22,232 matches
-
lumi pe poale,/ Păzind În piscul datoriei tale.” Se observă trecerea din planul perisabilității („cenușa morților din vatră”) la cel al perenității („Dumnezeu de piatră”), constituind o sacralizare, prin mit, a materiei inerte, dar purtătoare de simboluri ancestrale. Această Împlinire divină pare a fi limita dintre două lumi, amintind urmașului datoriile ce decurg din condiția descendenței sale. Superlativul neobișnuit din sintagma „piscul datoriei tale” indică de bună seamă importanța extremă ce se conferă ideii de responsabilitate. Moștenirea pare să impună mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a patra, „Trilogia cosmologică”, dar n-a fost finalizată din cauza unei cumplite prigoane comuniste la care a fost condamnat În ultimii 15 ani de viață și creație. Din ultima trilogie a reușit să publice, Înainte de 1948 doar volumul „Diferențialele divine”. Cel care a reușit să publice un volum din versurile aparținând ultimei perioade din creația marelui poet, a fost George Ivașcu. Este vorba de volumul „Poezii” din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere, trimițând un vânt ceresc, provoacând o furtună pe mare. Corăbierii, bănuind că Iona este cel care a atras mânia dumnezeiască, Îl aruncă În valuri. Din poruncă divină, Iona este Înghițit de un monstru marin și, după trei zile si trei nopți petrecute În burta peștelui În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat”. Iona din piesa lui Marin Sorescu se deosebește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat”. Iona din piesa lui Marin Sorescu se deosebește de personajul biblic prin aceea că acesta din urmă este Înghițit de chit ca pedeapsă, pentru neîmplinirea unei porunci divine, pe când eroul lui Sorescu, deși nu săvârșise nici un păcat, se află de la Început „În gura peștelui”, fără posibilitatea eliberării din burta acestuia, conform legii universale care patronează marea: peștele mare Înghite peștele mic. Ieșirea lui din burta peștelui Înseamnă altceva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere și trimite un vânt puternic, menit să provoace o furtună pe mare. Corăbierii bănuiesc faptul ca Iona a atras mânia cerească și l-au arunca În valuri. Din poruncă divină, Iona este Înghițit de un monstru marin și după trei zile și trei nopți petrecute În burta peștelui, În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele l-a varsat pe Iona pe uscat”. Construcție și semnificație; personajul „Iona” este o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință și tăgadă. Poetul acceptă și refuză succesiv existența Dumnezeului, trecând prin cele mai felurite și contradictorii stări de spirit. Eșecul lui Arghezi de a ajunge la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vrednicia, atitudinea ascetică în consum devin valori centrale tocmai grație sistemului religios care le-a putut promova. Iată maximele din cadrul acestui sistem spiritual (precizând că ele au trecut asupra comportamentului noii clase întreprinzătoare din Japonia): - gândește-te întotdeauna la protecția divină; - nu neglija activitatea și hărnicia; - fii temperat în fața luxului fără profit; - nu juca jocuri de noroc; - ia mai puțin, nu te întinde la mai mult” (So, 1990, p. 44). Sistemul religios a influențat și relația cu instituția politică, căci mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această persoană este medic. Iisus Hristos a fost un medic adevărat, iar Biblia aduce dovada faptului că a însănătoșit oameni bolnavi. Nu avem însă documente care să ateste faptul că a primit „autorizație” de la o altă instanță, în afară de Dumnezeu. Iubirea divină pe care o avea El a radiat o forță vitală ce a pătruns în corpul, mintea și spiritul celor ce i-au cerut ajutorul, activând un răspuns vindecător în fiecare celulă. Reflexologia n-ar trebui supusă restricțiilor umane. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitare românești. Secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt martorele succesive ale Începuturilor și biruinței scrisului în limba română, după cum titrează cartea semnată de P.P. Panaitescu (1965). Sub impulsul presiunii confesiunilor reformate care militau pentru necesitatea traducerii cuvântului divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ghibu, 1975, p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul divin; ii) în al doilea rând, cetățenii au datoria morală și obligația civică de a-l iubi pe împărat și pe patria lor (Austria). "Cum de scumpă-ți este casa ta, și cum de dulci îți sunt ție părinții tăi; așa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o Italie unită, Mazzini a fost "un apostol fanatic și bombastic al religiei naționalismului liberal. Statele existente, proclama el, trebuie răsturnate și distruse, deoarece Dumnezeu a prescris o naționalitate fiecărui popor, iar în îndeplinirea acestei sarcini, oamenii naționalitatea execută voința divină și se întrupează cu Dumnezeu în istorie; Italiei i-a revenit misiunea sfântă de a lansa noua ordine a omenirii" (Hayes, 1960, p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hayes, 1960, p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și frăția, sunt principiile care trebuie să ghideze și devenirea istorică, întrucât direcția pe care s-a înscris istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și frăția, sunt principiile care trebuie să ghideze și devenirea istorică, întrucât direcția pe care s-a înscris istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine (dreptatea și frăția) principii esențialmente sociale, reglementând justețea socială și solidaritatea umană sunt completate cu un tandem de principii politice: libertatea și unitatea națională. Aceste din urmă își găsesc apoteoza istorică în scurta perioadă de domnie a lui Mihai Viteazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost "izbitor de similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căreia națiunea este o realitate eternă și imuabilă iar lumea este în mod natural (i.e., prin decret providențial) divizată în națiuni -, își găsește în această formulă a lui Urechia expresia cea mai directă. Mai mult decât atât, fiind produsul grației divine, de Dumnezeu făcut, statul-națiune român devine pe cale de consecință o realitatea sacră ce reclamă deferența și cultul subiecților săi constitutivi. Proiectul de unificare națională este moștenit și continuat de fiul natural al lui Ștefan, Petru Rareș, considerat de A.T.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
is English). Stăniloae nu a mers atât de departe, oprindu-se la a-l naționaliza pe Adam (însămânțând în el și Eva germenii tuturor națiunilor ce aveau să se actualizeze odată cu căderea în istorie). Pentru a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu căderea în istorie). Pentru a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]