22,890 matches
-
atacurile de panică sunt insuportabile, dar sunt evenimente izolate și astfel nu îi determină să își schimbe modul de viață. Simptome ale atacului de panică Cele mai frecvente simptome ale atacului de panică sunt: * palpitații cardiace; * pulsații ale ritmului cardiac; * senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie sau leșin
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
atacului de panică Cele mai frecvente simptome ale atacului de panică sunt: * palpitații cardiace; * pulsații ale ritmului cardiac; * senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie sau leșin; * sentiment de ireal sau detașare de propria persoană; * teama de a pierde controlul și de a deveni "nebun"; * teama de moarte. Când
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
frecvente simptome ale atacului de panică sunt: * palpitații cardiace; * pulsații ale ritmului cardiac; * senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie sau leșin; * sentiment de ireal sau detașare de propria persoană; * teama de a pierde controlul și de a deveni "nebun"; * teama de moarte. Când atacurile de panică devin ceva
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție de luptă-sau-fugă. În sens opus, oamenii care nu sunt predispuși la tulburarea de panică nu sunt sensibili la dioxid de carbon și o cantitate mică în plus nu le declanșează o senzație de sufocare sau reacție de luptă-sau-fugă. Partea din creier care a fost studiată cel mai mult în cercetarea tulburărilor de anxietate este sistemul limbic. Acesta transmite informația de la sistemul primitiv despre schimbările în corp la cortex unde informația este interpretată
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vulnerabilitate biologică la aceste tulburări, factorii psihologici joacă de asemenea un rol foarte important în evoluția acestora. Modelul cognitiv al tulburării de panică argumentează că oamenii cu vulnerabilitate spre atacuri de panică tind să: 1) dea o foarte mare atenție senzațiilor corporale, 2) să le interpreteze minuțios într-un mod greșit, 3) să se angreneze într-un mod de gândire de tipul "bulgărului de zăpadă" (Barlow, 1988; Clark, 1988)238. Astfel, când o persoană tinde spre o tulburare de panică se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Acest mod de gândire crește percepția subiectivă a anxietății și activitatea sistemului nervos simpatic. Aceste sentimente sunt interpretate catastrofal, și persoana se îndreaptă spre un atac de panică sigur. La începutul unui astfel de atac, persoana este hipervigilentă la toate senzațiile corporale (Ehlers & Breuer, 1992)239; se îngrijorează de sănătate în general și de posibilitatea de a avea un atac de panică în special. Frica de atacurile de panică de asemenea determină individul să caute oameni și locuri care sunt asociate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologică). Oamenii clădesc o toleranță la aceste medicamente de aceea ei au nevoie să crească doza de medicamente pentru a simți un efect pozitiv. În consecință, când nu mai folosesc aceste medicamente, ei trăiesc simptome precum: iritabilitate, tremur, insomnie, anxietate, senzație de agitație și foarte rar chiar atac și paranoia. Aceste simptome de sevraj pot apărea chiar dacă oamenii încheie administrarea medicamentului gradual. Al doilea dezavantaj major al benzodiazepinelor este că ele pot interfera cu funcționarea cognitivă și motorie. Abilitatea oamenilor de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ele le conferă pacienților un control asupra propriilor simptome, care apoi le permite să treacă la următorul pas al terapiei. În al doilea rând, clinicienii îi ghidează pe pacienți în identificarea cognițiilor de catastrofare, pe care ei le au asupra senzațiilor propriului corp. Pacienții pot face aceasta prin notarea acestor cogniții, într-un jurnal a cognițiilor, pe care le au în zilele dinaintea terapiei, în special când ei simt că urmează să aibă un atac de panică. Mulți subiecți au nevoie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prea copleșiți de simptome când sunt în afara ședinței de terapie, pentru a acorda importanță gândurilor. Astfel, terapeutul trebuie să încerce să inducă simptome de panică pacientului pe parcursul ședinței de terapie, prin exercițiile acestuia de a-și evalua ritmul cardiac sau senzația resimțită prin rotire sau ridicarea bruscă a acestuia după ce își așează mâinile între genunchi, creându-se senzația de amețeală (prin acestea se schimbă brusc presiunea în sânge). Nici una dintre aceste activități nu este periculoasă, dar sunt potrivite pentru a produce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
