23,008 matches
-
simplă de lemn, cu interiorul vopsit în negru și acoperită cu sticlă. Cu acest prim colector solar s-a atins o temperatură de 87 °C. La mijlocul secolului al XIX-lea francezul Augustin Mouchot a dezvoltat colectorul lui Saussure adăugându-i oglinzi concave, iar în anul 1878 la expoziția mondială din Paris a expus o mașină cu abur acționată cu energie solară și a făcut propunere utilizării acesteia pentru generarea de electricitate. Din punct de vedere funcțional, componenta principală a colectorului solar
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
acestea se transformă în personaje sau în locuri emblematice ale spațiului nostru mioritic, ducându-ne în final spre Patria de dincolo de zare, așa cum se arată în aceeași digresiune a Sf. Paul legată de credință - patria pământească este o reflectare în oglindă a patriei cerești. În acest fel, această carte-album se transformă într-un manual de educație a tuturor generațiilor, autorul devenind un pedagog național. La fel de original în valențele sale spiritual-morale este și volumul "Minune și Taină", dedicat Maicii Domnului. Preacurata Născătoare
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
trei ani după ce s-a mutat în Marea Britanie, scriitorul român a scris primul român în limba engleză, iar cartea a devenit un fenomen global," scrie publicația britanică The Guardian. "Cel mai recent român al său, "The Book of Mirrors" (Cartea Oglinzilor), reprezentat de agentul literar Marilia Savvides, se dovedește a fi o adevărată lovitură editorială internațională. Drepturile au fost deja vândute în peste douăzeci de țări, printre care Marea Britanie (Penguin Random House, Century), SUA (Simon and Schuster), Germania (Random House, Goldmann
Eugen Ovidiu Chirovici () [Corola-website/Science/308808_a_310137]
-
românești", ediție definitivă, vol. I, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 20-22; Irina Petraș, "Literatura română contemporană. O panoramă", București, Ed. Ideea Europeană, 2008, p. 664-671; Gheorghe Grigurcu, "Exerciții de adevăr", Iași, Ed. Timpul, 2011, p. 348-358; Irina Petraș, "Oglinda și drumul. Prozatori contemporani", București, Cartea Românească, 2014, p. 302-307. Laurențiu Ulici, "Paradoxul grămezii", în „România literară”, 1985, nr. 7; Ioan Moldovan, "„Narațiuni întâmplătoare”", în „Familia”, 1989, nr. 9; Valentin Tașcu, în "Jocul poeziei și al întâmplării", „Steaua”, 1989, nr.
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea Iorgulescu, "Fantasmele romanului", în „22”, 2003, nr. 689; Nicolae Oprea, "Romanul unei femei fragile", în „Ziua literară”, 2003, nr. 65; Sanda Cordoș, "Deshumări și emancipare", în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, "O oglindă în care nu mai e nimeni", în „Steaua”, 2003, nr. 9; Iuliana Alexa, "Senzualitate și moarte", în „România literară”, 2003, nr. 43; Simona Sora, "Anul literar 2003", în „Dilema veche”, 2004, nr. 2; Nicolae Breban, " Starea criticii literare, azi", în
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
uman mai are încă multe laturi necunoscute. De exemplu, taurina plasmatică este foarte redusă la persoanele sănătoase, aflate în status post-absorbtiv, și, datorită compartimentării cantității de taurină între mediile intra și extra celular, această taurină plasmatică pare a reprezenta doar oglinda transferului de taurină dintre diferite organe și, în ansamblu, doar o fracțiune mică din turnoverul general al compusului. Ca și glutamina, taurina se găsește în cantitate mare în mediul intracelular (este al doilea aminoacid - dacă o putem numi așa - după
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]
-
cei mai importanți actori de film din România și unul din puținii, care au ajuns la o solidă reputație europeană. În anul 1974, a debutat pe marele ecran în comedia "Păcală", iar patru ani mai târziu este magistral în "Între oglinzi paralele", în regia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul "Iacob", film în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată. Cotidianul "The New York Times" îl elogia
Dorel Vișan () [Corola-website/Science/308911_a_310240]
-
de luptă de F. Arrabal, Inelul de briliant ( patru episoade) după Liviu Rebreanu, Steaua fără nume- M. Sebastian, Omul care a văzut moartea - de V.Eftimiu, Uneori imposibilul nu există de Virgil Stoenescu, Alergătorul de cursă lungă de E. Lovinescu, Oglindă - de D. Solomon, Transfer de personalitate de D Solomon, Don Carlos de Schiller, Don Juan și dragostea pt. geometrie de Max Frisch, ...Sub clar de luna, de Teodor Mazilu, Serialele TV „Ultimul stinge lumina” și „Adio Europa”, canalul ACASĂ - Iubire
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]
-
O oglindă este un obiect a cărui suprafață este destul de lucioasă încât să formeze o imagine. Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane, care prezintă o suprafață plată. Oglinzile curbate sunt de asemenea folosite la vizualizarea mărită sau scăzută a
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
O oglindă este un obiect a cărui suprafață este destul de lucioasă încât să formeze o imagine. Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane, care prezintă o suprafață plată. Oglinzile curbate sunt de asemenea folosite la vizualizarea mărită sau scăzută a imaginilor. De obicei, oglinzile sunt folosite pentru întreținerea personală, decorare și arhitectură. De asemenea, acestea sunt folosite în aparaturile științifice
