24,349 matches
-
cardiostimularea electrică permanentă deoarece probabilitatea de progresie către blocul AV de gradul III și apariția simptomelor este foarte mare (18). La pacienții cu bloc AV de gradul I pacing-ul cardiac nu este indicat decât dacă intervalul PR nu se poate adapta odată cu creșterea frecvenței cardiace și este mai mare de 300 ms, producând simptome prin umplerea inadecvată a ventriculului stâng (VS), sau creșterea presiunii în capilarul pulmonar deoarece sistola atrială are loc simultan cu cea ventriculară. În astfel de cazuri, puține
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis ființei umane și în general ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se adapteze condițiilor mereu schimbătoare ale mediului. Numai că această adaptare continuă s-a realizat doar în cadrul strict al speciei și nicidecum ca posibilitate de transformare a speciilor cum susțin darwiniștii, speculând pe seama variabilității. Două impedimente majore s-au opus transformismului darwinist
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în spirit. Reinke afirmă că: cu toate că ignorăm mecanismul care dă organizației diverse funcții știm că forma răspunsului este admirabil apropiată cu natura ființei, cu alte cuvinte ea are o finalitate, un scop. Richet crede că: toate aceste mișcări complicate, minunat adaptate la un scop succedându-se cu o prevedere profundă, superioară în perfecție celor pe care le-ar putea face orice lucrător, nu sunt nici inteligente, nici voite. Instinctul pare că revelează o inteligență superioară (...). Dar această inteligență nu este în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
recombinările și mutațiile genetice numai pe cele genice favorabile, cel mult tolerând pe cele neutre, excluzând însă pe cele cromozomiale sau genomice. Prin urmare, contrar concepției darwiniste, ereditatea conservă fondul genetic al speciei și permite exprimarea acelor caractere care se adaptează cel mai bine mediului de viață, fondul genetic conținând apriori o imensitate de posibilități de exprimare genotipică și fenotipică în cadrul și numai în cadrul speciei. Pe acest fond (variabilitate și ereditate) operează selecția naturală care nu este nicidecum o luptă pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și ereditate) operează selecția naturală care nu este nicidecum o luptă pentru supraviețuire așa cum o vedeau darwiniștii (exterminarea indivizilor care, prin variabilitate, au suferit modificări inutile sau dăunătoare) ci realizează o selecție a genotipurilor celor mai apte de a se adapta și reproduce, deci definește aptitudinea biologică de supraviețuire și capacitatea ridicată de reproducere (fertilitate și fecunditate). Prin urmare selecția naturală operează prin favorizarea fenotipurilor noi (realizate prin mutații) selectându-le pe cele utile (cu capacitate ridicată de adaptare și reproducere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu mutații utile. Mijloacele efective în realizarea acestui dat biologic sunt: mortalitatea înaintea reproducerii, capacitate reproductivă redusă și infertilitate sau sterilitate. Prin urmare selecția naturală nu presupune înlăturarea indivizilor prin lupta pentru existență, ci selecția acelor indivizi capabili să se adapteze și să procreeze în defavoarea celor mai puțin capabili pentru adaptare și actul reproducerii. În plus selecția operează numai asupra fenotipului și nu asupra genotipului, pe ansamblul genelor și nu pe o genă anume. Genetica a demonstrat că variabilitatea există "in
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
asupra fenotipului și nu asupra genotipului, pe ansamblul genelor și nu pe o genă anume. Genetica a demonstrat că variabilitatea există "in potentia” dar exprimarea unui caracter sau altul este în funcție de condițiile de mediu la care individul trebuie să se adapteze. Variabilitatea nu poate afecta caracterele specifice speciei ci numai pe cele nespecifice, iar transmiterea prin ereditate este limitată. Deci variabilitatea nu este nici nedeterminată și nici nelimitată. Astăzi se știe foarte bine că selecția naturală recunoaște 3 tipuri: - direcțională - care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
