5,619 matches
-
de a înțelege restructurarea societății românești (implicit restructurarea valorilor), aspirația de a pune ordine într-un univers a cărui formulă încă se aștepta definită configurează și în paginile din T. un peisaj eclectic, în care socialul, moralul și culturalul se îmbină - de data aceasta în chip natural - pentru a oglindi febrilitatea unei lumi în fundamentală schimbare. Și revista va găzdui texte și nume noi, aparținând celor mai recente etape din literatură. C. Tt.
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
prozei pentru tineret a epocii. Natura, lumea satului, impactul politic comunist asupra generației tinere de după cel de-al doilea război mondial, preluate sentimental, cu o implicare factice, transpusă într-o manieră retorică, liricizantă, sunt câteva teme predilecte ale autorului, care îmbină adesea ficțiunea cu fapte de viață reale. Cartea La nord-vestul inimii. Legendă și realitate (1977) conține exclusiv reportaje. Minele din Borșa, Vișeu de Sus, viața lui Vida Gheza, „artist al poporului” (Lemnul, sculptorul și Maramureșul), felul în care țăranul român
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
simplă/ e o carte nescrisă/ un spațiu limpede/ o viață clară” (iubito îmi sperii visul). Preocupările din volumul Tatuaje (2003) legate de scrierea poemului („textul scrie poemul pe foaia pe care-o înghite/ și plânge cu litere negre” - autobiografie) se îmbină cu teme noi în peisajul liricii românești actuale: copilăria și adolescența petrecute în URSS, primele impresii ale unui basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
nuvela O picătură de soare, iar editorial în 1967 cu volumul de proză Zidul. Mai e prezent în „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, în presa locală din Caransebeș și Cluj. În povestirile din Zidul V. adaptează tipologia „sucitului” la mediul muncitoresc, îmbinând proza cu tematică industrială cu una vag psihologizantă. Situația epică repetată în majoritatea scrierilor este următoarea: „sucitul” (aici un muncitor atipic) are o primă tresărire a conștiinței, o primă intuiție a unor emoții puternice, dar independente într-o oarecare măsură
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme (1997) aduce în prim-plan un moralist contrariat de stereotipurile în circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te aștepți mai puțin,/ în veselă serbare câmpenească” (La iarbă verde). Poetul acuză etica românilor, bazată pe resemnare și duplicitate, care pot lua
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
Transilvania, însă meritele sale sunt mai mult ale unui precursor. A scris meditații și poeme în proză, schițe și povestiri moralizatoare și satirice, alegorii și apologuri. Poemele în proză pe tema morții, compuse după pierderea soției și a fiicei sale, îmbină accente elegiace preromantice cu meditația retorică religioasă. Alte meditații și alegorii, scrise într-o limbă firească, dar fără relief, sunt închinate frumuseților naturii și iubirii de oameni. O „novelă bănățeană”, Ruja, publicată în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1845
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
fără sfârșit, cu vacanțe și peripeții, descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Opinia studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers potrivnic, bântuit de fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective în Mierla de la Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și ironia blajină ce subminează gravitatea afișată de artist. Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental (2000) consemnează experiența culturală prilejuită de o călătorie
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
când viața ta te va muri pe îndelete”. Cuvântul își duce existența între eu și lucruri, este un semn al tânjirii după forma concretă a rostirii sau a scrierii: „Orice cuvânt abia însăilat își ademenește deja umbra / și totul se îmbină în vârtejul drumului nostru întors / ori poate dumnezeu vrea / ca setea-ne întru tânjire / să-l devină aievea?” SCRIERI: Poemele Nordului, București, 1984; Un străin în bârlogul lupului, Brașov, 1993; Elegiile din Regensburg, Târgu Mureș, 1994; Euroblues, Sibiu, 1995; După-amiază
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează elasticitatea. O măsură justă păstrează și succintele analize propriu-zis literare, Z. îndărătnicindu-se să nu piardă din vedere, chiar și la condeierii mai mărunți, „semnele talentului”. Profesionalismul său îmbină sobrietatea și neliniștea explorării. Pentru Z. ziaristica este o pasiune, dar, mai mult decât atât, înseamnă „o lume, o istorie, o mitologie”. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (în colaborare), București, 1979; ed. București-Chișinău, 2002. Ediții: B.
