23,052 matches
-
septembrie 1931, prin punerea pietrei de temelie. În ceea ce privește locația, biserica a fost ridicată în Piața Unirii, pe un teren expropriat în anul 1922 și pe care se afla clădirea Primăriei din vremea Austro-Ungariei. În vremea ocupației horthyste, oficialitățile timpului, prin sentința numărul 1914 din anul 1941 a Judecătoriei Huedin, au repus Primăria Huedin în posesia intravilanului pe care s-a ridicat biserica însă, ca urmare a protestelor Consiliului Eparhial Ortodox din Cluj, biserica și teritoriul aferent au rămas în proprietatea credincioșilor
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
justice” - puteau acorda pedeapsa capitală, dar doar cu acordul tribunalelor de tip „présidial”. Anumite tipuri de crime - crimele comise de vagabonzi, dezertori și jafuri la drumul mare erau tratate de un tip special de judecători „prévôt des maréchaux”, ale cărui sentințe erau definitive. Judecătorii „prévôts”, sau echivalentul lor, erau judecători de prim nivel pentru ne-nobili sau clerici. Aceștia prezidau singuri, dar trebuiau să se consulte cu avocați („avocats” sau „procureurs”). Apelul contra sentințelor acestora se făcea la nivelul de „bailliage
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
de judecători „prévôt des maréchaux”, ale cărui sentințe erau definitive. Judecătorii „prévôts”, sau echivalentul lor, erau judecători de prim nivel pentru ne-nobili sau clerici. Aceștia prezidau singuri, dar trebuiau să se consulte cu avocați („avocats” sau „procureurs”). Apelul contra sentințelor acestora se făcea la nivelul de „bailliage”, care era de asemenea tribunal de primă instanță pentru nobili. Tribunalele „bailliage” sau de tip „présidial” erau de asemenea curți de primă instanță pentru numite crime, „cas royaux”: sacrilegiu, lèse-majesté, răpire, viol, erezie
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
de primă instanță pentru nobili. Tribunalele „bailliage” sau de tip „présidial” erau de asemenea curți de primă instanță pentru numite crime, „cas royaux”: sacrilegiu, lèse-majesté, răpire, viol, erezie, falsificare de bani, răzvrătire, insurecții și port ilegal de arme. Apelul contra sentințelor se putea face doar la nivelul parlamentelor regionale. Cele mai importante tribunaluri de nivel inferior erau „Prévôté de Paris” și „Présidaux de Paris” aceștia fiind responsabili împreunp cu „lieutenant général de police” de menținerea ordinii publice în capitală. Următoarele instituții
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea FNI. Pe 14 iulie 2014, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Petromservice, sentința nefiind definitivă. Pe 9 februarie 2015 a fost condamnat, de Tribunalul București, la șase ani și 4 luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții (FNI), decizia nefiind definitivă. Un an mai târziu, pe 21 Februarie 2016, acesta
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]
-
difuza manifeste cu caracter anticomunist. A fost arestat la 14 martie 1958 fiind anchetat de locotenent major Nicolae Trandafir, locotenent major Alexandru Iordan și locotenentul major Ilie Iliescu. A fost judecat în lotul care îi purta numele, fiind condamnat prin sentința Nr. 585 din 24 iunie 1958 a Tribunalului Militar București la 15 ani muncă silnica. A fost eliberat, în baza decretului de grațiere Nr. 310/1964, la 23 iunie 1964. Nu și-a reluat studiile universitare și a lucrat ca
Alexandru Bulai () [Corola-website/Science/311499_a_312828]
-
noiembrie 1956, fiind anchetată de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecată în lotul „Mitroi”, iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnată la 2 ani închisoare corecțională. A fost eliberată în baza Decretului Nr. 42 al Marii Adunări Naționale. După eliberare s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală
Eugenia Florescu () [Corola-website/Science/311522_a_312851]
-
sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București la un an închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 7 noiembrie 1957. După eliberare s-a înscris la Academia de Științe Economice. După terminarea studiile universitare a
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București la un an închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 7 noiembrie 1957. După eliberare s-a înscris la Academia de Științe Economice. După terminarea studiile universitare a lucrat ca economist la Centrul ce Perfecționare a Cadrelor "30 decembrie".