deține practic prin capitalul genic de care dispune toate variantele genice necesare pentru a se dezvolta și supraviețui în condiții diferite, tocmai în cadrul variabilității. Prin urmare însuși variabilitatea este un aspect al finalității pentru că oferă organismului capacitatea de a se adapta și a supraviețui. Nici-o genă din cele peste 200.000 pe care le are omul nu este inutilă, chiar dacă aparent este inactivă. Însăși ereditatea, ca și selecția naturală, sunt aspecte ale unei finalități biologice care face ca evoluția să fie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că a fost conceput în realizarea unui scop, de întreținere și perpetuare a vieții pe pământ. Din această perspectivă codul genetic nu ar depăși valoarea unui instrument în care sunt prevăzute toate posibilitățile la care ființa ar urma să se adapteze și să viețuiască. Dacă scopul este definit, iar instrumentul este atât de perfect (și încă știința nu și-a spus ultimul cuvânt), finalitatea acțiunii lui fiind evidentă, mai rămâne de demonstrat autorul, pentru că evident acesta scapă domeniului material, iar viața
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața ar fi de neconceput. Argumentația sa bazată pe rațiune și experiment, analiza critică a numeroase curente filosofice cu pretenția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fecunditate (ovicaprele și leporizii) după câteva generații se întorc la unul din tipurile specifice speciei care i-au dat naștere. De altfel Guerin Menville pentru animale și Naudin pentru plante au demonstrat fără echivoc aceste aspecte. Speciile care nu se adaptează sunt sortite dispariției și nu transformării. Supraviețuiesc speciile care au capacitatea de a se adapta mediului în continuă schimbare și această aserțiune este valabilă pentru lumea viețuitoare în totalitatea ei. Selecția naturală invocată de Darwin prin cele trei mecanisme: variabilitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care i-au dat naștere. De altfel Guerin Menville pentru animale și Naudin pentru plante au demonstrat fără echivoc aceste aspecte. Speciile care nu se adaptează sunt sortite dispariției și nu transformării. Supraviețuiesc speciile care au capacitatea de a se adapta mediului în continuă schimbare și această aserțiune este valabilă pentru lumea viețuitoare în totalitatea ei. Selecția naturală invocată de Darwin prin cele trei mecanisme: variabilitatea care ar fi nelimitată și nedeterminată, transmiterea ereditară a caracterelor noi dobândite prin variabilitate și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și sisteme pentru toate vertebratele. Și aici se confundă deliberat noțiunile de logică elementară pentru că derivația poate să nu implice omologia, în plus morfologia vitală, ca și fenomenologia vitală, arată că îndeplinirea scopului nu poate fi realizat decât de organe adaptate pentru funcții specifice. Este greu de imaginat că locomoția, de pildă, poate avea altă alcătuire decât sistemul osteomuscular și coordonarea nervoasă, sau respirația care să nu includă un aparat ventilator (tractul respirator și plămânul), circulația care să nu respecte principiile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
părinți și copii (familia) se bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a conflictelor sociale Să vedem
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Franceză Filosofia secolului al XIX-lea reprezentată de Immanuel Kant, Johann G. Fichte, Georg F. W. Hegel, Friedrich W. Schelling, August Comte, Herbert Spencer, Karl Marx etc., are în esență aceeași origine în gândirea filosofică a lui Platon și Aristotel, adaptând, dezvoltând și actualizând ideile acestora. Iată de pildă Kant în „Principiile metafizice ale moralei” susține că “legea morală înseamnă a lucra în așa fel încât norma voinței tale să poată funcționa ca lege universală", o invitație de fapt la orgoliu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
natura și societatea. Argumentarea lui pleacă de la ceea ce îndeobște filosofii, moraliștii, psihologii, fie că nu cunosc, fie că nu iau în considerare, instinctele sociale pe care le ignoră complet. Iisus Hristos nu numai că inițiază morala creștină, dar o și adaptează împlinind-o în chip desăvârșit prin exemplul său personal. Prin această atitudine morală Iisus și-a propus să restabilească împărăția lui Dumnezeu pe pământ, în fapt domnia legilor naturale și să aducă în felul acesta pace între oameni și bună
