KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...888 889 890 ...943 >

23,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

organică descriere a creării omului. Pe tab. 204-217 se povestește: Ea deschise gura și se adresă marilor zei: În prima, În cea de-a șaptea și de-a cincisprezecea zi a lunii vreau să pregătesc o baie purificatoare. Unul dintre zei să fie dat morții, pentru ca toți zeii să se purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț să fie amestecate de Nintuxe "Nintu" cu lut: zeul șilumț și omul șawșlumț să fie amestecați Împreună În lut. În zilele care vor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
204-217 se povestește: Ea deschise gura și se adresă marilor zei: În prima, În cea de-a șaptea și de-a cincisprezecea zi a lunii vreau să pregătesc o baie purificatoare. Unul dintre zei să fie dat morții, pentru ca toți zeii să se purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț să fie amestecate de Nintuxe "Nintu" cu lut: zeul șilumț și omul șawșlumț să fie amestecați Împreună În lut. În zilele care vor urma vom putea auzi șbătaiaț tamburului! Prin

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de-a cincisprezecea zi a lunii vreau să pregătesc o baie purificatoare. Unul dintre zei să fie dat morții, pentru ca toți zeii să se purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț să fie amestecate de Nintuxe "Nintu" cu lut: zeul șilumț și omul șawșlumț să fie amestecați Împreună În lut. În zilele care vor urma vom putea auzi șbătaiaț tamburului! Prin mijlocirea cărnii zeului, să fie șîn omț un eddimu: acesta să-i facă omului viu șbalÚuț cunoscut semnul șittuț

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț să fie amestecate de Nintuxe "Nintu" cu lut: zeul șilumț și omul șawșlumț să fie amestecați Împreună În lut. În zilele care vor urma vom putea auzi șbătaiaț tamburului! Prin mijlocirea cărnii zeului, să fie șîn omț un eddimu: acesta să-i facă omului viu șbalÚuț cunoscut semnul șittuț: pentru a nu-l uita, să existe eddimu! Crearea efectivă a omului este povestită fără adăugări semnificative pe tab. I, 218 sqq., unde este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
omț un eddimu: acesta să-i facă omului viu șbalÚuț cunoscut semnul șittuț: pentru a nu-l uita, să existe eddimu! Crearea efectivă a omului este povestită fără adăugări semnificative pe tab. I, 218 sqq., unde este dat și numele zeului ucis pentru a da viață omului: WE-ila sau PE-ila sau altele asemănătoare. Despre acest zeu se spune un lucru semnificativ: „era dotat cu inteligență” (rând 223). Devine evident că, potrivit mitului Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", omul este un compus: are

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
nu-l uita, să existe eddimu! Crearea efectivă a omului este povestită fără adăugări semnificative pe tab. I, 218 sqq., unde este dat și numele zeului ucis pentru a da viață omului: WE-ila sau PE-ila sau altele asemănătoare. Despre acest zeu se spune un lucru semnificativ: „era dotat cu inteligență” (rând 223). Devine evident că, potrivit mitului Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", omul este un compus: are o parte materială, constituită din argilă (Úiddu/ ÚiÚÚu ), și una spirituală, constituită din carnea și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
spune un lucru semnificativ: „era dotat cu inteligență” (rând 223). Devine evident că, potrivit mitului Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", omul este un compus: are o parte materială, constituită din argilă (Úiddu/ ÚiÚÚu ), și una spirituală, constituită din carnea și sângele zeului ucis În acest scop. Spiritul edimmu (sau eÚemmu) este semnul (ittu) prezenței zeului și garantează supraviețuirea „spirituală” a omului, chiar și după moarte: este, de asemenea, adevărat, așa cum s-a menționat, că acest „spirit” se poate reface după moartea persoanei

