KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...887 888 889 ...943 >

23,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

Ea. Însă Marduk acceptă misiunea doar cu condiția să devină primul Între zei. Aceștia Își dau acordul, spunând: „Destinul tău să fie fără egal... să fie mai mare decât al oricărui zeu... nici unul dintre zei nu va Încălca poruncile tale”. Zeii continuă, adresându-i-se cu titlul de „Stăpân” și Îi aduc laude: „Marduk este regele!”. În continuare, narațiunea descrie realizarea proiectului: Marduk o Înfruntă și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-se cu titlul de „Stăpân” și Îi aduc laude: „Marduk este regele!”. În continuare, narațiunea descrie realizarea proiectului: Marduk o Înfruntă și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
o Înfruntă și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de nume solemne ale sale, care reprezintă o sinteză a tuturor prerogativelor divine primite. În poemul En¿ma eliș se afirmă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de nume solemne ale sale, care reprezintă o sinteză a tuturor prerogativelor divine primite. În poemul En¿ma eliș se afirmă că Mardukxe "Marduk", după ce l-a ucis

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
său babilonian Esagila. Aici se celebrează În fiecare an sărbătoarea solemnă a Anului Nou (akștu), În timpul căreia se citește În public En¿ma eliș: cu această ocazie, Marduk hotărăște pentru tot anul destinele Babiloniei. Mardukxe "Marduk" este preamărit și ca zeu al Înțelepciunii, al sfatului, al magiei și al vindecărilor. În această calitate este adesea venerat și invocat. Cunoaștem multe rugăciuni și imnuri În cinstea sa. Cultul său a reușit să pătrundă inclusiv În Asiria. Soția lui Mardukxe "Marduk" era ßarpanștu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
solzi, coarne, limbă bifurcată, ac de scorpion cu labele anterioare de leu, iar cele posterioare de vultur. Astrul lui Marduk este Jupiter. b) Assurxe "Assur" Assurxe "Assur", al cărui nume a ajuns la noi prin intermediul izvoarelor biblice și clasice, este zeul național al asirienilor, care Îi spuneau Așșur. El este cel care a dat numele capitalei regiunii asiriene. Originea și semnificația numelui sunt incerte. Unii consideră că nu este nici semit, nici sumerian. Assurxe "Assur" ajunge să fie venerat În toată

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
aramei, sub numele de Assirxe "Assir". Ascensiunea lui Assurxe "Assur" merge În tandem cu ascensiunea politică a Asiriei. În secolul al XIII-lea Î.Hr., acesta primește deja atributele lui Enlilxe "Enlil" și este invocat adesea Înaintea lui. În capitală, zeul Assur Înlocuiește cultul lui Enlil luându-i acestuia și soția, Ninlilxe "Ninlil". În mod obișnuit, soția lui Assurxe "Assur" este Însă Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
capitală, zeul Assur Înlocuiește cultul lui Enlil luându-i acestuia și soția, Ninlilxe "Ninlil". În mod obișnuit, soția lui Assurxe "Assur" este Însă Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En¿ma eliș): ne aflăm acum În fața concepției de zeu suprem

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En¿ma eliș): ne aflăm acum În fața concepției de zeu suprem care cuprinde În sine Întreaga idee de divin. Această idee este exprimată pe deplin atunci când asirienii adoptă mitul En¿ma eliș, Înlocuind numele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En¿ma eliș): ne aflăm acum În fața concepției de zeu suprem care cuprinde În sine Întreaga idee de divin. Această idee este exprimată pe deplin atunci când asirienii adoptă mitul En¿ma eliș, Înlocuind numele lui Mardukxe "Marduk" cu cel de Assur. Assurxe "Assur" este declarat tatăl tuturor divinităților asiriene și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
demoni, monștri, eroi și regi divinizați 1tc "9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați1" Ne aflăm Într-un moment potrivit pentru a discuta despre aceste ființe care sunt considerate, În teologia și practica religioasă mesopotamiană, persoane divine, dar nu zei adevărați. Calitatea acestor ființe se datorează În general și În principal faptului că acestea au ca strămoș o divinitate. a) Îngerii Denumirea noastră obișnuită de „Îngeri” se potrivește anumitor ființe benefice din religia mesopotamiană, care s-ar putea defini mai

