23,447 matches
-
dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie), deși situația economică a României face atractive inclusiv state mai puțin dezvoltate ca Turcia, Grecia, Ungaria, Serbia. Israelul, prin politica activă de atragere a forței de muncă pe care o implementează la începutul anilor ’90, intră în ansamblul destinațiilor căutate de români. Marea majoritate a deplasărilor sunt însă bazate pe specularea breșelor în legislația restrictivă de control a statelor de destinație. Este vorba în cea mai mare parte, despre o migrație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
însă bazate pe specularea breșelor în legislația restrictivă de control a statelor de destinație. Este vorba în cea mai mare parte, despre o migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a destinațiilor atractive (probabil către jumătatea deceniului nouă), dinspre țările din centrul Europei (Germania, Austria, Franța) către
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a problemelor sociale. Au fost elaborate instrumente de măsură multidimensionale, prin indici sau sisteme de indicatori. Dintre indicatorii agregați care au exercitat o influență importantă asupra înțelegerii nivelului de dezvoltare socială la nivel național, menționăm: indicele dezvoltării umane (PNUD), implementat și în România, indicele de sărăcie comunitară rurală (Chircă, Teșliuc, 1999), indicele dezvoltării comunitare (Sandu, 1999), arii profund dezavantajate (Ianoși, 2000). Institutul de Cercetare a Calității Vieții a lansat din 1992 cercetări extensive asupra fenomenului sărăciei. Începând cu 1995, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în evidență principalele puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. 2. Strategie Descrie viziunea globală și rezultatele dorite 3. Plan de acțiune (plan de măsuri) Stabilește obiectivele specifice, măsurabile și delimitate în timp Specifică programele și proiectele care vor fi implementate în vederea atingerii obiectivelor Coordonează resursele și distribuirea acestora între diversele programe și proiecte 4. Programe și proiecte Componente ale planului, care desemnează acțiuni concrete ce urmează a fi implementate Programele și proiectele sunt organizate pe baza unui plan de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și delimitate în timp Specifică programele și proiectele care vor fi implementate în vederea atingerii obiectivelor Coordonează resursele și distribuirea acestora între diversele programe și proiecte 4. Programe și proiecte Componente ale planului, care desemnează acțiuni concrete ce urmează a fi implementate Programele și proiectele sunt organizate pe baza unui plan de acțiune specific, care include de obicei: resurse umane și financiare necesare identificarea surselor de finanțare termene de realizare responsabili rezultate așteptate indicatori de performanță sistem de monitorizare și evaluare Date
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finalizate includ obiective specifice, dar puține dintre acestea sunt măsurabile și delimitate în timp. Nu fac excepție de la regulă nici cele șapte strategii care includ planuri de acțiune; totuși, cinci dintre acestea identifică programe sau măsuri (acțiuni) care să fi implementate. Numărul programelor identificate și definite variază între 10 și 25 (strategia ANIMMC), iar numărul de măsuri (acțiuni) între 19 și 123 (strategia OPR). În schimb, doar opt din 17 strategii care nu includ planuri de acțiune identifică programe, proiecte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variază între 10 și 25 (strategia ANIMMC), iar numărul de măsuri (acțiuni) între 19 și 123 (strategia OPR). În schimb, doar opt din 17 strategii care nu includ planuri de acțiune identifică programe, proiecte sau măsuri ce urmează a fi implementate. Numărul acestora variază de la unul la 12 programe, de la șase la 17 000 proiecte (strategia MAPDR) și de la trei la 30 de măsuri. Variația considerabilă a numărului de programe, proiecte și măsuri trebuie interpretată cu prudență deoarece acești termeni își