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
potrivit mitului Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", omul este un compus: are o parte materială, constituită din argilă (Úiddu/ ÚiÚÚu ), și una spirituală, constituită din carnea și sângele zeului ucis În acest scop. Spiritul edimmu (sau eÚemmu) este semnul (ittu) prezenței zeului și garantează supraviețuirea „spirituală” a omului, chiar și după moarte: este, de asemenea, adevărat, așa cum s-a menționat, că acest „spirit” se poate reface după moartea persoanei care Îl deține (cf. subcapitolul 5.5b). Se poate afirma și că edimmu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
său va fi „om” șam¶luț. Vreau să creez lullûxe "lullû", am¶lu. Sunt evidente consonanțele tematice cu mitul Atr¿asșs, consonanțe care se găsesc, cu unele variații, În relatarea următoare, În special În rândurile 29-40, unde se afirmă că zeul ucis pentru a crea omul este Kinguxe "Kingu", găsit vinovat pentru că a condus armata lui Ti³matxe "Tia>mat" Împotriva zeilor tineri. Se afirmă apoi că realizarea omului i-a fost apoi Încredințată lui Ea, tatăl lui Mardukxe "Marduk"; mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
asșs, consonanțe care se găsesc, cu unele variații, În relatarea următoare, În special În rândurile 29-40, unde se afirmă că zeul ucis pentru a crea omul este Kinguxe "Kingu", găsit vinovat pentru că a condus armata lui Ti³matxe "Tia>mat" Împotriva zeilor tineri. Se afirmă apoi că realizarea omului i-a fost apoi Încredințată lui Ea, tatăl lui Mardukxe "Marduk"; mai mult, omului i s-a impus obligația de a lucra În locul zeilor. Mitologia din En¿ma eliș privind crearea omului a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pentru că a condus armata lui Ti³matxe "Tia>mat" Împotriva zeilor tineri. Se afirmă apoi că realizarea omului i-a fost apoi Încredințată lui Ea, tatăl lui Mardukxe "Marduk"; mai mult, omului i s-a impus obligația de a lucra În locul zeilor. Mitologia din En¿ma eliș privind crearea omului a fost confirmată și continuată de Babyloniaka lui Berossos, scrisă În greacă, după cum s-a spus deja (subcapitolul 3.5c). Este superfluu să amintim că narațiunea creației omului din izvoarele mesopotamiene are

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
originar, pedeapsa și potopultc "3. Munca (destin al omului), păcatul originar, pedeapsa și potopul" Toate aceste subiecte sunt strâns legate Între ele. a) Munca (destin al omului) După cum am subliniat mai sus, omul, conform izvoarelor sumero-akkadiene, a fost creat de zei pentru a-i Înlocui În munca istovitoare pe care Înainte erau obligați să o realizeze singuri (cf. subcapitolul 3.2). Principalele izvoare referitoare la această temă sunt miturile sumeriene Enkixe "Enki" și Nima¿, Lugal-e (afirmație implicită), Lauda Sapei (sumerian) și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
asșsxe "Atrah~asșs" și En¿ma eliș; textul, akkadian și acesta, Lucrarea creatoare a lui Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. El i se adresează astfel zeiței creatoare Nintuxe "Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ma eliș; textul, akkadian și acesta, Lucrarea creatoare a lui Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. El i se adresează astfel zeiței creatoare Nintuxe "Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-a fost destinată șzeilorț de Enlilxe "Enlil": omul șawșlumț să poarte povara zeului! După ce și-a realizat lucrarea, adresându-se zeilor care i-au comandat-o, Nintuxe "Nintu" afirmă (rândurile 194-197): șIatăț, eu am Împlinit lucrarea pe care mi-ați cerut-o. Voi ați ucis un zeu dotat cu inteligență. Eu am Înlăturat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-a fost destinată șzeilorț de Enlilxe "Enlil": omul șawșlumț să poarte povara zeului! După ce și-a realizat lucrarea, adresându-se zeilor care i-au comandat-o, Nintuxe "Nintu" afirmă (rândurile 194-197): șIatăț, eu am Împlinit lucrarea pe care mi-ați cerut-o. Voi ați ucis un zeu dotat cu inteligență. Eu am Înlăturat munca voastră grea șșiț am pus asupra omului

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Enlil": omul șawșlumț să poarte povara zeului! După ce și-a realizat lucrarea, adresându-se zeilor care i-au comandat-o, Nintuxe "Nintu" afirmă (rândurile 194-197): șIatăț, eu am Împlinit lucrarea pe care mi-ați cerut-o. Voi ați ucis un zeu dotat cu inteligență. Eu am Înlăturat munca voastră grea șșiț am pus asupra omului povara voastră. Voi ați mutat șastfelț asupra umanității strigătul șde intoleranțăț. Am ridicat jugul vostru șși am readusț pacea. b) Revolta omului Împotriva muncii: păcatul originar

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
muncii: păcatul originar și pedeapsa În izvoarele mesopotamiene, ca și În cele biblice, tabloul creării omului este urmat de revolta Împotriva creatorului: În cazul izvoarelor mesopotamiene este vorba despre refuzul de a continua Împlinirea muncilor grele impuse omului de slujirea zeilor. În această situație, este foarte potrivită folosirea expresiei „păcat originar”. Conform tab. I din mitul Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", după o primă perioadă de supunere (rândurile 328-351), oamenii deveniți mai numeroși se revoltă Împotriva legii muncii, refuză să mai lucreze