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Luther a nesocotit și chiar a desființat Apostolatul de origine divină compus din episcopi și preoți, a căror linie descendentă reprezintă continuarea misiunii apostolice a sfinților părinți și a sfintei tradiții, aspecte ce nu pot fi nici modificate și nici adaptate fără a-i compromite sorgintea sa divină. Ce a pus Luther în loc? O contrafacere omenească „cu un simulacru de sacerdoțiu, format din păstori aleși chiar de oi" ceea ce lui Paulescu i se pare o absurditate. Ca absurdul să fie și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
artrozele secundare. Electroterapia locală se adresează atât durerii ca simptom (electroterapie antalgică simptomatică), cât și contracturii musculare și ea sursa generatoare de durere (electroterapie antalgică patogenică). Terapia ocupațională este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia folosind diverse activități adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ și terapeutic, ajutând bolnavul sa folosească mai bine mușchii rămași indemni și recuperând funcția celor afectați de boală, contribuind astfel la readaptarea funcțională la gesturile vieții curente. În cazul pacienților
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
naționale și pot da un nou suflu comunicării locale sau expresiei particularismelor. Dar prin certitudinea țintei atinse, cablul este un suport care facilitează intercesiunea releelor locale de opinie, avînd misiunea de a decoda și recoda mesajul politic pentru a-l adapta exigențelor unei situații. Aceste rețele de televiziune prin cablu pot fi utilizate și datorită sateliților de teledifuziune; candidații sînt înzestrați astfel cu ubicuitate, reducîndu-se deplasările costisitoare în timp și bani și în care airport stops constituie o manifestare aproape rituală
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de diverși actanți ai problemei? Trebuie să distingem aici posibile răspunsuri, în funcție de poziția celor interesați. Actanții politici au tendința de a considera că puterea mediatică reprezintă astăzi o realitate care trebuie luată în calcul și la care trebuie să se adapteze. Strategiile lor integrează din ce în ce mai mult schema "mediacratică" și adesea naivă, dacă punem față în față eforturile depuse și dificultatea de a evalua un rezultat practic. Mediatorii, dacă prin acest termen înțelegem marele grup al tuturor celor care pot juca un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sau ne putem exprima fără teama de a ne izola. Definiția se sprijină pe anumite postulate. Societatea îi pedepsește pe devianți, izolîndu-i. Indivizii se tem de izolare și caută mereu să evalueze climatul de opinie ambiant. În consecință, aceștia își adaptează atît comportamentul în public, cît și exprimarea opiniilor personale. Mass media, devenind cel mai puternic reflex al societății (mult mai bine) sau instrumentul care modelează (mult mai rău), contribuie în mare măsură la înțelegerea și la evidențierea opiniilor majoritare și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înoate la o viteză de prag de 1.42 m/sec. Acest tip de testare îi lasă pe sportivi să știe, atunci când sunt pregătiți să se antreneze mai repede. Progresivitatea se realizează, ținând cont de capacitatea sportivului de a se adapta din punct de vedere fiziologic la cerințele antrenamentului, într- un mod mai eficient și mai sigur. Testul de sânge, descris aici este foarte bun pentru a evalua schimbările la nivelul capacității aerobe și de a stabili vitezele de antrenament. IV
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
trebuie ajustată. Factorii de corecție pentru distanțe de 200 m și mai scurte, sunt cuprinși în tabelul prezentat anterior. Testul T-30 este practic pentru înotătorii seniori, sub forma în care a fost el descris mai sus. El poate fi adaptat ușor pentru înotătorii tineri, mai vârstnici sau pentru cei mai puțin talentați. Factorul cel mai important de care trebuie să ținem seama, este acela că testul trebuie să dureze 30 de minute. O metodă care poate fi folosită este aceea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Relația a fost calculată la un indice de semnificație de 0.94. Această relație a arătat că, pragul individual anaerob al unui înotător poate fi estimat în mod exact cu ajutorul testului cu repetări progresive. Testul cu repetări progresive poate fi adaptat și pentru înotători mai tineri sau cu un nivel de pregătire sub mediu, aplicând următoarele reguli: - fiecare repetare să aibă o durată de 1,5 până la 3 minute. - fiecare serie de repetări să dureze aproximativ 10 minute. Deci înotătorii mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]