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o strategie” abundă. În plus, așa cum am arătat, un sfert dintre strategii includ planuri de acțiune, ca parte componentă sau ca anexă, în timp ce alte strategii deși nu includ un plan de acțiune identifică programe, proiecte sau măsuri pentru a fi implementate. Totuși, pentru claritate, în această secțiune ne ocupăm doar de planurile de acțiune/implementare cu statut de document de sine stătător. Un număr total de 28 de planuri de acțiune sau de implementare, documente de sine stătătoare care vizează unul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unul și 145 de proiecte. Reamintim că monitorizarea CASPIS nu a evaluat rezultatele sau impactul programelor/proiectelor, ci s-a limitat la procesul de implementare a obiectivelor PNAinc, adică a urmărit doar dacă instituțiile guvernamentale au identificat, au elaborat, au implementat, au monitorizat și/sau au coordonat programe/proiecte. Acoperirea subobiectivelor PNAinc cu programe și proiecte În perioada 2002-2004, în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc, instituțiile selectate au implementat un număr total de 207 programe/proiecte. Distribuția acestora pe tipuri este prezentată în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectivelor PNAinc, adică a urmărit doar dacă instituțiile guvernamentale au identificat, au elaborat, au implementat, au monitorizat și/sau au coordonat programe/proiecte. Acoperirea subobiectivelor PNAinc cu programe și proiecte În perioada 2002-2004, în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc, instituțiile selectate au implementat un număr total de 207 programe/proiecte. Distribuția acestora pe tipuri este prezentată în tabelul 2. Tabelul 2. Tipul programelor și proiectelor implementate în vederea atingerii obiectivelor PNAinc Tipul Număr % Program 100 48,3 Program permanent care ține de activitatea curentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acoperirea subobiectivelor PNAinc cu programe și proiecte În perioada 2002-2004, în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc, instituțiile selectate au implementat un număr total de 207 programe/proiecte. Distribuția acestora pe tipuri este prezentată în tabelul 2. Tabelul 2. Tipul programelor și proiectelor implementate în vederea atingerii obiectivelor PNAinc Tipul Număr % Program 100 48,3 Program permanent care ține de activitatea curentă a instituției 54 26,1 Proiect 35 16,9 Proiect sau program-pilot 9 4,3 Program de interes național 5 2,4 Program
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variază între unul și 31. În vederea atingerii subobiectivelor privind: a) creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, b) instituirea unei noi legislații cu privire la delincvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale și c) prevenirea excluziunii sociale cauzate criminalitate au fost implementate 31, 29, respectiv 28 de programe sau proiecte de către trei, patru, respectiv cinci dintre instituțiile guvernamentale. Un interes ridicat au mai prezentat trei subobiective - creșterea oportunităților de ocupare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major în familie/comunitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezentat trei subobiective - creșterea oportunităților de ocupare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major în familie/comunitate și reducerea energică a criminalității și corupției, ca factori de sărăcie -, fiecare dintre acestea fiind vizat de 24-26 de programe sau proiecte implementate de trei-șase instituții. La extrema opusă, constituirea unui mecanism de suport financiar de urgență pentru situații individuale și colective de dezastru și creșterea investițiilor în educație și sănătate constituie subobiective în vederea atingerii cărora a fost implementat un singur program. De
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de programe sau proiecte implementate de trei-șase instituții. La extrema opusă, constituirea unui mecanism de suport financiar de urgență pentru situații individuale și colective de dezastru și creșterea investițiilor în educație și sănătate constituie subobiective în vederea atingerii cărora a fost implementat un singur program. De asemenea, un suport mai accentuat pentru familiile cu copii reprezintă un subobiectiv vizat de doar două programe/proiecte fiecare. Dintre cele 49 de subobiective PNAinc, 29 de subobiective (aproximativ 59%) sunt realizate prin implementarea unor programe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în perioada 2002-2010, cu 2004 an de vârf în care se finalizează o treime dintre ele (figura 3). Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Anul elaborării, anul în care a început implementarea și anul (previzionat al) finalizării pentru programele sau proiectele implementate în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc Dacă procesul de redactare a unor programe a început încă din primii ani ai tranziției, elaborarea de proiecte a devenit din ce în ce mai populară începând cu anul 2000. Surse de finanțare, cofinanțare Cu privire la finanțarea programelor și proiectelor, monitorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe tipuri de surse, cele mai frecvente situații sunt cele în care fondurile europene sunt acompaniate de fonduri de la bugetul central. Sursele de finanțare externe sunt foarte diverse. Totuși, cele mai frecvente surse externe de finanțare a programelor și proiectelor implementate în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc sunt: 1) în 36% din totalul de programe și proiecte sunt menționate sursele europene, cu precădere PHARE, urmate de BERD, BDCE, DFID, alți donori bilaterali din cadrul Uniunii Europene; 2) în 15% din totalul de cazuri sursele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din țări din afara spațiului UE; 3) în 7% din totalul de cazuri sursele externe de finanțare se referă la împrumuturi de la Banca Mondială. Programele/proiectele studiate sunt: zece programe/proiecte în curs de aprobare, 136 programe oficial aprobate, dar nepermanente (implementate pe o perioadă dată) și 58 de programe permanente ale instituțiilor. Așa cum se observă în figura 4, în timp ce mai mult de trei sferturi dintre programele permanente ale instituțiilor sunt finanțate exclusiv de la bugetul central, programele nepermanente aprobate sunt, în marea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nebugetare, externe). Prin urmare, acestea sunt tratate ca priorități în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană și au mari șanse de a fi îndeplinite. Nivelul de implementare Mai mult de două treimi din numărul total de programe/proiecte se implementează la nivel național, așa cum era de așteptat pentru monitorizarea implementării obiectivelor PNAinc la nivel național. În ceea ce privește subobiectivele PNAinc, majoritatea sunt vizate de programe/proiecte implementate la diferite niveluri. De menționat că șase subobiective fac notă distinctă, fiind implementate la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiecte se implementează la nivel național, așa cum era de așteptat pentru monitorizarea implementării obiectivelor PNAinc la nivel național. În ceea ce privește subobiectivele PNAinc, majoritatea sunt vizate de programe/proiecte implementate la diferite niveluri. De menționat că șase subobiective fac notă distinctă, fiind implementate la toate nivelurile considerate (național, regional, județean, local, altele). Aceste subobiective sunt tocmai cele care au fost vizate de un număr mare de instituții, strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte. Sistemul de implementare Pentru marea majoritate a programelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a măsurii în care acestea și-au atins sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naționale) cu responsabilități în domeniu au realizat și au actualizat un număr mare de analize ale situației (53), strategii (28) și planuri de acțiune (28). De asemenea, în relație cu PNAinc, 19 instituții guvernamentale monitorizate au elaborat și/sau au implementat un număr total de 207 programe și proiecte. Din totalul de 194 de programe/proiecte oficial aprobate, 58 sunt programe permanente, iar celelalte 136 sunt în diverse faze de implementare. Majoritatea acestor documente/acțiuni sunt recente, fiind majoritar elaborate în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de conducătorul statului nu poate fi explicată și înțeleasă pe deplin fără cunoașterea "aportului" autorităților și comandamentelor militare, de la cel mai înalt nivel până la eșaloanele inferioare: Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Armate, Corpuri de Armată, Divizii, Regimente, Comandamente Teritoriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nepermise pe calea corespondenței între evreii din țară și cei aflați în Transnistria. 313. 4 septembrie 1942. Nota nr. 96.443 înaintată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, referitoare la măsurile implementate de Marele Stat Major pentru controlul muncii obligatorii a evreilor, atribuțiiile diferitelor eșaloane în subordine sau de cooperare, respectiv rezultatul controalelor executate. 314. 5 septembrie 1942. Nota nr. 41.009 înaintată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Secției a I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În schimb, copiii cu autism necesită instruire specifică și directă În această arie, ei neexprimând, de obicei, o tendință naturală de a se angaja În interacțiuni sociale. Strategiile ce țintesc creșterea abilităților de discurs verbal ale copiilor cu autism trebuie implementate prin intermediul unor activități special create, mai ales cele Înalt motivante pentru ei și, de asemenea, cu ajutorul feedback-urilor pe care aceștia le primesc În timpul schimburilor comunicaționale. De exemplu, dacă un copil este foarte interesat de “Pokemon”, activitățile vor fi În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]