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lui Inanna/Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern" acești demoni „nu cunosc nici hrană, nici apă (...), nu primesc ofrande și nu cunosc bucuriile sexuale”. Sunt niște demoni foarte violenți. 5) Iluxe "Ilu" lemnu - demon akkadian (sumeriană dingir-hul). Numele său Înseamnă „Zeuxe "Zeu" rău” și exprimă concret conceptul de demon. Este masculin. 6) Lamaștuxe "Lamaștu" - demon feminin akkadian (sumeriana dDìm-mexe "dDìm-me"). Este o diavoliță care uneltește Împotriva gravidelor și a nou-născuților. Este foarte temută, iar Împotriva ei se folosesc multe remedii, printre care

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
aminti pe primele două ființe generate, conform mitului En¿ma eliș, din perechea primordială Apsûxe "Apsû" și Ti³matxe "Tia>mat": Lahmu și Lahamu. Aceștia sunt considerați doi monștri marini impunători, din care se vor naște În generațiile următoare primii doi zei propriu-ziși: Anșarxe "Anșar" și Kișarxe "Kișar". Celui de-al doilea profil Îi aparțin, pentru a da doar un exemplu, ¾uwawaxe "H~uwawa"/¾umbabaxe " H~umbaba", fiul lui Enlilxe "Enlil", paznicul Pădurii de Cedri (Liban), Învins și ucis de Ghilgameșxe "Ghilgameș

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
epitet) principal pentru „erou” este ur-sang, În sumeriană, și qur³du(m) sau qarr³du(m) În akkadiană. Astfel, pe baza acestor titluri putem identifica În poemele epice, În imnuri și alte texte, eroii fie că ei provin dintre oameni sau dintre zeii mesopotamieni. Printre oameni, Îi avem pe Enkiduxe "Enkidu", prietenul lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" (după cum am văzut deja În legătură cu monstrul ¾uwawaxe "H~uwawa"/¾umbabaxe "H~umbaba"); Ghilgameș Însuși; ¾ammurabixe "H~ammurabi"; Lugalbandaxe "Lugalbanda"; Samsu’iluna; Sulghi etc. Răspândirea eroismului acestor figuri (dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
H~uwawa"/¾umbabaxe "H~umbaba"); Ghilgameș Însuși; ¾ammurabixe "H~ammurabi"; Lugalbandaxe "Lugalbanda"; Samsu’iluna; Sulghi etc. Răspândirea eroismului acestor figuri (dintre care unele au fost divinizate: vezi mai mult) are În vedere În primul rând sublinierea aspectului lor războinic. Printre zei sunt desemnați cu numele de erou, pentru că s-au evidențiat ca războinici, asemenea oamenilor, În jur de cinzeci de divinități, cum ar fi: Asarluhi/Mardukxe "Marduk", Assurxe "Assur", Damkinaxe "Damkina", Enlilxe "Enlil", Ea, Erraxe "Erra", Inanna/Iștarxe "Iștar", Nergalxe "Nergal

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
caz foarte diferit față de divinizarea eroilor. Mai apoi Însă, chiar În timpul regatului semitic de la Akkad (2334-2154 Î.Hr.), s-a ajuns la divinizarea regelui Încă din timpul vieții, iar numele său Începe să fie precedat În scris, ca În cazul zeilor propriu-ziși, de determinativul divin (d i n g i r, În sumeriană, și ilum, În akkadiană). Primul rege divinizat a fost, În timpul dinastiei akkadiene, marele Nar³m-Sinxe "Sin" (2254-2218 Î.Hr.). Desigur, nu este vorba despre o divinizare În sensul că

