6,312 matches
-
topea de dragul lui. - Știu că nu ai bani, uite aici, tocmai am primit pensia, nu-s mulți, dar să ai pe drum și să iei copilului tot ce vrea, să nu jinduiască la alți copii! Ar fi bine să vă împăcați, lui Nicolae o să îi treacă supărarea, are necazuri și la serviciu, de aia bea și este tot nervos. - Îmi pare rău pentru dumneata, dar sunt hotărâtă, nu mă răzgândesc, mi s-a umplut și mie paharul! Mâncați amândoi până fac
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378307_a_379636]
-
nepământeană. În suflet am iubire. De curând ! Ce se comportă ca și veche rană. Eu știu că ai priviri alunecoase Ce mă îndeamnă la un crunt păcat. Dar tu îmi spui că sunt adesea false Și astfel sufletul ți-e împăcat. Îndur din ce în ce mai greu momentul Când eu în brațe,rău, am să te strâng. (dar când se va-ntâmpla evenimentul) Eu nu voi fi în stare nici să plâng. Nici nu mai știu acum ce e al meu (mi-am neglijat
PRIVIRI ALUNECOASE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378323_a_379652]
-
Dar totuși, din iubire, te disper Când îți șoptesc dorințe ce-s a noastre. Eu știu că ai priviri alunecoase Ce mă îndeamnă la un crunt păcat. Dar tu îmi spui că sunt adesea false Și astfel sufletul ți-e împăcat. Brăila, august 2016 Referință Bibliografică: PRIVIRI ALUNECOASE / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRIVIRI ALUNECOASE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378323_a_379652]
-
Amândoi se dovediră pricepuți în această artă, mai ales când intervenea și Olguța cu priviri languroase și cuvinte de miere: --Hai, mă Dănuț, nu ții deloc la mine? Ce să fac eu ca să mai ridici prețul puțin? Până la urmă se împăcară, deși Olguța se plângea: --Ne-ai jupuit fără milă. Cel puțin promite-ne că ai să vii mereu și să ne cumperi toată producția. Hai, bate palma și spune, câți saci vrei? Șase, șapte? Zamfirescu se uită la Mototolea: --Ce zici
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
ținut și în casa un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus cu aparentă de civilizație occidentală a Austriei meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea că și acasă, căci în împrejurimi mișunau satele românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus pe casa să le învețe. În primul rând nu se împacă cu matematicile și de aceea se învoise cu Const. Stefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca acesta să-i facă temele, iar el să-i spună povești : "Eu știu chinul ce l-am avut însumi - spunea mai tarziu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
nalță cruci semețe Sfidând albastrul cu a lor tristețe. Răsună toaca pe la mănăstiri Chemând la rugă ale noastre firi; În ceruri oștile se-adună Pe cel viclean ca să răpună. Clopotnițele răscolesc văzduhul Purtând către înalturi stihul, Natura cu destinul se împacă Atunci când se aude glas de toacă. Cântec de lemn răstignit în uitare, Între cer și pământ tu aduci alinare! Cu glas vestitor de alte-nceputuri Lumea întreagă o scoți din adâncuri. Curge spre lume al lemnului cânt Și peste glasuri
TOACA de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378385_a_379714]
-
Cred că le vor citi urmașii urmașilor noștri, dacă...Mai cred că Homer nu și-a pus problema cititorilor săi. A construi ceva frumos și durabil este în firea noastră, a oamenilor. Eu asta am încercat să fac și sunt împăcat cu mine, cu lumea și cu cerul”. Poetul contemplă în poemele sale priveliști de o rară frumusețe, cetatea visurilor și gândurilor sale își are temelie din focurile existențiale ale lumii. Aspiră la absolut însetat de seninătate, iar privirea sa este
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
plutesc pe a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mine Să se oprească când totul va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