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Scriitorii ardeleni și răscoala din 1907, Centenarul Astrei), revenind adesea, uneori nu fără a-i suprasolicita, asupra lui Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Al. Ciura, Aurel P. Bănuț, Victor Papilian, Teodor Mureșanu ș.a. Monografia consacrată lui Agârbiceanu are o construcție clasică, îmbinând descrierea minuțioasă a vieții cu aceea a operei, cu accent pe scrieri viabile, precum romanul Arhanghelii, și fiind completată cu un bogat capitol documentar și bibliografic. Totuși, Z. nu va cultiva acest tip de demers, ci preferă sinteza și mai
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
copii. Experiența propriului copil, ceea ce el știe despre acel copil, vine ca un contraargument al teoriei părintelui. E bine să se evite astfel de situații pentru a nu fi considerat „fals“ în afirmații, astfel făcându-și loc dubiile. Exemplele trebuie îmbinate cu mai multe tipuri de argumente. Putem crea „situații imaginare“ pentru exemplificare, dar nu putem cădea în falsitate. Copilul, prin experiența proprie de viață poate sesiza ușor situațiile rupte de realitate. Vorbirea în pilde, fără a insista pe explicarea lor
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
la învățătură Cei care nu cunosc faptul că factorii care influențează rezultatele școlare sunt:nivelul de inteligență, mediul, starea de sănătate. Familii care reprezintă un bun mediu educativ Existența relațiilor de înțelegere, respect, întrajutorare între membrii; Autoritate exigentă a părinților îmbinată cu respect; Situație economică bună. Familia trebuie să se preocupe de asigurarea unui trai decent, să apere copilul de pericole, să le ofere condiții de odihnă și învățătură, să se îngrijească de starea lor de sănătate, să le formeze deprinderi
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
apărat, călăuzit, să se simtă important pentru cei din jurul său. Într-o familie care îi asigură un echilibru, copilul se dezvoltă armonios, face eforturi de a învăța pentru a răsplăti pe părinții. Părinții trebuie să le organizeze timpul astfel încât să îmbine orele de pregătire a lecțiilor cu ore de odihnă și joacă. Trebuie să îmbine exigența cu indulgența, să-i ajute la realizarea temelor de casă dacă le este solicitat ajutorul, dar să nu minimalizeze controlarea acestora. Familia trebuie să asigure
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
îi asigură un echilibru, copilul se dezvoltă armonios, face eforturi de a învăța pentru a răsplăti pe părinții. Părinții trebuie să le organizeze timpul astfel încât să îmbine orele de pregătire a lecțiilor cu ore de odihnă și joacă. Trebuie să îmbine exigența cu indulgența, să-i ajute la realizarea temelor de casă dacă le este solicitat ajutorul, dar să nu minimalizeze controlarea acestora. Familia trebuie să asigure copilului bani de buzunar dar să nu exagereze. Încurajarea copilului de a fi ponderat
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
pozitiv: familii cu structură suplă, cu norme și reguli flexibile pe care le aplică în funcție de situații și care lasă copiilor libertatea de a-și manifesta inițiativa și de a se exprima; familiile „autorizate”(nu autoritare), care manifestă un control sistematic îmbinat cu un nivel înalt al suportului, care formulează reguli, dar nu le impun; familiile care manifestă o autoritate nuanțată, persuasivă sau negociatoare ce valorifică fermitatea „de ultimă instanță”; familiile de tip umanist-rațional în care copilul are autonomie, opinii proprii, dar
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
dar se acordă atenție reușitei școlare și disciplinei; familiile care practică tehnici de influențare de tip motivare/moralizare care vizează conștientizarea de către copil a eforturilor sale și a consecințelor prin apelul la valori deja interiorizate și considerate superioare; familiile care îmbină tehnicile de control pe care le dețin cu relaționarea pozitivă, deschisă cu copilul; familiile înalt educogene care sprijină acțiunile de educație și realizează o strânsă legătură cu școala; familiile în care se manifestă o solidaritate între membri, la toate nivelurile
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
omului din popor cu tarele sufletești ale specimenelor din straturile de jos societății. Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
autodisciplină creativitate imagine de perspectivă lipsa problemelor dorințe mari EȘTI CEL MAI BUN! Transformați înfrângerea în victorie! Analizați înfrângerile pentru a vă pregăti calea spre succes! Aveți curajul să fiți propriul dumneavoastră critic constructiv! Nu mai dați vina pe ghinion! Îmbinați perseverența cu experimentele! Rețineți, în fiecare situație, există o parte bună! Găsiți-o! Capitolul II CUNOAȘTEREA DE SINE CONDIȚIE A SUCCESULUI CE TREBUIE SĂ ȘTIE ?... ȘI CE TREBUIE SĂ ȘTIE SĂ FACĂ... să-și cunoască propria identitate (nume, adresă, vârsta
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
standarde și restricții nu este benefică pentru stimularea și cultivarea creativității, deoarece în asemenea condiții elevii devin nesiguri și șovăitori, temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. De aceea acțiunile creative din procesul de instrucție trebuie îmbinate cu activități extracurriculare și extrașcolare. Primele trebuie să respecte totuși un nivel ridicat de rigoare în ceea ce privește sistemul de tehnici și instrumente de instrucție, timp în care cele din a doua categorie sunt mult mai deschise în acest sens. Dacă analizăm
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
de educație civică, economică și sanitară în cadrul unor instituții renovate: căminul cultural ca asociație obștească pentru organizarea acțiunii de reformare a satului, școli țărănești și școli populare pentru educația adulților. ISR a construit un nou tip de actori sociali care îmbină cunoașterea cu experiența. Studenții, specialiștii din diferite discipline, au conlucrat autoritățile locale, zonale și centrale la proiecte concrete: organizarea unor „cooperative sănătoase”, executarea unor ameliorări silvice, zootehnice, agricole, edilitare și sanitare, proiectarea și construirea unor sate-model etc. Lecția pe care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procesul este stopat brusc prin decizie politică. În 1995 doar 7% din privatizări, iar în 1996 doar 1% mai au loc prin MEBO (Negrescu, 1999). Privatizarea în folosul tehnocrației industriale, aliată cu cea administrativă, continuă însă. Doar metodele diferă, ele îmbinând acum piața „liberă” cu cea „socialistă”. La sfârșitul lui 1996, stânga politică pierde alegerile, după ce dominase tranziția românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme radical România și să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe care capitolul îl ia în considerare este aceea de „împărtășire a unor viziuni comune și principii asupra diferitelor aspecte sociale și a importanței lor în cadrul construcției europene” (Vaughan-Whitehead, 2003, p. 4). Ca abordare comună asupra societății, modelul social european îmbină măsurile care susțin creșterea economică durabilă cu cele orientate spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. În acest perimetru sunt acoperite: ocuparea completă a forței de muncă, locurile de muncă calitative, oportunitățile egale, protecția socială pentru toți, incluziunea socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care Uniunea Europeană se confruntă este reconcilierea „nevoii de a construi societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]