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
originar”. Conform tab. I din mitul Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", după o primă perioadă de supunere (rândurile 328-351), oamenii deveniți mai numeroși se revoltă Împotriva legii muncii, refuză să mai lucreze, strigă și vociferează Împotriva lui Enlilxe "Enlil" (rândurile 352-359). Zeii răspund la revolta oamenilor pedepsindu-i cu o epidemie cumplită care Îi decimează și Îi readuce la ascultare (rândurile 360-415). Dar revolta se repetă de Încă două ori, după ce oamenii au redevenit numeroși: zeii intervin din nou cu pedepse (secetă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Împotriva lui Enlilxe "Enlil" (rândurile 352-359). Zeii răspund la revolta oamenilor pedepsindu-i cu o epidemie cumplită care Îi decimează și Îi readuce la ascultare (rândurile 360-415). Dar revolta se repetă de Încă două ori, după ce oamenii au redevenit numeroși: zeii intervin din nou cu pedepse (secetă și foamete) care duc din nou la supunerea omului (tab. II, I-VI). c) Potopul 1) Motivație și izvoare - Iată Însă că omul se revoltă pentru a patra oară. Acest lucru Îi face pe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
intervin din nou cu pedepse (secetă și foamete) care duc din nou la supunerea omului (tab. II, I-VI). c) Potopul 1) Motivație și izvoare - Iată Însă că omul se revoltă pentru a patra oară. Acest lucru Îi face pe zei, mai ales pe Enlilxe "Enlil", să distrugă pentru totdeauna umanitatea rebelă, recurgând la pedeapsa potopului. Merită observat că motivația dată de izvoarele mesopotamiene este profundă și radicală, având În vedere că se referă la un păcat care privește Însuși scopul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
recurgând la pedeapsa potopului. Merită observat că motivația dată de izvoarele mesopotamiene este profundă și radicală, având În vedere că se referă la un păcat care privește Însuși scopul creării omului. Conform deciziei lui Enlilxe "Enlil" - care Îi constrânge pe zei să Îi jure solidaritate deplină -, toți oamenii rebeli, fără nici o excepție, vor fi exterminați de apele potopului. Mai apoi Însă, Enkixe "Enki"/Ea, folosindu-se de unul dintre șiretlicurile sale, reușește să-l salveze pe eroul potopului, Împreună cu familia sa

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
51); dezlănțuirea apelor și distrugerile provocate de acestea; Încetarea potopului; controlarea retragerii apelor prin trimiterea de păsări (porumbel, rândunică, corb); ieșirea din ambarcațiune după oprirea acesteia În regiunea muntelui NiÌir (sau alte nume asemănătoare); o ofrandă și o jertfă aduse zeilor; mutarea eroului potopului (Împreună cu familia sau, cel puțin, cu soția) Într-un loc misterios, unde va trăi pentru totdeauna; reproșurile zeiței-mamă Nintuxe "Nintu" adresate lui Enlilxe "Enlil" pentru că a decretat potopul; reproșurile lui Enlil pentru Enki/Ea pentru că, prin intervenția

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
4. Darul divin al civilizațieitc "4. Darul divin al civilizației" Această temă se leagă direct de cea a guvernării lumii (cf. subcapitolul 5.1c). Diferite texte mesopotamiene afirmă, mai mult sau mai puțin explicit, că, după reorganizarea umanității În urma potopului, zeii au arătat grijă față de oameni - concret, față de locuitorii Mesopotamiei -, intervenind pentru a-i ajuta să cunoască și să adopte principiile fundamentale ale civilizației. Textele principale pentru această temă sunt În număr de patru: 1) Enkixe "Enki" și Nin¿ursangaxe "Ninh

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și lumea de „dincolo”1tc "5. Viața pământeană și lumea de „dincolo”1" a) Viața pământeană Mesopotamienii considerau că viața pământeană a omului era integrată În totalitate, de la Început la sfârșit, Într-un proiect inițial, superior și global, realizat de zei. Cât despre concepția antropologică - aflată Între teologie și filozofie -, aceasta atribuie o importanță fundamentală ideii că omul este puternic integrat În statul său, În cetatea sa și În clanul familial. În plus, din multe cazuri, mai ales din literatura mitologică

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]