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În sumeriană, și ilum, În akkadiană). Primul rege divinizat a fost, În timpul dinastiei akkadiene, marele Nar³m-Sinxe "Sin" (2254-2218 Î.Hr.). Desigur, nu este vorba despre o divinizare În sensul că regele ar avea o natură divină identică cu aceea a zeilor propriu-ziși, fiind clar mai ales faptul că până și un asemenea rege era supus morții. Este, În schimb, vorba despre o „venerație cultuală”, care Îi atribuia suveranului onorurile și ofrandele cuvenite unui zeu. Prin divinizare se intenționa Întărirea respectului datorat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
o natură divină identică cu aceea a zeilor propriu-ziși, fiind clar mai ales faptul că până și un asemenea rege era supus morții. Este, În schimb, vorba despre o „venerație cultuală”, care Îi atribuia suveranului onorurile și ofrandele cuvenite unui zeu. Prin divinizare se intenționa Întărirea respectului datorat regelui ca figură excepțională și ca reprezentant al divinității. Practica divinizării regelui nu a durat mult. Aceasta a trecut, prin imitație, de la suveranii dinastiei akkadiene la cei ai dinastiei a III-a din

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Uruk, cetatea ei sacră. Această doctrină a m e corespunde Îndeaproape cu cea akkadiană a „Tablelor Destinelor”, despre care s-a vorbit În subcapitolul 3.6c. De fapt, doctrina aceasta trece dincolo de guvernarea divină a lumii, din moment ce Îi implică pe zei și Întreaga situație a regatelor lor, inclusiv a infernului (după cum demonstrează mitul Coborârea lui Inanna Iștarxe "Iștar" În Infernxe "Infern": cf. mai ales subcapitolul 3.5c). Strâns legată de tema noastră este și doctrina exprimată de celebrarea sărbătorii Anului Nou

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
modalității fundamentale În care a fost creat omul (ivire sau formare), este acceptat faptul că toate documentele deja menționate, mesopotamiene sau de inspirație mesopotamiană, concordă În ceea ce privește intervenția divină În crearea omului. Omul apare ca fiind În mod fundamental dependent de zei. Este util să prezentăm aici, În sinteză, modalitățile concrete ale creării omului, așa cum sunt ele povestite În textele cele mai semnificative dintre cele menționate mai sus. b) Mitul sumerian Enkixe "Enki" și Ninma¿xe "Ninmah~" În rândurile 22-24 ale acestui

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ninmah~" În rândurile 22-24 ale acestui important mit sumerian, care a avut la origine 141 de rânduri și care aparține Începutului mileniului al II-lea Î.Hr., se povestește că zeița mamă Nammuxe "Nammu" Îi cere fiului său Enkixe "Enki", zeul Înțelepciunii, să creeze omul adică să Îi conceapă un model. Enki Îl alcătuiește și o trimite pe Nammu să meargă Împreună cu Ninma¿xe "Ninmah~" (aici considerată probabil soția lui Enki) și cu alte șapte divinități feminine, și să realizeze această

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Apsûxe "Apsû"” (rând 31). Nima¿ creează din lut șapte oameni handicapați. La rândul său, Enki creează două personaje (masculine), apți să o pună În dificultate pe Ninma¿. Mitul exprimă clar ideea că omul a fost creat pentru a munci În locul zeilor - după cum am văzut, o temă fundamentală pentru mitologia mesopotamiană. c) Mitul akkadian al lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" și spiritul nemuritor eddimu Din Întreaga literatură mesopotamiană, mitul babilonian antic Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" conține cea mai incisivă și organică descriere

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
asșsxe "Atrah~asșs" și spiritul nemuritor eddimu Din Întreaga literatură mesopotamiană, mitul babilonian antic Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" conține cea mai incisivă și organică descriere a creării omului. Pe tab. 204-217 se povestește: Ea deschise gura și se adresă marilor zei: În prima, În cea de-a șaptea și de-a cincisprezecea zi a lunii vreau să pregătesc o baie purificatoare. Unul dintre zei să fie dat morții, pentru ca toți zeii să se purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]