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
O oglindă este un obiect a cărui suprafață este destul de lucioasă încât să formeze o imagine. Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane, care prezintă o suprafață plată. Oglinzile curbate sunt de asemenea folosite la vizualizarea mărită sau scăzută a imaginilor. De obicei, oglinzile sunt folosite pentru întreținerea personală, decorare și arhitectură. De asemenea, acestea sunt folosite în aparaturile științifice cum ar fi telescoapele și laserele. Sunt concepute pentru
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
a cărui suprafață este destul de lucioasă încât să formeze o imagine. Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane, care prezintă o suprafață plată. Oglinzile curbate sunt de asemenea folosite la vizualizarea mărită sau scăzută a imaginilor. De obicei, oglinzile sunt folosite pentru întreținerea personală, decorare și arhitectură. De asemenea, acestea sunt folosite în aparaturile științifice cum ar fi telescoapele și laserele. Sunt concepute pentru lumina vizibilă, însă în instrumentele optice acestea detectează alte lungimi de undă ale radiației electromagnetice
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
pentru întreținerea personală, decorare și arhitectură. De asemenea, acestea sunt folosite în aparaturile științifice cum ar fi telescoapele și laserele. Sunt concepute pentru lumina vizibilă, însă în instrumentele optice acestea detectează alte lungimi de undă ale radiației electromagnetice. Termenul de „oglindă” își are originea prin derivare regresivă din verbul "a oglindi" (care provine din slavă veche - oglendati, cf. ). Într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
Sunt concepute pentru lumina vizibilă, însă în instrumentele optice acestea detectează alte lungimi de undă ale radiației electromagnetice. Termenul de „oglindă” își are originea prin derivare regresivă din verbul "a oglindi" (care provine din slavă veche - oglendati, cf. ). Într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
Termenul de „oglindă” își are originea prin derivare regresivă din verbul "a oglindi" (care provine din slavă veche - oglendati, cf. ). Într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
din slavă veche - oglendati, cf. ). Într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice nu focalizează razele paralele într-un singur punct
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice nu focalizează razele paralele într-un singur punct datorită aberației sferice. O rază
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice nu focalizează razele paralele într-un singur punct datorită aberației sferice. O rază de lumină se reflectă pe oglindă la un unghi de reflexie care e egal cu unghiul de incidență. Acest lucru are loc
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice nu focalizează razele paralele într-un singur punct datorită aberației sferice. O rază de lumină se reflectă pe oglindă la un unghi de reflexie care e egal cu unghiul de incidență. Acest lucru are loc când
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice nu focalizează razele paralele într-un singur punct datorită aberației sferice. O rază de lumină se reflectă pe oglindă la un unghi de reflexie care e egal cu unghiul de incidență. Acest lucru are loc când o rază de lumină cade pe o oglindă pe verticală, formează un unghi de 30° și se reflectă de la punctul de incidență la
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
paralele într-un singur punct datorită aberației sferice. O rază de lumină se reflectă pe oglindă la un unghi de reflexie care e egal cu unghiul de incidență. Acest lucru are loc când o rază de lumină cade pe o oglindă pe verticală, formează un unghi de 30° și se reflectă de la punctul de incidență la 30 ° în direcția opusă pe verticală. După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
unghiul de incidență. Acest lucru are loc când o rază de lumină cade pe o oglindă pe verticală, formează un unghi de 30° și se reflectă de la punctul de incidență la 30 ° în direcția opusă pe verticală. După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo"" avea în mâini atributele frumuseții: un pieptene(sau un voal) și o oglindă. Se presupune de asemenea că Arhimede s-a folosit de niște oglinzi
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
de incidență la 30 ° în direcția opusă pe verticală. După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo"" avea în mâini atributele frumuseții: un pieptene(sau un voal) și o oglindă. Se presupune de asemenea că Arhimede s-a folosit de niște oglinzi ca să utilizeze căldura Soarelui pentru a incendia flota romană, însă se consideră că acest lucru s-ar fi folosit doar ca să ii dezorienteze cu ajutorul luminii Soarelui. Totodată, celebrul
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo"" avea în mâini atributele frumuseții: un pieptene(sau un voal) și o oglindă. Se presupune de asemenea că Arhimede s-a folosit de niște oglinzi ca să utilizeze căldura Soarelui pentru a incendia flota romană, însă se consideră că acest lucru s-ar fi folosit doar ca să ii dezorienteze cu ajutorul luminii Soarelui. Totodată, celebrul far din Alexandria folosea oglinzi uriașe ca să indice drumul spre port. Se
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]