o clipăSă plutesc pe a viselor minunată aripă...Pe umeri de zare să mă sprijin aș vreaAtunci când, singură, mă cuprinde întristarea,Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelegeDoar depărtarea suflete curate alege...Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoșiSă-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mineSă se oprească când totul va fi bine...Atunci când am să devin o vagă amintireDe pe umerii zării voi arunca câte o privire,Spre lumea aceasta în care nu mă
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
tradiție de detractori, odioasă ca orice neadevăr. Chiar dacă, prin incidente inerente iubirii, în existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ECHILIBRU Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului M am împăcat cu fiece minut, cu fiece copac și toți pașii mersului meu. De acum furtuna nu poate decât a mă mângâia, cerul a mă însenina fiindcă și ploaia face parte din lacrimile păcii mele. Rămân doar diminețile să mă surprindă mereu
ECHILIBRU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378592_a_379921]
-
mângâiere, Îi dau doar iluzii și durere. Cât mi-a mai rămas din a mea viață, Vreau să-i gust puțin și din dulceața, Să las naibii la o parte, Probleme nerezolvate, Și să-mi văd puțin de sănătate, Sa-mpac muncă cu iubirea, Braț la braț cu fericirea, C-am cunoscut destul amăgirea.... Să mai las și de la mine, Și să-mi fie numai bine, Atât pentru ea cât pentru mine.... Femeia este râul necesar, Să mă "izbesc" de el
CE FOLOS, de MIRON IOAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378607_a_379936]
-
chiar a citit și Biblia în întregime. Îmi spunea, că de o fi să rămână singur, se retrage la mănăstirea unde este stareț părintele Nichifor. Cred că de aceea și-a lăsat și barba aia mare, mai sperase să se împace cu tine, dar la ultimul control medical, ceva s-a întâmplat, pentru că mie mi-a zis că viața lui s-a terminat și că se va retrage la mănăstire, unde își va ispăși toate păcatele pe care le-a făptuit
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
aveau pe cap. Tata se făcuse galben ca turta de ceară, pe când Străgălie, hodorogu' dracu, jubila. - Ia zi Enescule, cum speli rușinea, că feciorul meu nu o ține la curtea lui? - Lasă mă Străgălie... că om găsi noi ceva ca să-mpăcăm și capra și varza, că n-a nins să nu degere, a nins de-a picat carnea de pe tălpile picioarelor, iar un adică, un nimic... se poate aranja între noi, că oameni sunte. - Oameni, oameni, dar ă spună odrazla ta
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
a culcat? - Mă omule, tu vrei ca în loc de nuntă să avem îmormântare? - ... Nu prea aș vrea, dar dacă ai căta tu în teșcherea și le-ai da ceva bani, un hectar-două de pământ și o mașină mică..., poate că ne împăcăm. Ce credeți că s-a întâmplat mai departe? Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
nu prea îndrăgite, dar necesare, copii îi așteptau cu drag orele. Vorbise la telefon cu Rodica, iar miercuri și-au stabilit o nouă întâlnire, înainte de a se prezenta la prima înfățișare a divorțului. Era cum nu mai fusese de mult, împăcată cu sine și plină de speranțe pentru viitorul ei și al lui Ionuț. Cu Gabi se vedea printre picături, secția era plină, avusese iarăși loc un accident de circulație, un autobuz încărcat cu pasageri care făceau naveta la oraș s-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
Meditatie > PĂMÂNTUL DE PAIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului a venit la mine acasă ceasul ce mă îngroapă lent ceasul gropar ca sub o mână fatală și nu mă pot împăca cu nicio geometrie ceasul în care amândoi stăm ca două cafele în același ibric și nu ne cunoaștem sau când ai zace într-un vârf de pat și ai citi obsedant povești de Andersen ceasul ăsta s-a abonat la
PĂMÂNTUL DE PAIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378892_a_380221]
-