trebuie să încerce să inducă simptome de panică pacientului pe parcursul ședinței de terapie, prin exercițiile acestuia de a-și evalua ritmul cardiac sau senzația resimțită prin rotire sau ridicarea bruscă a acestuia după ce își așează mâinile între genunchi, creându-se senzația de amețeală (prin acestea se schimbă brusc presiunea în sânge). Nici una dintre aceste activități nu este periculoasă, dar sunt potrivite pentru a produce simptome similare ca cele de catastrofare resimțite de pacienți. În timp ce experimentează aceste senzații și gândurile iraționale legate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
între genunchi, creându-se senzația de amețeală (prin acestea se schimbă brusc presiunea în sânge). Nici una dintre aceste activități nu este periculoasă, dar sunt potrivite pentru a produce simptome similare ca cele de catastrofare resimțite de pacienți. În timp ce experimentează aceste senzații și gândurile iraționale legate de acestea, terapeutul îl ajută să "colecteze" oarecum aceste gânduri. În al treilea rând, pacienții practică exercițiile de relaxare și de respirație în timp ce trăiesc simptomele de panică, provocate în ședința de terapie. Dacă atacurile de panică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vor apărea pe parcursul ședințelor, terapeutul va vorbi pacientului în timpul "desfășurării" acestora, îndrumându-l în practicarea exercițiilor de relaxare și respirație, notând succesele acestuia în folosirea acestor deprinderi. În al patrulea rând, terapeutul va provoca gândurile de catastrofare ale pacientului privind senzațiile pe care le simte în corp și îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rând, terapeutul va provoca gândurile de catastrofare ale pacientului privind senzațiile pe care le simte în corp și îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară. Dacă el
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară. Dacă el interpretează creșterea ritmului cardiac ca un atac de inimă, terapeutul poate să colecteze datele de evaluare de la un
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu GAD tind să se teamă de tot mai multe lucruri și situații din viața lor, în loc să se concentreze asupra unui singur lucru. Această grijă este însoțită de alte simptome de anxietate, incluzând: tensiune musculară, perturbări ale somnului și o senzație cronică de neliniște. Ei spun că se simt obosiți în cea mai mare perioadă de timp, probabil datorită tensiunii musculare și a deficiențelor de somn. 10.5.1. Teorii și tratament pentru tulburarea de anxietate generalizată Se cunosc date mai
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
constantă prin învățarea a diferite modalități de coping; d) antrenament de relaxare pentru a reduce excitația fiziologică; e) restructurare cognitivă pentru a provoca și și corecta cognițiile disfuncționale de panică și anxietate; f) expunere interoceptivă pentru a reduce teama de senzațiile somatice; g) expunere in vivo pentru a reduce evitarea agorafobică; h) tehnici menite să prevină recăderea. Pe durata cursului participanții și-au evaluat progresul. După trei luni de la terminarea acestuia a fost oferită o sesiune auxiliară. Fiecare ședință a fost
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pasăre / ne subția văzul / poate era ceea ce credeam că nu / există altfel razele soarelui nu s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor jocuri de stări sufletești și înregistrarea de senzații. Altcândva, în relatarea altei nunți, naratorul, concomitrent și personaj, se menține la nivel anecdotic. Preavizul e un roman în care întâmplările se desfășoară pe zile. Scris la persoana a treia, el relatează fapte petrecute, timp de douăsprezece zile, de la depunerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
