22,232 matches
-
affirmer l'autonomie et la puissance, mais, de l'autre côté, " relègue la traduction à un rang second "24. En ce qui concerne la traduction de textes poétiques, l'auteur affirme qu'" en posant le principe platonicien de l'inspiration divine, Du Bellay fait basculer la traduction de la poésie dans l'impossible ou presque "25. Pourtant, la Renaissance est l'époque où leș italianismes " traducteur ", " traduire " et " traduction " șont introduits en français par Étienne Dolet, dans son étude La manière de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
seulement au sens métaphorique, mais aussi au sens propre, car le poète commence à parler à quatre ans seulement. Blaga craignait leș mots. Îl leș regardait comme s'ils étaient des êtres doués de force, de volonté et de grace divine. Comme dans une initiation sacrée, îl pénètre, muet, dans leur monde mystérieux, en étant son propre guide. Le résultat de la recherche est miraculeux : le silence, chargé de sensations et de sens profond, se matérialise dans une écriture singulière dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art et valeur). La quatrième trilogie, Trilogia cosmologica (Trilogie cosmologique), est restée inachevée. Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion et esprit, 1941), Despre conștiința filosofica (Sur la conscience philosophique, 1947), Aspecte antropologice
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'intelligible prêtent aux métaphores de Blaga, chargées de fondre ces deux mondes dans l'unité du mythe, un sens intense et troublant. Nous sommes tout près des miracles, au climat où ils naissent et où ils vivent leur vie divine, sous la forme de " mystères ".896 Même și leș portes du mystère ne peuvent pas êtres brisées avec leș armes du poète ou du philosophe, même și " l'absolu, la vérité se refusent à șes entreprises "897, Blaga reste fasciné
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à mi-chemin de șa vie "914. Le poème La cumpăna apelor, conçu à un moment où Blaga avait à peu près 35 ans, illustre cette période d'apogée de l'activité artistique, faisant allusion, selon Ladislas Gáldi, au vers de la Divine Comédie : " Nel mezzo del camini di nostră vită... "915 La prosodie de Blaga commence à s'organiser selon des modèles traditionnels : le jeu des rimes est de pluș en plus fréquent, le rythme devient élaboré, la cadence des vers surprend
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pures combustions concentrant dans un tout la suite des saisons dans lesquelles le sens folâtrement essaime. Puis se met à vibrer le poème du sang comme subtiles flots de ciel sur un étang de tout cela se fait une statue divine tous șes contours parfaits se șont faits que de mots dans lesquels est inscrit le parfum des sanglots à la fin le sonnet vers l'absolu chemine 1139 Voilà donc un sonnet classique qui illustre, à travers des figures de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
philosophique. Îl ne faut pas oublier que le poète roumain " était philosophe, et să poésie, très éloignée de toute rhétorique, est imprégnée d'une spiritualité exprimant le refus d'une religion de l'abstrait et nostalgique du temps où le divin donnait șes signes concrets aux hommes. "1291 En ce qui suit, nous présentons l'argument de Philippe Loubière, suivant la logique de son discours critique. Dans un premier temps, le traducteur explique șes choix méthodologiques, ensuite îl présente un bref
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers se firent d'argent, ô, leș fronts, leș marches. Et nos contours surgissaient des pénombres comme deux êtres de soie en marche. Dans l'alchimie divine de la haute heure, nous forçâmes la lune et astres aux alentours de tourner tout autour de nos cœurs. (Notre légende) (Miclău, 1978 : 495) (abba) Tandis que, dans la langue cible, la première strophe joue sur une rime facile ou banale
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Editura Antet, București, 1998, p. 178). footnote>. „Omul religios” este un construct elaborat de omul de știință, care surprinde modul specific de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Lucian Blaga, intrat în aria de interes a revistei cu ocazia primirii sale în Academia Română, apoi prin suita de articole pe care profesorul I. Todoran o consacră operei sale filosofice și implicațiilor ei teologice (Un mit metafizic, Marele Anonim, Diferențialele divine). Și Nichifor Crainic are raporturi bune cu R. Mai întâi, în 1933, el conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și Nostalgia paradisului și i se comentează conferința Creștinism și artă, susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