un semn pentru ca în viitor să știe cu siguranță locul. Un grup de câțiva turiști mergeau spre „Urlătoare”. Dădu un „Bună ziua !” dar, lucru ciudat nimeni nu îi răspunse, ca și când nu fusese văzut. Se miră destul de mult de acest fapt și împăcându-se cu gândul, merse mai departe. Într-un târziu ajunse la gazda unde se cazase cu chirie. Urcă cele câteva trepte de la intrarea în vilă. Întinse mâna să deschidă ușa de la cameră când se trezi înăuntru. Contururile mâinilor și al
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
întunecate și nesigure, un sentimental de nevindecat, din păcate. Am privit-o lung și apăsat în ochii verzi. M-am încruntat puțin pentru a da chipului meu o anumită expresie facială de om dur. Am întrebat-o: - Și cum se împacă munca pe care o prestați cu un fizic atât de... mirific, de exemplu? - Minunat, răspunse cu un zâmbet ușor ironic pe buzele pline. Căsătorit ? Întrebarea ei căzu peste mine ca o bombă. Nu o așteptam. Cel puțin, nu acum ... - Fost
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
în mizeriile de pe unde provin, sărăntocii de ei. - Poate te aude cineva să dăm de bucluc. Nu ziceai că mama ta este ceva pe la partid la voi, în Galați? - O fi ea, nu eu. De ce crezi că nu ne prea împăcăm? Când avem discuții politice, sar scântei în casă. Tata îmi mai ținea și el parte câteodată. Văd că acum o lasă mai încet. Chiar ultima discuție m-a uimit prin contrastul celor spuse în familie și celor susținute public. - Ce
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
pentru viața persoanei umane. Conform sociologului Alain Touraine personalitatea umană și cultura sunt substituite de logica aparatului birocratic și a pieții. Lupta claselor sociale este înlocuită cu lupta dintre naturalețea vieții umane și artificialitatea indusă de informatizare. Cum pot fi împăcate noile tehnologii ale globalizării cu unicitatea sentimentelor și gândurilor oamenilor? Raymond Barglow într-un studiu socio-psihanalitic despre acesta dublă relație dintre natural și artificial indusă de revoluția informatizării în era globalizării arată că sistemele de rețea informatizate vor distruge independența
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
primul rând de ordin cultural. Se pune problema: în lumea de azi asumarea unei identități culturale, spirituale sau comportamentale rămâne un act periferic sau blamabil? Este ceva rău în aspirația manifestării identității, a exersării dreptului la alteritate? Cum se poate împăca globalizarea cu suma de identități distincte care există azi pe glob? Pentru a răspunde la aceste întrebări, o abordare sociologică este necesară, dar o tratare mai cuprinzătoare trebuie să ajungă și la perspectiva teologică a acestei provocatoare realități: cum trebuie
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
se strecoară pe lângă voință. Este ca atunci când simți cum ochii ți se-nchid și n-ai vrea să dormi însă pleoapele se-ncăpățânează să se plece. Și-ți spui: dar, în fond, de ce nu? Doar pentru câteva secunde. Apoi...adormi împăcat cu gândul că te-ai împotrivit din toate puterile, că ai facut totul pentru a rezista somnului. Compromisul nu este un act spontan, făcut într-o clipă de pierdere temporară a capacităților mentale. Un compromis atrage după sine alte compromisuri
TRĂIM ÎNTR-O EPOCĂ A COMPROMISURILOR, OARE? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380045_a_381374]
-
ta, a oprit-o Vasile bătând cu piciorul în pământ. Cine să mă aresteze, fa! Prostu' ăla de Marin? Nici nu s-a văzut și el plotonier și face pe grozavu’... Halal ajutor de șef de post avem! M-am împăcat cu el, dă-l în p...a mă-sii de îngâmfat! Am dat o declarație la cârciumă... Am rămas prieteni, zice el, da' cine Dumnezeu să aibă încredere într-unul ca el? - Bine, dacă zici tu, omule! Să fie ca
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]