dedicat satului și copilăriei, memoria - duioasă - joacă rolul unui al cincilea organ al percepției). Este o lirică unde natura, peisajul, rural sau citadin, este însuflețită, totul fiind perceput într-o continuă, incandescentă sau somnolentă mișcare, în care se amestecă regnurile, senzațiile, amintirile - ca într-un haiku elaborat, iar peisajul (păsări, flori, copaci, dealuri, zăpada, ploaia) se transformă într-un fel de jurnal al tuturor zilelor, un jurnal de impresii cvasidepersonalizate, opacizate, vizionare. SCRIERI: Nebuloasa crabului, București, 1968; Orologiul din oglinzi, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
cele mai multe ori, În spațiile create de adulți pentru copii, se Întâmplă ca un element vertical să se oprească aproape la Înățimea ochiului copilului (ca, de exemplu, parapetul unei ferestre), aspect supărător pentru cei mici. Limita superioară a acestui element dă senzația de secționare a câmpului perceptiv al copilului: pe de o parte, ochiul trebuie să se adapteze pentru două distanțe diferite, iar pe de altă parte, apar diferențe mari de iluminare venite de la cei doi stimuli perceptivi (parapet și fereastră). În
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
de rigiditate și creșterea tonusului postural care Împiedică mersul, fața copilului ia forma de mască, fiind lipsit de orice comunicare cu lumea. Cataplexia este starea de inhibiție În care se produce o pareză generalizată În toți mușchii striați; copilul are senzația că pică În gol În stare trează și nu are nici un control asupra mușchilor, copilul trăind un sentiment de anxietate că nu poate face nimic. Disconfortul epizodic primar: cel epileptic se caracterizează prin faptul că atât Începutul cât și sfârșitul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
esofagul dilatat, apare de obicei în timpul meselor și dispare după ce alimentele reușesc să treacă în stomac sau după regurgitație. Simptomele pulmonare sunt secundare stazei esofagiene, regurgitării și aspirației în arborele traheo-bronșic; se manifestă prin tuse nocturnă asociată cu wheezing și senzație de înecare. Scăderea ponderală nu este impresionantă (contrastând cu disfagia), dar poate deveni semnificativă după ani de evoluție, când golirea esofagului este compromisă total. Examenul obiectiv este normal în absența complicațiilor pulmonare. Explorari diagnostice. Examenul radiologic. Radiografia toracică poate prezenta
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
propria și epiteliu indică prezența esofagitei ca formă distinctă de modificările induse de reflux. I. Simptomele tipice ale BRGE sunt pirozisul și regurgitația acidă. 1. Pirozisul reprezintă cea mai obișnuită manifestare clinică a refluxului; este descris de bolnav ca o senzație de arsură retrosternală, care apare mai frecvent după mese (la 3060 min), sau când bolnavul se apleacă înainte, sau când stă culcat la orizontală; se calmează la administrarea de antiacide. Pirozisul este prezent la cel puțin 75% dintre bolnavii cu
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
dureri epigastrice (caracter diferit, în funcție de etiologia sindromului); în cazul stenozei pilorice ulceroase, durerea este neobișnuită în acest stadiu deoarece ulcerul a început să se vindece, să se cicatrizeze (fibroza cicatricei este elementul care contribuie la stenoză). Obișnuit, pacientul poate prezenta senzație de sațietate precoce, balonări postprandiale, eructații, pirozis, scăderea poftei de mâncare, constipație, scădere în greutate. Examenul obiectiv 1. general: tegumente palide, uscate, stare de emaciere sau cașexie; 2. abdomen: a) inspecție - bombarea moderată, postprandială a regiunii epigastrice, prezența undelor peristaltice
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prezentare. Scăderea în greutate completează tabloul clinic, iar rar se poate palpa o formațiune în fosa iliacă stângă. Tumorile localizate la nivelul rectului se manifestă prin rectoragie, alternanță de diaree cu constipație, scaun modificat “în creion”, tenesme rectale sau urinare, senzație de evacuare CANCERUL COLORECTAL incompletă. Tumorile localizate până în 10 cm de marginea anală pot fi palpate la tușeul rectal. Indiferent de localizare, pacientul poate prezenta simptome datorate inflamației peritumorale (febră, alterarea stării generale), semne de impregnație neoplazică (scădere ponderală, paloare
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]