremur, senzație de sufocare, amețeală, frică intensă etc. (vezi tabelul nr. 10.1.). Atacurile de panică par să aibă loc în absența unor declanșatori din mediu; aceștia vin "din senin". Simplul servit la masă a unui client nu poate declanșa o asemenea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai probabil să le aibă în situații sigure, dar nu le are întotdeauna în aceleași situații. Oricum, în toate aceste cazuri, atacurile de panică sunt o experiență terifiantă, caracterizată printr-o frică intensă sau disconfort, simptome psihologice de anxietate și senzația de a pierde controlul, îndreptându-se spre nebunie sau moarte. 10.2.1. Tulburarea de panică Între 8 și 12 % dintre oameni au ocazional atacuri de panică, în special în situații de stres intens, cum ar fi de exemplu o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]