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București la 3 ani închisoare corecțională (Jilava, Gherla, București,). A fost eliberat, după executarea sentinței, la 3 noiembrie 1959. După eliberare și-a terminat studiile universitare, lucrând apoi ca profesor la
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București la 3 ani închisoare corecțională (Jilava, Gherla, București,). A fost eliberat, după executarea sentinței, la 3 noiembrie 1959. După eliberare și-a terminat studiile universitare, lucrând apoi ca profesor la Școala Generală Nr. 95 din București. Din 1979 trăiește în Germania (Köln). Florian Gaba are doi copii: Letitia Gaba si Gaba Florian Daniel
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
a fost denunțat de mai multe organizații internaționale, inclusiv de Reporteri fără frontiere și Amnesty International în special din cauza articolului 305, care pedepsește cu închisoare între trei și zece ani și cu amendă orice „faptă contrară intereselor fundamentale ale națiunii”; sentința poate fi extinsă și la cincisprezece ani de închisoare, dacă această opinie este exprimată în presă. Notele de fundamentare ale proiectului sugerează că acesta se poate aplica, printre altele, afirmațiilor despre Genocidul Armean. Parlamentul britanic a considerat și el că
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
studenții arestați, programată pentru ziua de 15 noiembrie 1956. A fost arestat la 12 noiembrie 1956. Anchetă să a fost condusă de locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent major Constantin Popescu, locotenent major Vasile Dumitrescu și locotenent major Dumitru Preda. Prin sentința Nr. 234 din 15 februarie 1957 a Tribunalului Militar București la 4 luni închisoare corecționala. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 11 martie 1957. A lucrat ca muncitor necalificat (construcții) , sora de noapte, etc. Și-a terminat studiile la
Nicolae Cernăianu () [Corola-website/Science/311598_a_312927]
-
de locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent major Constantin Popescu, locotenent major Vasile Dumitrescu și locotenent major Dumitru Preda. Prin sentința Nr. 234 din 15 februarie 1957 a Tribunalului Militar București la 4 luni închisoare corecționala. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 11 martie 1957. A lucrat ca muncitor necalificat (construcții) , sora de noapte, etc. Și-a terminat studiile la Facultatea de Medicină IAȘI 1963. Chirurg la Institutul de Endocrinologie C.I Parhon (BUCUREȘTI) . A "Plecat" în Germania 1983. A lucrat
Nicolae Cernăianu () [Corola-website/Science/311598_a_312927]
-
a mitingului într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 4 noiembrie 1956, cu o zi înainte de data fixată pentru manifestație. A fost judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 2 noiembrie 1960, însă prin decizia Ministerului Afacerilor Interne Nr 16010/1960 i s-a
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
1956, cu o zi înainte de data fixată pentru manifestație. A fost judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 2 noiembrie 1960, însă prin decizia Ministerului Afacerilor Interne Nr 16010/1960 i s-a fixat domiciliu obligatoriu în localitatea Rubla (azi Valea Călmățuiului din județul Brăila) pe o durată de un an. După eliberare și-a continuat studiile
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a mitingului într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 30 noiembrie 1956, fiind judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la un an închisoare corecțională. A fost eliberat la 29 noiembrie 1957, după expirarea pedepsei. După eliberare și-a continuat studiile de medicină, lucrând apoi ca medic
Vasile Brânzan () [Corola-website/Science/311603_a_312932]
-
și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a manifestației într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 10 noiembrie 1956, fiind judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 18 luni închisoare corecțională. A fost eliberat la 15 iunie 1958, după expirarea pedepsei. Prin decizie a Ministerului Afacerilor Interne i s-a fixat domiciliu obligatoriu
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
numărul participanților era mare. A fost arestată la 15 noiembrie 1956, fiind judecată în lotul "Ivasiuc". La proces a participal și profesorul Mihai Gafița ca martor al acuzării; în depoziția sa a calificat atitudinea Christei Depner ca fiind "reacționară". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București, Depner a fost condamnată la 6 luni închisoare corecțională. A fost eliberată la 13 mai 1957, după expirarea pedepsei. În urma unei călătorii în străinătate în 1977 a decis să nu
Christa Depner () [Corola-website/Science/311616_a_312945]
-
constituind focare de infecție. După Revoluția din decembrie 1989, Mănăstirea Agafton a fost reînființată în martie 1991. Timp de mai mulți ani, Mitropolia Moldovei și Bucovinei s-a judecat cu autoritățile de stat pentru recuperarea drepturilor de proprietate. Astfel, prin Sentința civilă nr. 6341/28 octombrie 1994 a Judecătoriei Botoșani și prin Decizia nr. 996/19 octombrie 1995 a Curții de Apel Suceava, irevocabilă, s-a restabilit și reactivat Mănăstirii Agafton dreptul de proprietate asupra terenurilor și căsuțelor (chiliilor) călugărițelor. Începând
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
și pretinde că acesta este un monstru fără suflet, incapabil de a simți remușcări și că merită, prin urmare, să moară pentru crima lui. Deși avocatul lui Meursault îl apără și îi spune mai târziu că se așteaptă la o sentință blândă, judecătorul îl condamnă la moarte prin decapitare. Aflat în închisoare, în așteptarea executării pedepsei cu moartea prin ghilotinare, Meursault este vizitat de un preot, dar refuză categoric îndreptarea spre Dumnezeu, explicând că Dumnezeu este o pierdere de timp. Deși
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
ordin de la generalul Iulian Topliceanu de a apăra Fabrica de armament Cugir, dar când a ajuns la obiectiv deja se înregistraseră "46-47 de împușcați", iar civilii luaseră armele de la milițieni . La data de 9 aprilie 2003, s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de Iulian Topliceanu au fost prescrise, dar cei 52 de revoluționari nemulțumiți de sentință au formulat recurs. De asemenea, au formulat recurs și patru inculpați, printre care și
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
luaseră armele de la milițieni . La data de 9 aprilie 2003, s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de Iulian Topliceanu au fost prescrise, dar cei 52 de revoluționari nemulțumiți de sentință au formulat recurs. De asemenea, au formulat recurs și patru inculpați, printre care și generalul Iulian Topliceanu, nemulțumiți de faptul că în condițiile în care ei se consideră nevinovați, magistrații au apreciat că faptele lor s-au prescris și cerând
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal și degradarea militară, cu aplicarea art.71 din Codul penal. De asemenea, generalul Topliceanu a fost condamnat să plătească importante sume de bani ca daune materiale și morale. Sentința este cu drept de recurs. La data de 20 martie 2006, Înalta Curte de Casație de Justiție a dat sentința finală în procesul privindu-i pe cei implicați în reprimarea revoluției, la Cluj. Instanța a respins recursul acuzaților, emițând mandat
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
Codul penal. De asemenea, generalul Topliceanu a fost condamnat să plătească importante sume de bani ca daune materiale și morale. Sentința este cu drept de recurs. La data de 20 martie 2006, Înalta Curte de Casație de Justiție a dat sentința finală în procesul privindu-i pe cei implicați în reprimarea revoluției, la Cluj. Instanța a respins recursul acuzaților, emițând mandat de executare a pedepselor pe numele generalului (r) Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a IV-a Transilvania, condamnat la
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]