nivelul personajelor, între Salomeea și capul tranșat al Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune în chiar punctul de dispersie, de destructurare al ei, fixare fascinată, meduzantă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea a Beatricei, prin Dante, și cealaltă diagonală, care împarte simetric tabloul după regimul diurn și cel nocturn. La intersecția acestor diagonale, jalonate de repere emblematice reflectând tensiunea creatoare și punctul de articulație al creației, se află Dante ca mesager divin. În tabloul din 1863, echilibrul și rolul asumat de Dante (Gabriel Rossetti) a dispărut, există două figuri-siluete difuze în fundal, reprezentându-l pe Eros în roșu și pe Dante însuși. În prim plan se află Beatrice-Siddal, cu o expresie extatică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om sub raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă a omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o concretizare a unei idei divine pe care artistul are misiunea de a o revela. Religiosul pe care-l invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indirect prin intermediul literaturii, și anume piesa lui Victorien Sardou, Théodora (1884), în rolul împărătesei Theodora a Bizanțului fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămas din vara dusă: pe jos se întind pete roșii și arămii, fășii din sângele agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă sensibilității simbolisto- decadente. Paciurea concepe un Eminescu ieșit din zona puterilor infernale, a "plutonicului" (Ion Negoițescu), un geniu damnat, bântuit de himere, în corpul căruia se zbat înlănțuite trupurile damnaților eterni, pe care criticul îi aseamănă lui Ugolino din Divina Commedia, sortit unei cumplite pedepse. Pe de altă parte, referința la Rodin, ca și la Michelangelo, ne plasează în aceași dualitate fondatoare, între cei doi poli ai sculpturii, unul ținând de Renaștere, celălalt de modernitate, cu o rezultantă simbolisto-decadentă. Dând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operează metamorfoza estetic-alchimică a naturii în cultură, dar care se transformă și într-un straniu element de seducție, un opiaceu sonor. În ciuda instrumentului apolinic, lira, spre deosebire de flautul sau naiul dionisiac, primul va reda nu serenitatea și puritatea detașată a sunetului divin, ci muzica melancoliei, a unei ireparabile pierderi, ilustrată de tragedia orfică a pierderii Eurdikei, dar și a sfârșitului său. În ceea ce privește reprezentarea lui Orfeu în arta plastică, se poate observa că sensibilitatea simbolistă operează o altă selecție a episoadelor consacrate, sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la incandescența rece a sensibilității decadente, a unei frumuseți blestemate. Coborârea lui Orfeu în Infern nu este străină de alte două descinderi exemplare în lumea infernală, cea a lui Iisus Hristos și cea a lui Dante însoțit de Vergilius din Divina Commedia. Una are caracter soteriologic, care în economia simbolică a decadenței va fi atribuit artei de către esteții impenitenți, cu riscul uzurpării poziției simbolice a Mântuitorului, cealaltă, unul mistagogic-ezoteric, poetului/artistului fiindu-i deschise inițiatic toate căile către cunoaștere, poezia/ arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri emblematice ale culturii europene a timpului. Se poate observa, însă, o lectură de sensibilitate franceză a lui Nietzsche, al cărui "Supraom" devine pentru anarhiști un model al revoltatului lipsit de prejudecăți, al rebelului fără cauză, al aristocratului "de drept divin". Alexandru Bogdan-Pitești simpatizase demonstrativ în Franța cu această direcție, fapt pentru care fusese și expulzat. Pentru aristocratul pur sânge, Supraomul nietzschean este asimilat ca model aristocratic. Ideile nu sunt tocmai noi, însă apariția lui Nietzsche în paginile revistei alături de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mod diferit fenomenul decadent, este în măsură să dea o direcție revistei inserată astfel în problematica modernității. "Aristocrații, intelectualii, anarhiștii îl pot lua drept model. Cei dintâi, vor găsi în Super-Omul, mergând peste mulțimea sclavilor, prototipul aristocrației de drept divin. Iar Anarhiștii, vor vedea, la rândul lor, în Super-Omul, pe individul fără prejudecăți, pe revoltatul contra legilor-sfori, cu care piticii legară pe Guliver pe omul scăpat d'o divinitate absurdă, fie ea Dumnezeu, Iahveck sau Alah -, divinitate bună de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stück, este exclusă o influență directă a viziunii acestuia în tratarea temei. Există un model, dar acesta este actualizat prin intermediul textului dramatic al lui Oscar Wilde și probabil că punerea în scenă a piesei acestuia, având-o ca protagonistă pe "divina Sarah", și succesul ei fulminant, a generat în parte atracția pentru subiect. Însă nici Gustave Moreau nu trebuie uitat, el se află printre precursorii sensibilității decadente, în ciuda facturii aparent academice a tablourilor sale și pictura sa constituie un posibil prestigios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oara, Renașterea s-a manifestat in Italia, s-a extins În toata Europa, datorită complexității valorilor promovate. Curentul este materializat În capodoperele lui Shakespeare, Cervantes, Gongora, Rabelais, Leonardo da Vinci, Michelangelo și, nu il ultimul rand, Dante Alighieri, autorul monumentalei „Divina Comedie”. Speciile literare specifice numanismului, În calitatea lui de curent literar renascentist, sunt cele ale antichității: epopeea, satira, epigrama, biografia si de asemenea, tot În aceeași mișcare se Încadrează specii noi, create, precum nuvela si sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]